12,882 matches
-
caută pesimismul alături de optimism? Bergson și Schopenhauer au două «intuiții» contradictorii despre lume și mai cu seamă despre viață.“ Nae Ionescu intervine de la München pentru a aminti că această ceartă prelungită își are locul mai mult în „mahalalele științei și filozofiei franco-germane“, iar românii ar trebui să păstreze „atitudinea spectatorului care se întristează sau cel mult se veselește“. El observă totuși că afirmația lui Florian, după care cei doi filozofi au „intuiții“ contradictorii despre lume, nu înlătură posibilitatea plagiatului. Se poate
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
această dragoste filozofică de tinerețe arată că sursa asemănărilor - atât de generale, de altfel - care s-au găsit între Bergson și Nae Ionescu se cuvine căutată mai degrabă în opera gânditorului de la Frankfurt. După război atitudinea sa față de originalitate în filozofie e în schimbare. Într-un articol din 1921 el susține că „împrumuturile“ în filozofie sunt o imposibilitate: „Cine poate împrumuta n-a fost niciodată filozof; și nici nu va fi vreodată. Posibilitățile colaborării sunt rarisime; ele presupun în orice caz
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
care s-au găsit între Bergson și Nae Ionescu se cuvine căutată mai degrabă în opera gânditorului de la Frankfurt. După război atitudinea sa față de originalitate în filozofie e în schimbare. Într-un articol din 1921 el susține că „împrumuturile“ în filozofie sunt o imposibilitate: „Cine poate împrumuta n-a fost niciodată filozof; și nici nu va fi vreodată. Posibilitățile colaborării sunt rarisime; ele presupun în orice caz două suflete gemene. [...] Pentru un singur lucru sunt oamenii impenetrabili: pentru idee. E un
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
o întrebuințează în acel an e înrudită cu fenomenologia lui Husserl. Totuși, el recomandă foarte rar cărți, și acest lucru îl repetă studenților săi, iar atunci când o face e vorba doar de autori esențiali. În răspunsul său la ancheta asupra filozofiei contemporane, lansată de revista clujeană Societatea de mâine, Nae Ionescu susține că, în realitate, un filozof nu creează nimic: „el nu lansează idei pe care vremea lui le primește; ci, dimpotrivă, el formulează numai ceea ce vremea lui trăiește efectiv.“ Același
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
salvării în „Faust“ al lui Goethe (1925-1926), Nae Ionescu îi sfătuiește pe studenți, chiar de la început, ce atitudine să ia, atât față de ideile mai vechi, dar necunoscute lor, cât și față de ideile primite: „D-voastră, care începeți acum studiile de filozofie, vă rog să ascultați de la mine un lucru care are să vă servească: să nu credeți că cestiunea întâietății are vreo valoare în filozofie. Să nu vă sfiiți să spuneți un lucru, gândindu-vă că l-a mai spus și altcineva
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mai vechi, dar necunoscute lor, cât și față de ideile primite: „D-voastră, care începeți acum studiile de filozofie, vă rog să ascultați de la mine un lucru care are să vă servească: să nu credeți că cestiunea întâietății are vreo valoare în filozofie. Să nu vă sfiiți să spuneți un lucru, gândindu-vă că l-a mai spus și altcineva. Un lucru are importanță dacă, în adevăr, l-ai gândit tu singur; că l-au mai spus și alți douăzeci înaintea ta e
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
că l-a mai spus și altcineva. Un lucru are importanță dacă, în adevăr, l-ai gândit tu singur; că l-au mai spus și alți douăzeci înaintea ta e indiferent. Căci, în definitiv, folosul pe care-l ai de la filozofie este tocmai bucuria pe care o ai atunci când gândești că ai creat în ordinea aceasta spirituală. Că este altul cu patentul în buzunar, poate să fie, dar ce-ți pasă, întru cât te jenează lucrul acesta? De îndată ce poți să folosești
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
coexistente, totul există de la început până la sfârșit; spiritualitatea umană nu inventează probleme și nu inventează atitudini, căci ele sunt de la început într-un depozit general.“ În cursul de istorie a metafizicii din 1930- 1931, în celebra prelegere inaugurală Moda în filozofie, Nae Ionescu își duce gândul mai departe: „Dacă un act de invenție personală se ivește și pătrunde, însemnează că există mediul corespunzător, însemnează că el corespunde oarecum unei necesități existente latent în viața socială și însemnează, ceva mai mult, că
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
că astăzi am avut la îndemână [e vorba de Toma de Aquino și Plethon - n.n.] pe Aristotel și am zis entelehie, și mâine voi avea la îndemână pe Bergson și zic elan vital. Și Aristotel putea foarte bine să facă filozofie întrebuințând cuvântul elan vital, și totuși aristotelismul nu se schimba, și Aristotel nu devenea bergsonist.“ Aceasta pentru că „a spune ceva nu însemnează a mărturisi ceva și nu însemnează, mai cu seamă, a-l trăi.“ Prin urmare, formele de cultură nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Prelegerile universitare - în cea mai mare parte articulate spontan, înregistrate imperfect și publicate de alții -, precum și gazetăria nu sunt locuri care obligă la note de subsol sau la pauze sursologice. În plus, cursurile lui Nae Ionescu nu erau lecții de filozofie, ci de filozofare, în care accentul cădea nu atât pe informații sau pe idei, cât pe deducția și înlănțuirea lor logică. Toate paralelele care se pot identifica aici cu ideile sau textele altor autori își au loc în clasicul capitol
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pozițiilor admise. În mare parte, el și a făcut cariera de gânditor pe această cale. Un curs, un articol de Nae Ionescu sunt în primul rând o operă de revizuire. Nae Ionescu e un foarte nobil subversiv. Așa e în filozofie, în gândire, și așa a și debutat în viață; vezi cum a plecat de la liceul din Brăila.“ Nae Ionescu se folosește frecvent de argumentele cuiva pentru a-i dovedi contrariul, fapt care i-a atras adesea calificativul nedrept de sofist
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nedrept de sofist. În realitate, era doar un procedeu logic, iar el era un logician mai bun decât cei pe care îi contrazicea. Tot lui Băncilă îi datorăm o interesantă observație asupra originalității Profesorului: „El nu are un sistem de filozofie. Originalitatea lui e în felul de a prezenta problemele, în dialectică, în puterea de a sesiza ce e nou [Ț], în inteligență, în mască și suflu, în amestecul de seriozitate și demonism aparent, de sobrietate și frivolitate, în liniștea sfidătoare
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cercetării filologice le-a practicat și verificat îndelung. Distorsiunile la care a dus discuția asupra surselor lui Nae Ionescu obliga însă la repetarea lor. Doar pe această cale cercetarea sursologică și filologia comparată vor putea aduce un folos real istoriei filozofiei, oricum ar fi înțeleasă aceasta, chiar și - sau mai ales - în cheie pozitivist-evolutivă. VI De ce vorbim despre plagiat? Epilog Problema plagiatului există cu adevărat doar în cărțile mari și la autorii de succes. La cei lipsiți de audiență, chiar și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Și anume lipsa de valoare filozofică și de importanță culturală a gândirii sale. Faptul că nimeni nu a trecut încă dincolo de izvoare, inspirații, împrumuturi și eventuale plagiate nu înseamnă, în ordinea logicii desigur, că nu se poate trece. În ordinea filozofiei însă credem că ceea ce nu a fost demonstrat până acum nu a putut fi demonstrat, și nu a putut fi demonstrat pentru că nu poate fi. Singurul lucru pe care îl pot face cei interesați de anularea lui Nae Ionescu este
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
că există cinci religii fundamentale: creștinismul, mozaismul, islamismul, buddhismul și brahmanismul. La fel de binecunoscut este și faptul că din acestea au derivat alte nenumărate religii și secte; fiecare dintre acestea cu virtuțile și greșelile ei, mai mici sau mai mari, funcție de filozofia întemeietorilor, de interpretarea și adăugirile urmașilor. Cert este că toate acestea îndeamnă omul „să creadă” în spirite înalte, să creadă în viața veșnică într-o altă dimensiune și la alți parametri decât cei existenți la ora actuală pe pământ. Însă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de cârpă care evoluează pe o scenă derizorie. Actorul, scriindu-și propriul rol, improvizând mereu, ca în commedia dell'arte, nu face decât să își creeze destinul și apoi să și-l asume. Heidegger observă că lucrurile se petrec în filozofie ca într-un imens iarmaroc. Același lucru se poate spune despre poezia lui Emil Botta. În această ordine de idei, nu întâmplător ni se va părea faptul că personificarea este, poate, cea mai frecventă figură de stil din lirica marelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
înțelege că în textele „pictorului” Boancă ai în față un popor viu, o lume diversă, pe care până acum le-a pictat în ulei și tempera, iar acum le pictează în cuvinte. Aceleași proaspete sentimente și mai mult, o anume filozofie, se descriu în multele și diferitele personaje. Publicați-i povestirile așa cum sunt ele, cu greșelile lor, chiar cele de gramatică. Publicați-i-le, pentru că autenticitatea este un lucru rar, nu seamănă cu fanfaroanele „copiatorilor de stiluri”. Seamănă cu ele, cum
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și de lectura temeinică a metafizicii lui Kant. Faptul că, pe de altă parte, Țuțea a fost adesea apropiat de Socrate vine tot din afectarea colocvialității discursului, din capacitatea de a exprima sensurile supreme cu cele mai umile cuvinte, limbajului filozofiei fiindu-i uneori preferat, ca și în cazul lui Socrate, cel al căruțașilor, fierarilor și tăbăcarilor. Așa se face că forța formativă a acestor cincizeci de pagini dactilo poate fi cu mult mai mare decât o operă academică în douăzeci
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
avut revelația că în afară de Dumnezeu nu există adevăr. Mai multe adevăruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevăr. Iar dacă adevărul este unul singur, fiind transcendent în esență, sediul lui nu e nici în știință, nici în filozofie, nici în artă. Și când un filozof, un om de știință sau un artist sunt religioși, atunci ei nu se mai disting de o babă murdară pe picioare care se roagă Maicii Domnului. Acum, mai la bătrânețe, pot să spun
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi. BIBLIA Eu sunt iudeocentric în cultura Europei, că dacă scoți Biblia din Europa atunci Shakespeare devine un glumeț tragic. Fără Biblie, europenii, chiar și laureații premiului Nobel, dormeau în crăci. Știința și filozofia greacă sunt foarte folositoare, dar nu sunt mântuitoare. Prima carte mântuitoare și consolatoare pe continent — suverană — e Biblia. Există o carte a unui savant american care încearcă să motiveze științific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de știință
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
creație reală au adus-o în istorie creștinii. De creat doar zeul creează, iar omul imită. Eu când citesc cuvântul „creație“ — literară, muzicală, filozofică — leșin de râs. Omul nu face altceva decât să reflecte în litere, în muzică sau în filozofie petece de transcendență. Cum să fie creatura creator? „Hai, tată, să-ți arăt eu moșia pe care ți-am făcut-o când nu eram în viață...“ Păi cum să fie creatura creator?! CREȘTINISM Omul e un animal care se roagă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mai aproape de senzorial și foarte depărtat de mistic: pentru că lui îi lipsește relația cu misterul. FEMEI Cărui bărbat nu-i plac femeile? În primul rând le iubești pentru farmecul lor, și în al doilea rând le iubești pentru că fac oameni. FILOZOFIE Eu încerc o experiență: încerc să mă deparazitez de filozofie, de păduchernița metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, deși face filozofie. Un prieten al meu zice: te deparazitezi, dar folosești sculele ei. Da, dar dacă mă urc în tren
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
îi lipsește relația cu misterul. FEMEI Cărui bărbat nu-i plac femeile? În primul rând le iubești pentru farmecul lor, și în al doilea rând le iubești pentru că fac oameni. FILOZOFIE Eu încerc o experiență: încerc să mă deparazitez de filozofie, de păduchernița metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, deși face filozofie. Un prieten al meu zice: te deparazitezi, dar folosești sculele ei. Da, dar dacă mă urc în tren nu înseamnă că zeul meu e calea ferată. În Evul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
În primul rând le iubești pentru farmecul lor, și în al doilea rând le iubești pentru că fac oameni. FILOZOFIE Eu încerc o experiență: încerc să mă deparazitez de filozofie, de păduchernița metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, deși face filozofie. Un prieten al meu zice: te deparazitezi, dar folosești sculele ei. Da, dar dacă mă urc în tren nu înseamnă că zeul meu e calea ferată. În Evul Mediu s-a formulat de către filozofii șireți teoria adevărului dublu: secundum fidem
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mă urc în tren nu înseamnă că zeul meu e calea ferată. În Evul Mediu s-a formulat de către filozofii șireți teoria adevărului dublu: secundum fidem — adevărul după credință — și secundum rationem — adevărul după rațiune, ca să aibă cale liberă pentru filozofie. Adică să rătăcească până îi ia dracul... Că poți, în filozofie, să rătăcești până devii năuc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevăr. La urma urmelor, are și filozofia acces la adevăr, pentru că situarea spiritului
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]