3,199 matches
-
primul contact al poporului român cu literatura finlandeză s-a realizat prin traducerea unei poezii populare. Acest cântec popular se numește Tytön runo suomalaisen și a fost tradus în limba franceză de suedezul Michael Franzén, un bun cunoscător al limbii finlandeze. Cântecul începe să devină cunoscut mai ales după ce Giuseppe Acerbi l-a inserat în jurnalul său de călătorii. În 1842 filologul Carl-Gustaf Zetterquist, impresionat de succesul pe care a avut-o traducerea acestui cântec, își propune să îl transforme în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de toutes les parties du Monde, mais principalement de l'Europe. Rassemblées par C. G. Zetterquist, Abo, 1858. Având sprijinul bibliotecii Universității din Turku, Ion Stăvăruș a reușit să intre în posesia acestui document, microfilmat, de la arhiva Societății de Literatură Finlandeză din Helsinki. În acest document, la pozițiile 259 și 260 se află două traduceri în limba română ale cântecului popular finlandez. Despre prima versiune se spune că este "vorbită în Transilvania ("parlée en Transylvanie")"164 și îi aparține lui Timotei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Universității din Turku, Ion Stăvăruș a reușit să intre în posesia acestui document, microfilmat, de la arhiva Societății de Literatură Finlandeză din Helsinki. În acest document, la pozițiile 259 și 260 se află două traduceri în limba română ale cântecului popular finlandez. Despre prima versiune se spune că este "vorbită în Transilvania ("parlée en Transylvanie")"164 și îi aparține lui Timotei Cipariu. Acesta a marcat cu exactitate locul și data când a realizat traducerea "Blasiu in Transilvania, 23 Februariu, 1854"165. A
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dans le dialecte des Saxons de Transylvanie"169. E vorba de versiuni germane realizate în localități săsești din Siebenbürgen (Transilvania). În încheiere, Ion Stăvăruș insistă asupra importanței manuscrisului lui Zetterquist care este de fapt o mărturie a apropierii dintre literatura finlandeză și cea română 170. Asupra acestui fenomen se apleacă și criticul și profesorul Mircea Popa care publică în 2011 un articol în "Astra blăjeană" intitulat Timotei Cipariu și literatura finlandeză. Acesta indică factorul care a determinat implicarea lui Cipariu: recunoașterea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care este de fapt o mărturie a apropierii dintre literatura finlandeză și cea română 170. Asupra acestui fenomen se apleacă și criticul și profesorul Mircea Popa care publică în 2011 un articol în "Astra blăjeană" intitulat Timotei Cipariu și literatura finlandeză. Acesta indică factorul care a determinat implicarea lui Cipariu: recunoașterea sa internațională. Astfel, Timotei Cipariu a ajuns în contact cu mai mulți învățați străini care i-au solicitat ajutorul pentru traducerea în limba română a diverselor opere literare din țara
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care a determinat implicarea lui Cipariu: recunoașterea sa internațională. Astfel, Timotei Cipariu a ajuns în contact cu mai mulți învățați străini care i-au solicitat ajutorul pentru traducerea în limba română a diverselor opere literare din țara lor, exemplul profesorului finlandez de limbi moderne C. G. Zetterquist nefiind, deci, singular. Meritul pentru prezența traducerii românești apărute în volumul Anthologie philologique... menționat mai sus aparține lui Cipariu. Traducerea lui Guresco, pe care o amintește și Mircea Popa, este "mai degrabă o tălmăcire
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Cipariu. Traducerea lui Guresco, pe care o amintește și Mircea Popa, este "mai degrabă o tălmăcire pur literară a textului"171 și nu una în versuri ca cea a lui Cipariu, el fiind și primul român care a tradus literatură finlandeză în limba română 172. Din păcate, acest manuscris nu a cunoscut însă tiparul, o explicație putând fi aceea a costurilor materiale ridicate, întrucât autorul cărții ar fi avut dificultăți în a procura caracterele tipografice specifice fiecărei limbi în care s-
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
explicație putând fi aceea a costurilor materiale ridicate, întrucât autorul cărții ar fi avut dificultăți în a procura caracterele tipografice specifice fiecărei limbi în care s-a realizat traducerea, el rămânând, în cele din urmă, în arhiva Societății de Literatură Finlandeză din Helsinki. Al doilea articol al lui Ion Stăvăruș pe care l-am reținut din Scrieri este Kanteletar și lirica populară românească. O caracteristică a epicii populare este aceea că relatările prezintă un grad mare de concret și individualitate, lucru
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
populare este aceea că relatările prezintă un grad mare de concret și individualitate, lucru care nu e la fel de întâlnit în cazul liricii populare, axate mai mult pe generalitatea sentimentelor care schițează de fapt trăsăturile unei comunități, ale unei colectivități. Opera finlandeză Kalevala se încadrează pe aceeași linie. Această operă se leagă strâns de mitologia locului și are deopotrivă o dimensiune istorică a evoluției poporului finlandez de-a lungul istoriei. Versiunea lirică a Kalevalei este Kanteletar, iar culegerea a fost alcătuită de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mai mult pe generalitatea sentimentelor care schițează de fapt trăsăturile unei comunități, ale unei colectivități. Opera finlandeză Kalevala se încadrează pe aceeași linie. Această operă se leagă strâns de mitologia locului și are deopotrivă o dimensiune istorică a evoluției poporului finlandez de-a lungul istoriei. Versiunea lirică a Kalevalei este Kanteletar, iar culegerea a fost alcătuită de cel care a descoperit de altfel Kalevala, Elias Lönnrot. Publicarea cărții s-a făcut la Helsinki, în anii 1840-1841. Ion Stăvăruș face observația că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
caracteristică a culegerii ar fi diversitatea tematică. Ion Stăvăruș consideră că multe dintre cântecele din Kanteletar se apropie de doina din Carpați, fără a exista însă acele stereotipuri caracteristice de tipul "foaie verde". O explicație pentru asemănarea dintre lirica populară finlandeză și cea românească ar fi aceea a existenței asemănătoare pe care au dus-o cele două popoare în mijlocul naturii și a fenomenelor ei. Pentru a evidenția aceste asemănări, Stăvăruș își propune să facă o prezentare în oglindă a unor cântece
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ar fi aceea a existenței asemănătoare pe care au dus-o cele două popoare în mijlocul naturii și a fenomenelor ei. Pentru a evidenția aceste asemănări, Stăvăruș își propune să facă o prezentare în oglindă a unor cântece populare din lirica finlandeză și cea română, o categorie specială fiind alocată cântecelor de leagăn. Aceleași asemănări se remarcă și în cazul evocării sentimentului de înstrăinare, al credinței în noroc, al iubirii neîmplinite, al pierderii ființei iubite, al ademenirii fetei frumoase. Despre acest ultim
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ion Stăvăruș afirmă că există mari similitudini între cele două lirici populare, în ambele cazuri, iubitul viclean ce a ademenit fata este urmărit de blestem, fata invocând mereu puterea zeilor pentru a o ajuta și exemplifică prin fragmente din balada finlandeză Fata din Turku și din baladele românești Fata de birău din zona Transilvaniei sau Blăstămul 174. A treia scriere este dedicată centenarului Veikko Antero Koskenniemi, aniversat în 1985, ocazie cu care Ion Stăvăruș scrie câteva rânduri despre poetul, criticul, istoricul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Koskenniemi, aniversat în 1985, ocazie cu care Ion Stăvăruș scrie câteva rânduri despre poetul, criticul, istoricul literar, eseistul, memorialistul, conducătorul de periodice culturale și profesorul de literatură, rector al Universității din Turku și, nu în ultimul rând, membru al Academiei Finlandeze. Koskenniemi este considerat drept o personalitate influentă a literaturii și culturii finlandeze. Opera acestuia este una vastă, cuprinzând sute de titluri. A scris volume de poezii în note elegiace și meditative (Elegii, 1917, Urme pe zăpadă, 1938), patriotice (Tânărul Anssi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
despre poetul, criticul, istoricul literar, eseistul, memorialistul, conducătorul de periodice culturale și profesorul de literatură, rector al Universității din Turku și, nu în ultimul rând, membru al Academiei Finlandeze. Koskenniemi este considerat drept o personalitate influentă a literaturii și culturii finlandeze. Opera acestuia este una vastă, cuprinzând sute de titluri. A scris volume de poezii în note elegiace și meditative (Elegii, 1917, Urme pe zăpadă, 1938), patriotice (Tânărul Anssi, 1918), mitologice și eroice (Orașele albe, 1908, Jarul, 1912). Liricii i se
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
traduceri, recenzii, discursuri. Multe din textele sale lirice au fost puse pe muzică, devenind în felul acesta romanțe, marșuri, cântece de dragoste sau patriotice 175. Pentru a reveni la problematica legată de Kanteletar, trebuie remarcat efortul de traducător din literatura finlandeză, depus de Ion Stăvăruș. Acesta, împreună cu profesorul emerit Lauri Lindgren traduce culegerea lui Elias Lönnrot. Varianta în românește a Kantelatarului a cunoscut două ediții în același an 1985. Una la București la editura Univers, cealaltă în Finlanda, în cadrul Departamentului de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
culegerea lui Elias Lönnrot. Varianta în românește a Kantelatarului a cunoscut două ediții în același an 1985. Una la București la editura Univers, cealaltă în Finlanda, în cadrul Departamentului de Limbi Romanice de la Universitatea din Turku. Kanteletar. Culegere de rune tradiționale finlandeze alcătuită de Elias Lönnrot apare deci la mijlocul anilor 80, prilejuind accesul publicului românesc la poezia tradițională finlandeză. Ion Stăvăruș a semnat și postfața antologiei, intitulată Kanteletar și lirica populară românească, material identic cu cel publicat în Scrieri și menționat mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Una la București la editura Univers, cealaltă în Finlanda, în cadrul Departamentului de Limbi Romanice de la Universitatea din Turku. Kanteletar. Culegere de rune tradiționale finlandeze alcătuită de Elias Lönnrot apare deci la mijlocul anilor 80, prilejuind accesul publicului românesc la poezia tradițională finlandeză. Ion Stăvăruș a semnat și postfața antologiei, intitulată Kanteletar și lirica populară românească, material identic cu cel publicat în Scrieri și menționat mai sus. În ediția finlandeză, această postfață nu apare. Antologia mai cuprinde note explicative care îi aparțin tot
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Lönnrot apare deci la mijlocul anilor 80, prilejuind accesul publicului românesc la poezia tradițională finlandeză. Ion Stăvăruș a semnat și postfața antologiei, intitulată Kanteletar și lirica populară românească, material identic cu cel publicat în Scrieri și menționat mai sus. În ediția finlandeză, această postfață nu apare. Antologia mai cuprinde note explicative care îi aparțin tot lui Ion Stăvăruș și un studiu introductiv semnat de Senni Timonen. Traducerea din limba finlandeză a studiului este făcută de autorii culegerii de texte. În Notă asupra
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
identic cu cel publicat în Scrieri și menționat mai sus. În ediția finlandeză, această postfață nu apare. Antologia mai cuprinde note explicative care îi aparțin tot lui Ion Stăvăruș și un studiu introductiv semnat de Senni Timonen. Traducerea din limba finlandeză a studiului este făcută de autorii culegerii de texte. În Notă asupra ediției se face mențiunea că, în realizarea acestei antologii, autorii s-au folosit de ediția de bază a culegerii finlandeze. Ion Stăvăruș aduce deopotrivă mulțumiri Ministerului Educației din
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
introductiv semnat de Senni Timonen. Traducerea din limba finlandeză a studiului este făcută de autorii culegerii de texte. În Notă asupra ediției se face mențiunea că, în realizarea acestei antologii, autorii s-au folosit de ediția de bază a culegerii finlandeze. Ion Stăvăruș aduce deopotrivă mulțumiri Ministerului Educației din Finlanda și Consiliului Culturii și Educației Socialiste din R.S. România, Societății de Literatură Finlandeză, cercetătoarei Senni Timonen pentru realizarea studiului introductiv care ține loc de prefață și Editurii Univers. Studiul introductiv prezintă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
se face mențiunea că, în realizarea acestei antologii, autorii s-au folosit de ediția de bază a culegerii finlandeze. Ion Stăvăruș aduce deopotrivă mulțumiri Ministerului Educației din Finlanda și Consiliului Culturii și Educației Socialiste din R.S. România, Societății de Literatură Finlandeză, cercetătoarei Senni Timonen pentru realizarea studiului introductiv care ține loc de prefață și Editurii Univers. Studiul introductiv prezintă Kanteletar ca fiind varianta lirică a Kalevalei, dar care, inexplicabil, a rămas în umbra acesteia, atât în Finlanda, cât și în străinătate
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care este un efect al gândirii. Conform spuselor sale, poezia populară era considerată cea mai fidelă formă de expresie, reușind să redea sentimentele profunde ale ființei umane. În continuarea studiului, Senni Timonen face câteva considerații referitoare la caracterul poeziei lirice finlandeze. Despre vechea poezie lirică fino-careliană aflăm că avea metrul trohaic de patru măsuri și folosea aliterația și repetiția. Metrul kalevalian era o caracteristică a teritoriului balto-finez și era utilizat în cântece epice și lirice, descântece, ghicitori și proverbe. Metrica se
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de informații a lui Elias Lönnrot au constituit-o în mare parte femeile în vârstă care au cultivat tradiția lirică populară cu mai multă intensitate decât bărbații. Locul unde s-au păstrat cel mai bine cântecele populare a fost Carelia finlandeză și rusească, dar și Ingria. Majoritatea runelor își au originea în Carelia finlandeză, iar subiectul cel mai exploatat este acela al relației dintre părinți și copii. Ceea ce remarcă Elias Lönnrot în urma culegerii acestor rune este sentimentul de tristețe și insingurare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în vârstă care au cultivat tradiția lirică populară cu mai multă intensitate decât bărbații. Locul unde s-au păstrat cel mai bine cântecele populare a fost Carelia finlandeză și rusească, dar și Ingria. Majoritatea runelor își au originea în Carelia finlandeză, iar subiectul cel mai exploatat este acela al relației dintre părinți și copii. Ceea ce remarcă Elias Lönnrot în urma culegerii acestor rune este sentimentul de tristețe și insingurare care iese mereu la iveală. El consideră că acest lucru se datorează și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]