995 matches
-
se întrepătrund în mare măsură; în practica clinică se folosește adesea doar termenul de bradikinezie, cu sens mai larg (care include de fapt și caracteristicile hipokineziei - vezi scala UPDRS); - rigiditatea musculară caracteristică parkinsonismului, cu fenomenul de roată dințată; - postura în flexie și mersul cu pași mici, cu viteză variabilă, uneori cu fenomene de "freezing" și căderi frecvente. Alte semne clinice sugestive pentru parkinsonism (facies hipomimic, micrografie, hipofonie, diminuarea mișcărilor automate, postura caracteristică a mâinii ș.a.) sunt sugestive pentru diagnostic, în particular
CRITERII ŞI NORME din 25 ianuarie 2012 de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
particular în formele clinice de debut, dar numai dacă se asociază unuia sau mai multor semne majore. Parkinsonismul se caracterizează clinic prin orice combinație între tremor de repaus (cu frecvența de 4-7 cicli/s.), bradi/hipokinezie, rigiditate musculară, posturi în flexie și fenomene de blocaj motor ("freezing"). Convențional, categoriile de boli în care apare parkinsonismul se pot clasifica în: ● Boala Parkinson primară; ● Sindroame Parkinson-plus (parkinsonism atipic): - paralizia supranucleară progresivă; - atrofia multisistemică. ● Sindromul Shy-Drager; ● Degenerescenta strio-nigrică; Atrofia olivo-ponto-cereheloasă: - boala difuză cu corp
CRITERII ŞI NORME din 25 ianuarie 2012 de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
considerate anterior absolut necesare. Manifestările clinice cele mai sugestive pentru diagnosticul de scleroză multiplă pot fi grupate după cum urmează : - parestezii, adesea sub formă de amorțeli; - dureri; - semnul Lhermitte. b. anomalii motorii: - deficit motor de tip piramidal; - spasticitate; - contracții spastice (în flexie, în extensie). c. anomalii vizuale: - nevrită optică (pierderea monoculară a vederii, însoțită eventual de durere și de scotom central). d. anomalii cerebeloase: - ataxie, incoordonare; - tremor cerebelos (asociat uneori cu tremor postural); - dizartrie cerebeloasă. e. anomalii ale funcțiilor trunchiului cerebral: - diplopie
CRITERII ŞI NORME din 25 ianuarie 2012 de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
Fistule carotido-cavernoase 6.9. Fistule arterio-venoase în sistemul vaselor vertebrale C. Anevrismele intracerebrale posttraumatice V. Efecte cerebrale tardive evolutive ale traumatismelor 5.1. Encefalopatia posttraumatică 5.2. Epilepsia posttraumatică VI. Traumatismele vertebrocerebrale 6.1. Clasificarea traumatismelor vertebrocerebrale (mecanisme de producere: flexia, rotație, extensia, compresia, forfecarea) 6.2. Tratament al traumatismelor vertebrocerebrale 6.3. Tipuri particulare de fracturi cervicale 6.4. Sindrom centromedular posttraumatic 6.5. Tratamentul leziunilor toraco-lombare VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Fistule carotido-cavernoase 6.9. Fistule arterio-venoase în sistemul vaselor vertebrale C. Anevrismele intracerebrale posttraumatice V. Efecte cerebrale tardive evolutive ale traumatismelor 5.1. Encefalopatia posttraumatică 5.2. Epilepsia posttraumatică VI. Traumatismele vertebrocerebrale 6.1. Clasificarea traumatismelor vertebrocerebrale (mecanisme de producere: flexia, rotație, extensia, compresia, forfecarea) 6.2. Tratament al traumatismelor vertebrocerebrale 6.3. Tipuri particulare de fracturi cervicale 6.4. Sindrom centromedular posttraumatic 6.5. Tratamentul leziunilor toraco-lombare VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
B. Fistule arterio-venoase 5.8. Fistule carotido -cavernoase 5.9. Fistule arterio-venoase în sistemul vaselor vertebrale C. Anevrismele intracerebrale postraumatice V. Efecte cerebrale tardive evolutive ale traumatismelor Encefalopatia posttraumatică Epilepsia posttraumatică VI. Traumatismele vertebrocerebrale Clasificarea traumatismelor vertebrocerebrale (mecanisme de producere: flexia, rotație, extensia, compresia, forfecarea. Tratament al traumatismelor vertebrocerebrale Tipuri particulare de fracturi cervicale Sindrom centromedular posttraumatic Tratamentul leziunilor toraco-lombare VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici Sindromul de tunel
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
B. Fistule arterio-venoase 5.8. Fistule carotido -cavernoase 5.9. Fistule arterio-venoase în sistemul vaselor vertebrale C. Anevrismele intracerebrale postraumatice V. Efecte cerebrale tardive evolutive ale traumatismelor Encefalopatia posttraumatică Epilepsia posttraumatică VI. Traumatismele vertebrocerebrale Clasificarea traumatismelor vertebrocerebrale (mecanisme de producere: flexia, rotație, extensia, compresia, forfecarea. Tratament al traumatismelor vertebrocerebrale Tipuri particulare de fracturi cervicale Sindrom centromedular posttraumatic Tratamentul leziunilor toraco-lombare VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici Sindromul de tunel
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore sunt reprezentate de redori: 80% din redori sunt dermogene, iar 20% sunt cauzate de retracții ale mușchilor, tendoanelor, ligamentelor și capsulelor articulare. Următoarele scale pot
ORDIN nr. 874 din 26 aprilie 2016 privind completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762 / 1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271881_a_273210]
-
cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore sunt reprezentate de redori: 80% din redori sunt dermogene, iar 20% sunt cauzate de retracții ale mușchilor, tendoanelor, ligamentelor și capsulelor articulare. Următoarele scale pot
ORDIN nr. 554 din 4 mai 2016 privind completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762 / 1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271882_a_273211]
-
cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore sunt reprezentate de redori: 80% din redori sunt dermogene, iar 20% sunt cauzate de retracții ale mușchilor, tendoanelor, ligamentelor și capsulelor articulare. Următoarele scale pot
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271948_a_273277]
-
cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice și cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracțiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracția țesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidențiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală. Alte sechele majore sunt reprezentate de redori: 80% din redori sunt dermogene, iar 20% sunt cauzate de retracții ale mușchilor, tendoanelor, ligamentelor și capsulelor articulare. Următoarele scale pot
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271949_a_273278]
-
la toate probele, să obțînă baremul minim la fiecare probă (baremul specificat în tabele pentru a fi declarat "admis"); 4. Modul de execuție al probelor: - Abdomenele - poziția inițială: culcat dorsal cu mâinile la ceafă, sprijin la nivelul gleznelor. Se execută flexii ale abdomenului pe coapse, timp de două minute. În intervalul celor două minute se pot face pauze dar sunt permise numai atunci când se ajunge în poziția inițială; - Flotările - poziția inițială: sprijin culcat facial, pe ambele brațe. Se execută flexii ale
REGULAMENTUL din 13 decembrie 2012 (*actualizat*) Educaţiei Fizice Militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255300_a_256629]
-
execută flexii ale abdomenului pe coapse, timp de două minute. În intervalul celor două minute se pot face pauze dar sunt permise numai atunci când se ajunge în poziția inițială; - Flotările - poziția inițială: sprijin culcat facial, pe ambele brațe. Se execută flexii ale brațelor pe antebrațe până ce acestea fac între ele un unghi (de 90°, timp de două minute. În intervalul celor două minute se pot face pauze dar sunt permise numai atunci când se ajunge în poziția inițială; - Alergarea - se execută pe cât
REGULAMENTUL din 13 decembrie 2012 (*actualizat*) Educaţiei Fizice Militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255300_a_256629]
-
rândul pacienților , s- a utilizat un scor final compus care a însumat schimbări semnificative din punct de vedere clinic în cazul a cinci variabile de eficacitate ( Procent anticipat normal FVC , distanța testului plimbării de 6 minute , gradele de libertate pentru flexia umărului , IAH și acuitatea vizuală ) , iar reacția globală a fost o îmbunătățire în cazul a 26 de pacienți ( 58 % ) , nici o modificare în cazul a 10 pacienți ( 22 % ) și o deteriorare în cazul a 9 pacienți ( 20 % ) . A fost efectuat un
Ro_50 () [Corola-website/Science/290810_a_292139]
-
de inserție fixe pentru mișcările inspiratorii de repaus, în timp ce ultimele 2 perechi de coaste au rol în expirație servind ca punct de inserție pentru mușchii abdominali. In ventilația forțată coloana nu mai rămâne fixă prin mișcările ei de extensie și flexie contribuind la mobilizarea costală. La individul normal diafragmul asigură în repaus 2/3 până la 3/4 din volumul inspirator având în vedere suprafața (350 cm2) și posibilitatea de a se deplasa cu 10 cm în sus și în jos. Ca
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
ultima parte a vieții romanele sale au fost concepute și scrise ca opere unitare mai târziu a fost îngropat sub diferite sedimente a încercat să se sinucidă în închisoare dar a supraviețuit compresia la distanță se poate face manual prin flexie pe un rulou sau prin garou aceste tehnici de marketing au născut controverse și dezbateri pe marginea creării de modele potrivite pentru tinerele fane a scris lirică de dragoste poezie patriotică politică și satirică dar și versuri pentru copii astfel
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
a piciorului. Rolul articulației subtalare este participarea la pronația și supinația piciorului. Pronația are în mod normal o amplitudine de 5-10 grade și este cuplată cu extensia, abducția și eversiunea. Supinația normală este de 15 grade și este cuplată cu flexia, abducția și inversiunea piciorului. Gradul total de mișcare a acestei articulații este de 20-25 de grade. Mobilitatea subtalară se examinează cel mai bine cu pacientul culcat în decubit ventral și cu genunchiul flectat la aproximativ 135 de grade. În acest
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
talusului ce se articulează cu suprafața talară posterioara a calcaneului. Oricare dintre tuberculi se poate fractură, fie izolat, fie asociat altor traumatisme talare sau ale gleznei. - durere postero-laterală de gleznă - mobilitatea gleznei și a articulației subtalare este limitată și dureroasă. - flexia activă a halucelui poate fi dureroasă (tendonul flexorului lung al halucelui trece printre cei 2 tuberculi, mișcând deci focarul de fractură). - sensibilitate la palparea zonei situate imediat posterior maleolei fibulare. - posibilă tumefacție retromaleolară laterală. Tuberculul lateral are fațetă articulara și
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
2 tuberculi, mișcând deci focarul de fractură). - sensibilitate la palparea zonei situate imediat posterior maleolei fibulare. - posibilă tumefacție retromaleolară laterală. Tuberculul lateral are fațetă articulara și fractură acestui tubercul este asociată frecvent cu artroza. - durere postero-medială de gleznă, accentuată în timpul flexiei halucelui (vecinătatea cu flexorul lung al halucelui). - sensibilitate la palparea zonei imediat posterioare maleolei tibiale. - posibilă tumefacție retromaleolară mediala. Sunt folosite următoarele incidente: 1) radiografia de profil: permite observarea tubercului postero-lateral. Osul trigonum poate fi văzut și el imediat posterior
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
el imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. 2) radiografia Broden: ajuta la evaluarea afectării fațetei articulare posterioare a talusului. 3) radiografia mortezei: ajuta la definirea mărimii fragmentului și a gradului de implicare articulara. Dacă este făcută în flexie și în rotație internă de 25 de grade plasează tuberculul lateral în profil. De cele mai multe ori radiografia subestimează mărimea fragmentului post-fractură. Există 2 complicații importante: - neconsolidarea: apare în cazul fragmentelor deplasate sau cînd gleznă nu este imobilizata și sprijinul interzis
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
grade plasează tuberculul lateral în profil. De cele mai multe ori radiografia subestimează mărimea fragmentului post-fractură. Există 2 complicații importante: - neconsolidarea: apare în cazul fragmentelor deplasate sau cînd gleznă nu este imobilizata și sprijinul interzis. Pacientul acuză durere persistentă, în special în flexia amplă a piciorului și limitarea mobilității subtalare. - artroza subtalara: apare în cazul fragmentelor mari care afectează spre 25% din suprafața fațetei articulare talare posterioare. 1) Tratament conservator: fragmentele deplasate minim sunt tratate prin imobilizarea gleznei într-o cizma gipsata fără
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
artroza subtalara: apare în cazul fragmentelor mari care afectează spre 25% din suprafața fațetei articulare talare posterioare. 1) Tratament conservator: fragmentele deplasate minim sunt tratate prin imobilizarea gleznei într-o cizma gipsata fără sprijin pentru 4-6 săptămâni, cu piciorul în flexie de 15 grade. 2) Tratament chirurgical: este indicat în fracturile deplasate, în cele care au o aliniere incompletă după reducere a fațetei articulare talare posterioare și în cazul fragmentelor cominutive. Constă în excizia fragmentului neunit cu procesul talar posterior printr-
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
se face între marginea posterioară a tibiei și partea anterioară a suprafeței calcaneene superioare în timpul flexiei piciorului. El poate chiar limita flexia. Conflictul creează durere postero-laterală de gleznă. Este datorat de cele mai multe ori prezenței osului trigonum dar și unui fragment fracturat din tuberculul talar lateral. Osul trigonum este un os accesor situat imediat posterior de talus
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
se face între marginea posterioară a tibiei și partea anterioară a suprafeței calcaneene superioare în timpul flexiei piciorului. El poate chiar limita flexia. Conflictul creează durere postero-laterală de gleznă. Este datorat de cele mai multe ori prezenței osului trigonum dar și unui fragment fracturat din tuberculul talar lateral. Osul trigonum este un os accesor situat imediat posterior de talus. Poate fi considerat ca partea neunită
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
Provine din centrul de osificare separat de partea posterioară a tuberculului lateral al procesului talar posterior. El poate fuza cu tuberculul lateral sau poate rămîne un mic os separat. Între osul trigonum și tuberculul lateral există o sincondroză. La debut, flexia forțată și repetată a piciorului produce durere posterioară de gleznă. Cu timpul, durerea apare chiar la mers sau doar sprijin îndelungat. Flexia piciorului pasivă forțată trebuie să reproducă simptomele pacientului. Eventuala tendinită asociată a flexorului lung al halucelui sau tendinita
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]