987 matches
-
dela 1 Aprilie următor fiecărui an de impunere. Constatarea și stabilirea amenzilor și celorlalte sancțiuni prevăzute în legea de față, se prescriu prin trecere de 5 ani, socotiți tot că mai sus. Orice cercetare cu data certă făcută de organele fiscului, întrerup prescripția. Articolul 124 Amendă stabilită definitiv prin apel sau recurs, este ireductibila. Denunțătorul și constatatorul din proprie inițiativă, au dreptul fiecare la cate 25% din amendă rămasă definitivă și încasată. Din sumele rezultate că amenzi, 50% se vor varsă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
de încasări și plăti va comunica Ministerului de Finanțe sumele consemnate. Ministerul de Finanțe va putea acorda o gratificație specială și funcționarilor ce vor încheia actele pe baza cărora se realizează amenzile. Denunțătorii nu pot sta în instanță alăturea de fisc cu ocazia judecării contravențiunilor. Denunțătorul de rea credință se face vinovat de delictul de denunțare calomnioasa și se pedepsește cu închisoarea corecționala dela o lună pînă la un an. Dacă, prin sentința rămasă definitivă a Curții de Apel, se va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
și se sprijineau pe o populație rurală, păstori și agricultori, dar și pe orașele implicate în comerțul din regiune. Relațiile formațiunilor din sud cu populația din nordul Dunării aveau și o motivație militară, rezistența împotriva Imperiului și mai ales a fiscului bizantin, care pretindea dări în bani pentru întreținerea armatei și a curții. Aici, la Dunăre, nu doar geograful arab Edrisi, dar și bizantinii vorbesc despre "multe și mari orașe", cronica rusă face mențiune despre cele "80 de goroduri" dunărene, prevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în secolul al XII-lea, să asigure o apărare serioasă a frontierei dunărene, în schimb ei continuau să încaseze de la populația locală impozite din ce în ce mai mari. În acest secol, autoritatea bizantină la nord de Dunăre era resimțită (percepută) doar prin prezența fiscului. La impozitele nesăbuite, rechizițiile administrației locale, abuzurile funcționarilor bizantini, se adăugau, mai ales în vremea Comnenilor, daunele provocate de trecerea cruciaților în regiunile din sudul Dunării.23 În aceste condiții, era inevitabil ca populația locală, română și bulgară, să încerce
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
capitația și taxa pe bunuri percepută de patru ori pe an sînt mai mult decît o rearanjare a complexităților anterioare. Aceasta este precedată de un recensămînt al populației și pune capăt unui sistem de fiscalitate sătească de tip colectiv. Agenții fiscului intră cu forța în așezările sătești pentru a impune autoritatea statului în fața puterii locale a boierilor asupra pămînturilor și șerbilor. Boierii protestează, însă mai apoi se supun. Zdrobiți de impozite și ruinați, șerbii fug de pe marile domenii. Reforma are drept
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Bürgerlichens Gezetzbuch B.N.R. Banca Națională a României C.civ. (român) Codul civil (român) C.civ.fr. Codul civil francez C.civ.it. Codul civil italian C.com.(român) Codul comercial C.com.it. Codul comercial italian C.proc.civ. Codul de procedură civilă C.proc.fisc. Codul de procedură fiscală C.E.D.O. Curtea Europeană a Drepturilor Omului C.S.J. Curtea Supremă de Justiție dec. decizie Ed. Editura ed. ediția ibidem în același loc idem. același autor infra mai jos, mai departe Î.C.C.J. Înalta Curte de Casație
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
creștinii vlăguiți spiritual nu vor ști cum să reacționeze și vor apostazia în masă. Îmbogățirea economică a Bisericii a avut și unele aspecte pozitive precum ajutorul oferit celor săraci (humiliores), mai ales celor care proveneau din zona rurală. Dacă intrările fiscului erau câtuși de suficiente pentru păstrarea aparatului birocratic și a celui militar, economia ecleziastică s-a pus în serviciul celor săraci din comunitățile creștine și al tuturor celor nevoiași, îndeplinind astfel și o funcție democratică, opusă politicii economice a statului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui Moișă „Hneoc” Șafran, curelar, și al Mișkei. într adevăr, a plecat în America, de unde s-a întors însă nu de „alean”, de „dorul țării”, cum zice poetul, ci pentru a se căsători cu Aizinger, un tip șchiop, agent de fisc sau cam așa ceva. Se pare că Bacovia a avut față de ea „anumite sentimente”, de vreme ce a scris poezia, a încheiat Marcel Marcian. El e în posesia a două fotografii ale „Ebreiei”, comunicate de nepoata uneia din verișoarele ei. Nu mi le-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Pentru celelalte afirmații din cuvîntul ținut atunci n-am notate date. înseamnă că nu erau ale mele? Că nu reflectasem anterior la ele? Atunci n-am considerat necesar să-mi marchez fișele ca pe chitanțe, în eventualitatea unei confruntări cu fiscul științific. Nu m-am gîndit - „și rău ce mi pare-acum’’, cum zicea poetul clasic - că se va găsi cineva care să se îndoiască de vechimea lor. Și totuși s-a găsit!... Scrisul lui Bacovia e dintre cele care îl închid
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cele care se produc cel mai adesea. Cititorii care citesc mult presa de scandal rămân, din lectura lor, cu numeroase detalii care le permit sa-și reprezinte mașinațiile necinstite din mediul politic, primirea unor comisioane necinstite, moduri de fraudare a fiscului etc. În loc să folosească aceste cunoștințe pentru a distinge lucrurile și a-și da seama că astfel de întâmplări nu pot afecta întreaga clasă politică, i cedează euristicii disponibilității și concluzionează greșit că oamenii politici sunt „putrezi”. Și jurnaliștii? Anchetatorii din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vedea. Motivul pentru care planurile de participare la profit nu pot crește performanța o constituie faptul că profiturile nu pot fi controlate de angajat. Un angajat poate munci cât de mult poate și totuși să nu primească nimic din profit. Fiscul, contabilii, cotarea dolarului pe piețele internaționale, toate pot avea o influență mai mare asupra profitului decât munca angajatului. Aduceți-vă aminte din capitolele anterioare că oamenii nu trebuie recompensați sau pedepsiți pentru rezultatele pe care nu le pot controla. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
uitat" să stabilească competențe clare în domeniul verificării și controlului obținerii acestor fonduri, precum și a sancțiunilor necesare pentru a-i convinge pe asemenea operatori comerciali să alimenteze bugetul cu sumele prevăzute de lege. E limpede că, fără o lege a fiscului suficient de dură, toate aceste canale de finanțare alternativă rămân doar surse virtuale, realitatea fiind, din nefericire, mult mai constrângătoare și mai tristă. Totuși, din puținul care se adună la nivelul întregii țări, s-au mai făcut în ultimii ani
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
uitat" să stabilească competențe clare în domeniul verificării și controlului obținerii acestor fonduri, precum și a sancțiunilor necesare pentru a-i convinge pe asemenea operatori comerciali să alimenteze bugetul cu sumele prevăzute de lege. E limpede că, fără o lege a fiscului suficient de dură, toate aceste canale de finanțare alternativă rămân doar surse virtuale, realitatea fiind, din nefericire, mult mai constrângătoare și mai tristă. Totuși, din puținul care se adună la nivelul întregii țări, s-au mai făcut în ultimii ani
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
poporul face o revoluție. Amicii săi nici nu s-au pus pe treabă că sunt somați să se execute. "Dați-mi deci de lucru, pâine, ajutoare, credit, instrucție, colonii", spune poporul, "și totuși, conform promisiunilor voastre, eliberați-mă din strânsorile fiscului". Statul nou nu e mai puțin stânjenit decât statul vechi, căci un fapt imposibil poate fi promis dar nu și împlinit. Încearcă să câștige timp, îi trebuie pentru ca să dea roade. Mai întâi, face câteva timide încercări; pe de o parte
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
arătând mâna blândă, de a ascunde mâna aspră. Domnia lor va fi cu siguranță jubileul contribuabilului. Impozitul spun ei trebuie să atingă superfluul și nu necesarul. Nu vor fi bune vremurile acelea în care, pentru a ne copleși de binefaceri, fiscul se va mulțumi să ne știrbească superfluul nostru? Și asta nu e tot. Montagnarzii speră ca "impozitul să-și piardă caracterul opresiv și să nu fie decât un act de fraternitate". Bunătate din cer! Știam că e la modă să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
întotdeauna defavorabilă cheltuielilor colective realizate pe cale de impozit. De ce? Iată de ce: Mai întâi, justiția are de suferit întrucâtva. Jacques Bonhomme a asudat pentru a câștiga suta de parale, în vederea realizării unei satisfacții; astfel că el este cel puțin supărat că fiscul intervine pentru a-i lua această satisfacție și a o conferi altuia. Cu siguranță, revine fiscului și celor care îl fac să acționeze să ofere motive bune. Am văzut că statul oferă unul detestabil când spune: cu această sută de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
suferit întrucâtva. Jacques Bonhomme a asudat pentru a câștiga suta de parale, în vederea realizării unei satisfacții; astfel că el este cel puțin supărat că fiscul intervine pentru a-i lua această satisfacție și a o conferi altuia. Cu siguranță, revine fiscului și celor care îl fac să acționeze să ofere motive bune. Am văzut că statul oferă unul detestabil când spune: cu această sută de parale voi pune la muncă lucrători, căci Jacques Bonhomme (imediat ce nu va mai suferi de cataractă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
imediat ce nu va mai suferi de cataractă) nu va întârzia să răspundă: "Sfinte Sisoe! Cu această sută de parale le dădeam eu foarte bine de muncă." Acest motiv lăsat deoparte, celalalte se arată în întreaga lor goliciune și dezbaterea între fisc și săracul Jacques se simplifică foarte mult. Să îi zică statul: Îți iau o sută de parale pentru a plăti jandarmul care te scutește să veghezi la propria ta siguranță; pentru a pava strada pe care o traversezi în fiecare
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
societății dreptul de a stabili, asupra mărfurilor care trec frontiera, taxe destinate cheltuielilor comune, cu condiția ca ele să fie determinate de nevoile Trezoreriei. Dar imediat ce taxa, pierzându-și caracterul fiscal, are ca scop de a respinge produsul străin, în detrimentul fiscului însuși, pentru a ridica artificial prețul produsului național similar, și de a jefui astfel comunitatea spre profitul unei clase, din acest moment se manifestă Protecționismul, sau mai degrabă Spolierea, și acesta este principiul pe care Asociația aspiră să-l ruineze
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de a stabili taxe destinate cheltuielilor comune pe mărfurile care trec frontiera, cu condiția ca ele să fie determinate doar de considerații privind nevoile Trezoreriei. Dar imediat ce taxa, pierzându-și caracterul fiscal, are ca scop să respingă produsul străin, în detrimentul fiscului însuși, pentru a ridica în mod artificial prețul produsului național similar și de a cere astfel răscumpărare întregii comunități spre profitul unei clase, din acest moment se manifestă Protecția sau mai degrabă Spolierea și tocmai acesta este principiul pe care
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în calea generozității acestor excelenți francezi. Dimpotrivă, să abolim, provizoriu, drepturile de vamă; să provocăm astfel o intrare nemaivăzută a țesăturilor lor, deoarece fiecare metru poartă cu el un dar pur gratuit". În primul caz, primele noastre au ajuns la fiscul străin; în al doilea caz, ele au mers spre profitul cetățenilor simpli, dar la o scară mult mai mare. Să trecem la restricție. Sunt un meșteșugar, tâmplar, de pildă. Am un mic atelier, unelte, câteva materiale. Toate acestea îmi aparțin
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
orășenească, a cărei definiție a fost magistral formulată, încă din secolul trecut, de P. P. Panaitescu: „comunitatea orășenească este o comunitate autonomă, privilegiată și închisă, având nu numai drepturile de azi ale municipalităților, ci și drepturi politice (...) precum vama și fiscul propriu, justiție proprie, oaste și monedă proprie”. Schimbările care au avut loc în perioada modernă au fost generate exclusiv de „naționalizarea” drepturilor politice și de procesele de industrializare și sistematizare. Nu putem să nu constatăm faptul că, în general, urbanizarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și-au prescris-o prin lunga posesiune, stăpânirea fiind în conformitate cu Hrisoavele Domnești care le-au instituit-o; Primăria orașului Bacău n-a făcut decât acte de administrație (conform jurnalului din 22 mai 1840, Primăria încasa de la locuitori numai funciarul cuvenit fiscului), fără a se bucura de nici unul din atributele dreptului de proprietate, iar schimburile și cedările către instituțiile de interes public le au făcut cu consimțământul expres sau tacit al Obștei târgoveților băcăuani (30 noiembrie 1922)”. Dincolo de aceste motivații de natură
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
războinicilor care se ridică pe *scut și îi jură fidelitate. El trăiește înconjurat de o mulțime de servitori, atît casnici cît și publici palatul , care se deplasează cu el. Dar el este de asemenea moștenitorul impozitelor și domeniilor statului roman: *fiscul. El este sursa dreptului, a legii, a justiției; el îi numește pe *comiți și pe episcopi. Această putere, aparent nelimitată, a întîlnit trei obstacole. Primul este evident în secolul al VI-lea. Este practica succesorală, care tinde către împărțirea puterii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și Frisia; în sfîrșit, Burgundia, care se situează pe linia regatului burgund. Acest cadru triplu este locul unde se dezvoltă ultimul obstacol, amenințarea decisivă pentru regalitatea merovingiană: ridicarea puterii aristocrațiilor regionale cărora regii au fost obligați să le distribuie pămînturile fiscului ca beneficiu, pentru a-și asigura fidelitatea lor, și ai căror șefi naturali sînt cei din serviciile regale: *primarii palatului. În 687, aristocrația din Austrasia, condusă de Pepin d'Herstal, zdrobește trupele regelui Neustriei la Tertry, în apropiere de Saint-Quentin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]