2,929 matches
-
fidelul său prieten Ion Vianu. Autentică regăsire a timpului pierdut (referirile la Proust abundă în discursul ambilor), aceste amintiri adresate au o funcție recuperatoare, compensatoare și terapeutică. Ele sunt marcate de conștiința scurgerii ireversibile a timpului, ca și de sentimentul fisurii ireparabile dintre vârsta trăirii și cea a mărturisirii. Expresia desăvârșită a ireversibilului este proba exilului (proba labirintului, cum o numise Mircea Eliade, alt mare exilat): o opțiune existențială și spirituală pe care Amintirile au menirea s-o legitimeze, răspunzând întrebării
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
DISCOPATIE (< fr. discopathie, cf. lat. discus - disc, gr. pathos - boală) - Afecțiune ce se caracterizează prin procesul de degenerescență la nivelul discurilor intervertebrale, în care nucleul își pierde turgescența și omogenitatea, se fibrozează și se îngustează, în timp ce în inelul fibros apar fisuri și fante, în care se angajează substanța nucleului degenerat, migrând spre periferia discală (Stroescu, 1979). Discopatiile pot fi localizate la nivel lombar, cervical și dorsal. Metodele de recuperare prezintă unele particularități impuse de specificul diverselor tipuri de afectare discală. În
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu occiput plat (brahicefalie). Faciesul este rotund aplatizat, cu absența aproape completă a pomeților și ridicăturilor orbitare. Roșeața obrajilor și a vârfului nasului îi dă aspectul de „față de clovn”. Mai pot fi întâlnite nasul turtit, tipic mongoloid, gura mică cu fisuri comisurale, permanent întredeschisă, dinți implantați neregulat și inegali, urechi mici nelobulate și asimetrice. Membrele superioare prezintă mâini mici, scurte, late, cu degetele divergente, policele și auricularul sunt mai scurte. Membrele inferioare sunt mai scurte, cu degete mici, halucele este divergent
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fiziologice, odată cu dezvoltarea elasticității musculare și a mobilității articulare (fig. 100). SPINA BIFIDA (latinism) - Malformație congenitală a canalului vertebral, localizată mai ales în regiunea sacrală și caracterizată prin lipsa sudurii arcurilor vertebrale posterioare ale uneia sau mai multor vertebre. Această fisură favorizează hernierea unei porțiuni din măduva spinării. Se manifestă prin incontinență urinară și constipație, se poate instala și paralizia membrelor inferioare, dar și retard mintal, în cazul asocierii și cu hidrocefalia. Afecțiunea poate fi diagnosticată printr-un test al sângelui
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vindecare. Localizări: zona intercostală, zona oftalmică, zona cervicală (Rusu, 1983). ZONĂ (< fr. zone, cf. it., lat. zona, gr. zone) - Centură, arie sau regiune delimitată (anatomic). Zona arcuata este zona internă a membranei bazilare, ce se întinde de la marginea inferioară a fisurii spirale a cohleei până la marginea externă a bazei bastonașelor externe, descrise de Corti. Zona fasciculata este porțiunea centrală a corticosuprarenalei, în care cordoanele celulare sunt dispuse radial. Zona orbicularis este o îngroșare a ligamentului capsular în jurul acetabulumului. Zona mută ascultatoriu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu foci așezate pe stânci. Își scoase bocancii ca să simtă nisipul cu picioarele, de parcă lumea ar fi fost un loc În care de-abia Începea să trăiască, nu unul pe care avea să-l părăsească În curând. Dar apoi apărură fisurile. O crăpătură În creștetul craniului, prin care vestea proastă se scurse șuierând. Un junghi În genunchii care i se muiară și, brusc, Milton nu mai reuși s-o Împiedice să intre. Treizeci și opt de secunde. Asta era vestea. ― Stephanides
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
în jurul altora, al celor din jurul meu. Geamurile erau mai mici decât trebuiau să fie. Turnurile din beton și oțel ce se înălțau la zeci de metri deasupra solului opreau soarele să lumineze normal liceul și doar rareori acesta găsea o fisură între doi coloși prin care să-și strecoare razele și să le reverse asupra clădirii. În partea dreaptă a structurii, privită în față, unde eram acum, soarele nu bătea deloc în această perioadă a zilei. În lumea asta a metalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
prăpastie, ci de un munte ce îi proteja mintea. Prea mult de muncă! Probleme personale, zise aruncând o privire Anei, care se refugiase în spatele meu, și probleme administrative. De ce îi aruncase o privire Anei? Ce probleme personale? Nu exista o fisură în muntele ăla de granit? Am mai încercat odată să-i citesc gândurile. Inutil. Atunci avem probleme comune, făcui eu. Administrative am și eu. Revoluția voastră este ilegală, spuse el trecând direct la subiect. Vreau să vă știu cererile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
a pus pe gânduri seria incidentelor. A simțit din nou mirosul pericolului, tovarășul lui de o viață. Doar a stat de atâtea ori față-n față cu moartea! Spurinna continuă: — Am examinat cu atenție specială, să vedem dacă există o fisură de fiecare parte a ficatului boului. Și ați găsit-o? se interesează regele. — Da. Un alt haruspiciu face un pas în față: — Pe partea dreaptă, ficatul are o protuberanță, așa-numitul „cap al măruntaielor“... — Lipsește? întreabă principele, cu voce inexpresivă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-i răspunsese la Întrebare, observă ea. În ultimul timp făcea des asta, lăsându-i Întrebările fără răspuns. Nu o mai iubea? O iubise el vreodată? În ultimul timp, tot ce simțea când se afla În preajma lui erau Împunsături, Înțepături, dureri, fisuri, rupturi și goluri bruște. Fiecare răspuns al lui sau fiecare lipsă de răspuns o durea. Poate simțea asta doar pentru că-i era foarte cald, se simțea nemulțumită și pusă pe ceartă. Își uitase crema de soare În autocar, iar brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
gaură-n cap și nu știu cum s-o astup, că mi se pare că se vede. îl cercetă doctorul cu atenție, studiindu-i capul pe toate părțile, ridicându-i firele de păr, cercetându-i urechile, ochii, nasul și nedescoperind nici măcar o fisură, abia își mai putea stăpâni indignarea: - Domnule, dumneata îți bați joc de mine? Văd că nu ai nici o gaură! - Poate se vede mai bine cu vreun aparat de-al dumneavoastră, că eu simt golul din cap, sau gaură, că nu știu ce
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
un moment de odihnă, dar de pe taluzuri se auzeau strigăte prin care soldații comentau la distanță, iar între ele, după tonul de comandă, puteau fi recunoscute cele ale ofițerilor. Zidul, în ciuda grosimii sale considerabile, pe o distanță lungă prezenta umflături, fisuri și chiar crăpături adânci; în aer plutea încă, impalpabil, norul de praf ridicat de loviturile de berbec. Grupul ajunse repede la marele turn de piatră, unde se afla poarta masivă, întărită și armată cu stâlpi solizi de lemn. Rutilius trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
tot ce putuseră, cu o incredibilă abnegație. Chiar și recruții înrolați în Italia și la Narbonense, contrazicând previziunile pesimiste formulate de Etius la Arelate, se luptaseră cu mare vitejie. Acei tineri sosiseră ultimii, pentru a astupa cum puteau mai bine fisura deschisă în aliniament după ce Thorismund, aflând de moartea tatălui, abandonase în mare furie poziția, împreună cu toți ai săi, și aproape imediat fuseseră atacați de dușman. Cel puțin jumătate din ei căzuseră și aproape toți ofițerii. Pretutindeni, soldații încă în viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
psihologie de om dezarmat, vulnerabil; anticipăm, Ibrăileanu nu are o psihologie de biruitor, nu este un temperament de polemist, așa cum s-a afirmat; vom aduce argumentele de rigoare la capitolul despre critic). Nu este o atitudine elitistă și, deci, o fisură în concepția democratică promovată de Ibrăileanu, ci un criticism lucid și, mă repet, inocent, o ușoară exagerare, pe care natura genului (aforismul) o presupune. Explicația se poate susține și din alt punct de vedere. Nevroticului Ibrăileanu, pentru care orice realizare
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
În timp ce locatarii Încercau să facă inventarul bunurilor Împrăștiate se luau la ceartă cu vecinul care-și Însușise o parte din obiectele ce nu-i aparțin...!! Pentru ca spectacolul să fie și mai halucinant, apăru o echipă de „Specialiști”, care injecta În fisurile grinzilor de rezistență o soluție maronie cu scopul de-a suda betonul cu precizarea expresă: datorită aceastei inovații grinzile de beton se pot rupe În altă parte Însă niciodată În locul unde au fost sudate. Mai puțin Încrezător Tony Pavone, desprinse
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
definite. Unii agenți deghizați În lucrători angajați sezonier În formația lui de lucru Îl spionau direct, căutând să-l provoace la injurii politice abordând subiecte diabolic meșteșugite În timp ce alții spionau transporturile de materiale pentru a descoperi o cât de mică fisură, În timp ce unii pătrundeau pe poziții de forță În unele unități economice ce executase lucrări cu ani În urmă, ordonând verificarea plăților efectuate, Întocmirea unei alte situații de lucru executat care vor fi trimese constructorului pentru a restitui sumele Încasate În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lor din West Side. Iată și alt exemplu, ultima expoziție a lui Picasso. Angela Îl dusese la deschidere la Muzeul de Artă Modernă. Era În sens strict sexual tot o expunere, un exhibiționism. Bătrânul Picasso era obsedat la nebunie de fisuri sexuale, de falusuri. În durerea lui ciudată și frenetică de rămas-bun, creând organe cu miile, poate zecile de mii. Lingam și Yoni. Lui Sammler i se păru că ar putea fi revelator să-și amintească cuvintele sanscrite. Să pună puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să accepte. Atâta timp cât nu aveam nici o altă alternativă, ea era gata să ne lase să stăm în casa ei, dar nu mai mult de o lună. Am închis telefonul teribil de încântată de mine. De atunci, au mai apărut ceva fisuri în planul meu măreț. În primul rând, nu știu dacă termenii din cauțiunea Shebei îi permit să călătorească așa departe. Și dacă poate, totuși, Sheba va refuza să meargă cu mine. Am încercat să mă pregătesc pentru această posibilitate, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
vedeți eu nu pot învăța fără oameni când deschid ochii mă prelungesc în aer și cânt fir de iarbă vedeți nici o față de masă nu a putut acoperi femeia cu pantofi roșii și nici cojile genunchilor n-au culcat-o în fisuri ea dansează în miezul zilei cu mâna stângă așterne grădini cu dreapta deșiră cuvinte și toată muzica i se alintă în respirație ca o nouă dragoste mai albă ca laptele și ce putere ține în veșmintele ei de parcă timpul și-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
grea Încercare. Mai fac un pas, mă opresc, fac stînga-mprejur, iar mai merg... Se mai oprește cîte un autobuz... Se mai aud pași răzleți... figuri aproape imperceptibile. Dar nu numai chipurile nu le disting... nici urmă de vreo greșeală, o fisură cît de mică, vreun cerc vrăjit, vreo intrare secretă În subterană. Nu am În față decît perspectiva Întunecată și deșartă a așteptării la infinit... precum gerul mușcător al nopților de februarie. Ce să mai vorbesc de ora 7.30 dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
fost cel care mi-a Încețoșat vederea, cel care a presărat sămînța Îndoielii precum polenul purtat de vînt. Norii de pe cer au fost Împrăștiați de un vînt puternic pentru o clipă și după atîta vreme, soarele radia din nou printre fisurile create În nori. Și acum Încercam să privesc din nou fotografia LUI... din toate unghiurile. Fotografia era În fața ochilor mei. Mă aflam iarăși la ghereta din parcare. — Da, optzeci de yeni, mormăi paznicul anevoie. Nu vreau rest, și i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pungă de gheață. Doar forma i-a mai rămas de inimă. Trotuarul distrus... și, normal, aceeași minge albă de cauciuc abandonată pe pajiște... și pantofii mei prăfuiți, ce sclipeau la lumina străzii de parcă erau auriți... și stîrvul străzii plin de fisuri.... și gura de canal de sub iarba veștejită, abandonată ca și mine. Mi-am prezentat demisia În aceeași zi. Dacă, din Întîmplare, Tashiro a lăsat pe undeva vreo mărturie că eu am fost ultima persoană cu care a vorbit la telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
aceasta. L-am auzit sunînd. Fremătam. M-a cam luat pe nepregătite, căci nu mă așteptăm să fie liber. Mai bine aș pune receptorul În furcă. Chiar dacă-mi va răspunde cineva, cu starea mea de spirit... Am Început să număr fisurile din fereastra cabinei telefonice, care arăta jalnic. Dacă-i număr par, aștept, dacă-i impar, agăț receptorul În furcă. Înainte Însă de a termina de numărat, moneda de zece yeni căzu și-mi răspunse cineva. Era o voce de femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
am zărit un ziar mototolit. De sub el ieșea un vîrf de excrement, de formă conică, striat... de parcă avea urme de sfoară și printre striuri se zăreau niște smocuri de fire de pensulă. Nu avea miros, dar m-am ridicat instinctiv. Fisurile din vîrful conic, asemănătoare celor de pe coaja unui ou fiert, m-au speriat. Stătea acolo de multă vreme. Probabil că omul se abținuse pînă n-a mai putut și a trebuit să intre În cabina telefonică... Poate fusese bărbat... Putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
prezența lui, de adolescent, lumina casa cu flacăra și vioiciunea cu care se confirmă continuitatea generațiilor, alungarea mucegaiului de pe pereții din casele stătute, locuite, îndeobște și pe nedrept, de bătrâni. Cât despre această continuitate, voioasă și zgomotoasă era, fără nici o fisură, asigurată de fratele cel mai mic, avea opt ani, - sunată în trompete de hârtie sau carton, în care striga cu toată convingerea, fără să știe, pentru trezirea generațiilor. Mai târziu, o dulce melancolie - sub o pavăză înșelătoare, spontan glumeață, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]