1,432 matches
-
au fost eliminate prin Legea Finanțelor din 1986 și prin decretul din 29 iulie 1987 privind "băuturile alcoolice aromatizate pe bază de struguri sau mere". Până la aceste date, produsele noi nu aveau niciun statut, deci nu puteau beneficia de o fiscalitate care să le permită să concureze pe piața băuturilor. Aportul legislațiilor străine, ca urmare a deschiderii complete a Pieței comune a vinului începând cu anul 1993, alături de inovația tehnică din anii următori, nu pot decât să favorizeze dezvoltarea produselor noi
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
axa numai pe punctele cu adevărat noi și pe acele probleme abordate diferit sau chiar opus programului PSD. Punctul cel mai senzațional al programului este incontestabil cota unică de impozitare de 16%. Pentru o Românie care și-a câștigat faima fiscalității excesive, cota unică este o măsură revoluționară, menită a stimula sensibil mediul de afaceri, mai cu seamă că și cota impozitului pe profit ar urma să scadă de la 25% la 16%. Conștient de riscurile scăderii drastice a fiscalității, Theodor Stolojan
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
câștigat faima fiscalității excesive, cota unică este o măsură revoluționară, menită a stimula sensibil mediul de afaceri, mai cu seamă că și cota impozitului pe profit ar urma să scadă de la 25% la 16%. Conștient de riscurile scăderii drastice a fiscalității, Theodor Stolojan, finanțist de meserie, a subliniat o serie de măsuri însoțitoare destinate să umple golul bugetar: 1) eliminarea scutirilor și reeșalonărilor datoriilor la plata taxelor; 2) asocierea evaziunii fiscale cu criminalitatea economică, ceea ce îi va determina pe întreprinzători să
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
în Asia, poate fi un poncif ca altele. Semnele au devenit necesare, și necesarmente au apărut, oriunde comunităților primitive li s-a făcut lehamite de riscurile barbariei jafului și s-au dedat neguțătoriei; asta a implicat de îndată evidențe, contabilitate, fiscalitate, răbojuri. Așadar privesc, nu fără oarecare neliniște, construcția unui alt poncif, căci e în tăietura cea mai clasică să presupui: Putem considera ca un demers prealabil arta rupestră a oamenilor epocii glaciare, în care imaginea devine treptat semn prin schematizare
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
masa verde și împingerea PSD-ului în opoziție, Băsescu a reușit să obțină relativ ușor formarea cabinetului Tăriceanu. La rândul său, Guvernul a trecut curajos la îndeplinirea principalei promisiuni a Alianței D.A. către segmentul activ al populației, reducerea masivă a fiscalității. Câteva milioane de întreprinzători și salariați cu venituri bune au început să răsufle în voie. Guvernul a trecut deja la cea de a doua mare țintă anunțată, recalcularea pensiilor începând cu luna martie, ceea ce în final va aduce o oarecare
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
învățămintele desprinse din analizarea acestor focus groups se desprind, mai ales, cele legate de mizele-cheie ale alegerilor pentru acest segment critic. G. Bush își va fonda comunicarea pe aceste mize-cheie, mai ales pentru faza finală a campaniei sale: apărarea națională, fiscalitatea, jurămîntul pe drapel, pedeapsa cu moartea, permisiile pentru deținuți, lupta împotriva drogurilor. În mod cu totul special, aceste teme au fost exploatate în campania publicitară televizată. Mijloacele mediatice utilizate în marketingul comercial s-au deschis spre marketingul politic, sub rezerva
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cât și pentru Rusia. Aceasta de pe urmă, după extensiunea limitelor sale până la țărmurile Nistrului, proiectează în chip vădit cotropirea Moldovei și aceea a Basarabiei, spre a se apropia pas cu pas de Dunăre, pe când cea dintâi, credincioasă sistemului ei de fiscalitate, năzuiește în chip fățiș la stăpânirea Țării Românești...” Iar în altă piesă, provenind tot de la Stamati, găsim următoarele: „Cabinetul din Petersburg, întrebuințând pe rând dezmierdările și amenințările, speranța și teama, asuprește pe inferiorii săi în putere, înșeală pe sămeni, corupe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
prin standardizarea tipurilor de produse industriale și garantarea unui minim de calitate pentru prețul plătit.[...] o politică de conservare prin valorificarea optimă a zăcămintelor sub raportul calității derivatelor. În acest scop statul va trebui să renunțe la politica de excesivă fiscalitate. Comerțulmăsuri de garantare a libertății comerțului Înlăturarea imixtiunii statului în gospodăriile private. Garantarea pe viitor a libertății absolute a circulației bunurilor prin desființarea măsurilor restrictive legiferate și de ordin administrativ. Măsuri de ajutorare a comerțului Unificarea legislației comerciale pe întreg
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vechiul regat în teritoriile unite. El înțelege să realizeze unificarea legislativă prin alcătuirea unei legislațiuni superioare tuturor celor existente, luându-se din fiecare dispozițiunile cele mai bune. Procedura de reglementare a raporturilor dintre creditori și debitori [...]. Procedura de judecată și fiscalitatea judiciară [...]. Reorganizarea Ministerului de Justiție [...]. Cultura. Raportor C.C. Giurescu PNL își propune: 1. Înființarea unei școli normale superioare care să pregătească în chip special pe profesorii secundari și să permită elementelor celor mai distinse ale învățământului primar să capete o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Treptat, orașul își pierde dreptul de a percepe propriile impozite. Din secolul al XVI-lea, acest drept nu este decât iluzoriu. Sigur, atunci când comuna percepe impozitele regale, îi revine o parte din ele, dar aceasta nu mai dispune de o fiscalitate distinctă. În secolul al XVII-lea, se ajunge la controlul complet al bugetelor municipale de către intendenții lui Ludovic al XIV-lea: orașele trebuiau să dea seama de toate cheltuielile, pe care nu le puteau face decât cu consimțământul regelui. Inspirația
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
această competiție într-un context marcat de concepția extensivă a activității economice. Manifeste sau latente, rivalitățile dintre orașe sunt consubstanțiale ficțiunii juridice despre egalitatea comunelor decretată de Revoluția franceză. Rezistențele la cooperarea intercomunală ne lasă să le ghicim vechimea. Organizarea fiscalității locale și regulile de funcționare a sistemului notabililor le-au întreținut, de asemenea, mai mult sau mai puțin. Chiar dacă ele nu reprezentau în medie, la mijlocul anilor 1970, decât o treime din resursele locale, beneficiile provenite din fiscalitate au fost mult
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ghicim vechimea. Organizarea fiscalității locale și regulile de funcționare a sistemului notabililor le-au întreținut, de asemenea, mai mult sau mai puțin. Chiar dacă ele nu reprezentau în medie, la mijlocul anilor 1970, decât o treime din resursele locale, beneficiile provenite din fiscalitate au fost mult râvnite de aleșii locali. În ciuda reglementărilor naționale, aceștia au avut întotdeauna impresia că ei sunt cei care le controlează folosirea. Suplețea folosirii lor, prin bugetul comunal, se distingea total de împrumuturile și transferurile de la stat, care generau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se temeau de efectele îmbogățirii electoratului; în altele, resursele orașului depindeau cel mai mult de transferurile publice (pensii, salarii pentru funcționarii publici etc.), astfel încât bătălia economică nu-i mobiliza prea mult. Evoluția repartiției resurselor locale (în %) Anii 1970 1976 1984 Fiscalitate 28,7 31,5 42,2 Transferuri 34,7 33,3 26,9 Împrumuturi 20,7 19,3 13,8 Alte venituri, încasări 15,9 15,9 17,1 TOTAL 100 100 100 Sursa : Pierre Richard, Michel Cotten, Les communes
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
3 26,9 Împrumuturi 20,7 19,3 13,8 Alte venituri, încasări 15,9 15,9 17,1 TOTAL 100 100 100 Sursa : Pierre Richard, Michel Cotten, Les communes françaises aujourd'hui, Paris, PUF, 1986, p. 80. Amintim că fiscalitatea locală (taxa funciară pe proprietățile pe care nu sunt construcții, impozitele pe clădiri, pe locuințe, celelalte taxe și impozite) nu este decât una dintre sursele de finanțare a bugetului comunal. Celelalte resurse sunt împrumuturile, transferurile de la stat și alte venituri
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cumva și în șirul plângerilor primarilor la adresa tehnocrației și administrației centrale. După descentralizarea începută în 1982, comunele dispuneau de o autonomie bugetară care le obliga să obțină ele însele resursele pe care statul le dădea cu din ce în ce mai mare zgârcenie. Tributari fiscalității pe seama activității economice fiscalitate care forma fundamentul avuției comunale, sursa principală de autofinanțare -, aleșii locali se angajau din plin în bătălia economică. Sigur, ar trebui să notăm că, de la sfârșitul anilor 1990, relaxarea fiscalității locale și angajamentele luate de către stat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
plângerilor primarilor la adresa tehnocrației și administrației centrale. După descentralizarea începută în 1982, comunele dispuneau de o autonomie bugetară care le obliga să obțină ele însele resursele pe care statul le dădea cu din ce în ce mai mare zgârcenie. Tributari fiscalității pe seama activității economice fiscalitate care forma fundamentul avuției comunale, sursa principală de autofinanțare -, aleșii locali se angajau din plin în bătălia economică. Sigur, ar trebui să notăm că, de la sfârșitul anilor 1990, relaxarea fiscalității locale și angajamentele luate de către stat pentru "compensarea" diminuării produsului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dădea cu din ce în ce mai mare zgârcenie. Tributari fiscalității pe seama activității economice fiscalitate care forma fundamentul avuției comunale, sursa principală de autofinanțare -, aleșii locali se angajau din plin în bătălia economică. Sigur, ar trebui să notăm că, de la sfârșitul anilor 1990, relaxarea fiscalității locale și angajamentele luate de către stat pentru "compensarea" diminuării produsului rezultat din aceasta au inversat tendința: statul devenea primul contribuabil local 313. Această inflexiune nu aducea însă atingere autonomiei financiare a comunelor. Conversia subvențiilor specifice în dotări globale face ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Daniel Pinson -, notorietatea culturală a Parisului nu a avut efectele scontate asupra societăților internaționale: singurele două sedii europene ale unor mari firme internaționale (IBM și Grace) și-au ales domiciliul la Paris, celelalte au preferat Londra sau Bruxelles-ul, unde fiscalitatea și demersurile administrative sunt mai puțin greoaie. Marele Arc din La Défense sau Opera Bastille au fost inițiative de prestigiu dar a căror eficiență economică nu e încă verificată"335. Împingând analiza mai departe, Philippe Genestier se îndoiește de posibilitatea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
deoarece au șansa de a avea un parc relativ vechi și bine poziționat pe care au putut să-l întrețină în mod corect prin creșterea regulată a chiriilor. Aceste organisme sunt pe cale să construiască adevărate grupuri imobiliare, sub protecția unei fiscalități avantajoase și speculând o reglementare puțin restrictivă. Ar părea logic ca puterea publică să ceară în schimbul acestor avantaje ca o parte din bogăția astfel acumulată să fie redistribuită sub o formă stabilită în serviciul regiunilor celor mai defavorizate" (Pierre Vimines
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
internaționale, pentru țările receptoare de imigranți, sunt, în esență, de două tipuri: pe de o parte, aceasta influențează nivelul salariilor și oportunitățile de angajare în muncă ale populației autohtone, iar pe de altă parte, migrația internațională influențează echilibrul net al fiscalității, deoarece imigranții plătesc taxe publice, dar, în același timp, solicită și rețelele publice de educație, sănătate, asistență socială etc. Dezbaterile internaționale asupra efectelor social-economice ale surplusului de forță de muncă (de obicei, mai ieftină) provenind din imigrație asupra nivelului salariilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
categorii de statut. Aceasă patrie se înscrie într-un ansamblu de valori definite de Roma în funcție de statutul juridic al cetăților, repartizate în trei categorii. Prima, cetatea *peregrină, se referă la popoarele ținute la distanță de dreptul roman sau latin. Supuse fiscalității imperiale și legii provinciale, ele nu au decît cetățenia locală: acești oameni nu pot să se căsătorească decît cu persoane de același statut și nu pot face comerț decît prin intermediul unui cetățean roman sau latin. La început, acesta a fost
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
împăratului, care îi plătește după rangul lor în carieră. Pentru posturile foarte importante, cadrul provincial este depășit. Doi procuratori supervizează ansamblul serviciilor: la Trèves, pentru Belgia și Germanii; la Lyon, pentru Aquitania și pentru regiunea Lyonnaise. Sarcina lor este organizarea fiscalității directe, tributum (tribut), impozit pe pămînt și pe bogății, strîns în funcție de recensămînt. Ei supraveghează și veniturile de pe domeniile imperiale. Impozitele indirecte sînt încredințate altor procuratori, impozite precum drepturile de vamă sau quadragesima Galliarum, taxă de 2,5% pe mărfuri, gestionată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
văd scăzînd veniturile de pe pămînturi și cei care percepeau taxe pe oamenii din ce în ce mai puțin numeroși, sînt primii atinși. Dar țăranii, chiar dacă dispun de mai mult pămînt și văd că impozitele senioriale scad, suferă de pe urma scăderii prețurilor agricole și a creșterii fiscalității regale. Toți, în sfîrșit, sînt victime ale războiului prin distrugerea clădirilor, a viilor, plantațiilor, masacrarea șeptelului. Pretutindeni apare paragina (document, p.156). Pretutindeni, pentru a ieși din criză, va fi nevoie de capital și de imaginație: noi contracte agricole, noi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
flamboyantă și poemele lui Francois Villon sînt reflectarea acestei epoci frămîntate. Tulburările sociale. Asemenea tensiuni duc la violență. În sate, după înfrîngerea de la Poitiers, țăranii din bogata Île-de-France se ridică împotriva neglijenței nobililor, a extorcărilor comise de militari și a fiscalității regelui: "jacqueria" nu a durat decît 12 zile (29 mai-10 iunie 1358), dar a dat numele tuturor revoltelor țărănești din timpurile moderne. Teribilă, reacția nobililor a provocat o nemulțuire latentă, dar durabilă. În orașele devenite "orașe închise", revoltele sînt mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acesta din urmă îi propune lui Ludovic al XVI-lea să resoarbă deficitul fără a recurge la experientele obișnuite ("fără bancrută, fără creștere a impozitului, fără împrumuturi"), ci datorită unor economisiri severe și mai ales unui randament mai bun al fiscalității rezultînd dintr-o îmbogățire generală. De aceea el ia o serie de măsuri capabile în ochii săi să favorizeze creșterea bogăției naționale și o mai bună repartizare a funcțiilor, în cadrul liberalizării economice: în septembrie 1774, el restabilește libertatea comerțului cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]