2,299 matches
-
ocolește nici pe oameni nici pe zei! Cei atinși de acest foc din oameni devin zei iar din zei devin oameni! Să fi fost mâna lui Bendis? ** Pădurea răsună de chiotele și strigătele de bucurie ale unui popor ce petrece. Fluierele se întreceau în doine și hore iar oamenii băteau pământul cu picioarele, în ritmul acestora, în jocuri vioaie. Cei mai în vârstă, făcând în ciudă perechilor de flăcăi și fete, conduceau jocurile. Printre ei se mai sumenea câte un unchiaș
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
argintie. Un strigăt răgușit se aude în noapte nu departe de cortul meu. Mă trezesc și-mi trebuiesc câteva secunde bune să mă dezmeticesc din visul avut și să realizez unde sunt. Încă-mi sunt vii în minte sunetele de fluier și doinele din vis. Se aud iar acele țipete, de data asta realizez despre ce este vorba. Deschid ușor plasa de țânțari a cortului și ies tiptil din cort. Nu departe de mine, în mijlocul poienii, un cârd de căprioare pășteau
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
odata Suferă pădurea rasă, procustată, Muntele, pleșuvul însetat îmi pare, Stăncile, uscate, scrijelesc pe zare. Arde din înalturi soarele, ca focul, Pasărea-însetată nu-și găsește locul, Porțile închise stau sub lacăt, mute Nu mai are cine, doina, să te-asculte. Fluierul, la stana, stins mai lăcrimează, Și parcă, de jale, codrii mei, oftează Au plecat și câinii, interziși de unii, Ne-a călcat Europa, mai rău decât hunii. S-o trezi românul din somnu-i de moarte Lanțuri pe grumazu-i, nu-i
BINECUVÂNTEAZĂ, DOAMNE, ROMÂNIA! de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375861_a_377190]
-
Versuri > Omagiu > SĂRMANUL CRAI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Baia de Criș, 9/10 Septembrie 1872 Vineri, 9 Septembrie 2016 Simt prin mine Duhul lui urcând Și lacrima din fluier azi mă doare, Mai obosesc și eu din când în când Și-atunci îmi reazem tâmplele de zare... Sărmanul Crai, pe rogojini întins, Acolo-n Munții cu miros de iască Își doarme Dorul, Unicul, ne-nvins, De Țara asta, pururi
SĂRMANUL CRAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375959_a_377288]
-
care nefiind, pregătiți pentru astfel de acțiune spirituală, s-au manifestat zgomotos. În fine, după o oră de pregătire spirituală, pe scena au mai apărut trei bărbați, tot rași în cap și îmbrăcați corespunzător. Unul avea o tobă, altul un fluier, iar al treilea...două surcele din lemn. În schimb, în partea dreaptă au apărut dansatoarele îmbrăcate în sariuri colorate intens și diferit. Evident, nu era nici urma de vreun indian (nici macar autothon). Trei dansatoare erau tinerele, în schimb a patra
DANSURI INDIENE LA....... BUȘTENI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375955_a_377284]
-
Partea două a spectacolului a cuprins dansurile, (mult așteptate), însoțite dintr-o prealabilă și inevitabilă explicație a mărunțelului, urmată de un cântec monoton al solistei, în timp ce dansatoarele tinere se onduiau în ritmul tobei. Ritmul era lent, dominat de toba, iar fluierul și surcelele erau acoperite de glasul solistei. Spre surprinderea mea, asistenta părea captivata, iar vre-o zece persoane fotografiau spectacolul. Lîngă mine era o doamnă drăguță, finuță, care repeta unele cântece și filma dansurile. Tot surprinzător, dansatoarea cea mai frumoasă
DANSURI INDIENE LA....... BUȘTENI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375955_a_377284]
-
vinciul de lanț.(n.aut.)] cum spun marinarii, am lăsat să se liniștească barca pentru a mă orienta și a găsi corect poziția acesteia față de unde văzusem malul ultima dată. Speram că mă îndrept în direcția bună și suflam în fluier să audă ceilalți colegi în ce zonă sunt, dar nici eu nu-i auzeam pe ei. Din cauza densității ceței, nici sirena n-o puteam identifica, parcă era în altă direcție decât cea normală. Încercam zadarnic să percep vreun zgomot al
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
moment. Încetasem să mai fiu speriat că luasem drumul spre larg, spre necunoscut. Se știe că-n acest caz, nu aveai niciun mijloc de-a te face anunțat în cazul unei eventuale rătăciri pe mare, pe timp de ceață, decât fluierul și așteptarea ca ceața să se ridice. Mai erau cazuri când colegii te așteptau pe mal și văzând că nu ai sosit, sau nu apăreai cu barca, anunțau grănicerii ca să te caute. Eram liniștit, nu mai conta unde ieșeam. Numai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
Acasa > Poezie > Cantec > IUBIREA CU PANTOFI DE PORȚELAN Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului nu te teme că o sa bată vântul genunchii ei sunt rotuzi ca o piruetă fluierul piciorului drept simte că el dansează în fiecare seară/atât de corect/ între ei zece străzi dorm pe singurătatea mută nu este timp să poți neiubi iau pantofii de porțelan să calc strâmb pe fiecare zi dansează-mi rutina cu
IUBIREA CU PANTOFI DE PORȚELAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376606_a_377935]
-
Ramo a fost entuziasmat când a aflat că el vorbește...românește. Că la „cioban” din limba lui, în română i se spune tot așa. Se bucură când află de cuvintele românești identice sau asemănătoare cu ale lui: vatră, jar, flura (fluier). Ar fi trebuit ca și autorii DEX-ului să fi făcut această descoperire și să afle care este originea reală a cuvintelor rostite de Ramo și alți vlasci din munții Bosniei, cuvintele învățate de la moșii și strămoșii lor. Se pune
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate imnuri închinate freumuseții pământului și anotimpurilor. În roman sunt integrate și scene din credințele populare despre Iele, niște arătări, de obicei femei sau fete, care apar noaptea în poiene, jucând după fluier. Cine le vede rămâne cu infirmități. „Altădată a văzut Moromete o poiană cu muieri goale la el în Siliștea, la marginea pădurii, jucau singure, fără fluier și a doua zi s-a dus acolo să vadă ce era și a
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
niște arătări, de obicei femei sau fete, care apar noaptea în poiene, jucând după fluier. Cine le vede rămâne cu infirmități. „Altădată a văzut Moromete o poiană cu muieri goale la el în Siliștea, la marginea pădurii, jucau singure, fără fluier și a doua zi s-a dus acolo să vadă ce era și a găsit iarba uscată, așa ca un cerc!...” Romanul „Moromeții” cuprinde un întreg univers, în care se mișcă bătrâni și copii, tineret și oameni maturi cu grijile
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
o înfrunți! Ci lasă-mă să fiu cu tine În noaptea asta sub gorun, Aș vrea s-aud cum moartea vine, De mult tot am ceva să-i spun! Să-ți fie lacrima ne-nfrântă Din ochiul limpezit de Dor Și fluierul din ceruri cântă- Întreg Ardealul nu-i al lor! Referință Bibliografică: Lasă-mă să fiu cu tine... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 983, Anul III, 09 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia
LASĂ-MĂ SĂ FIU CU TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372761_a_374090]
-
deasupra ei, “la pik”[iv] cum spun marinarii, am lăsat să se liniștească barca pentru a mă orienta și a găsi corect poziția acesteia față de unde văzusem malul ultima dată. Speram că mă îndrept în direcția bună și suflam în fluier să audă ceilalți colegi în ce zonă sunt, dar nici eu nu-i auzeam pe ei. Din cauza densității ceței, nici sirena n-o puteam identifica, parcă era în altă direcție decât cea normală. Încercam zadarnic să percep vreun zgomot al
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
moment. Încetasem să mai fiu speriat că luasem drumul spre larg, spre necunoscut. Se știe că-n acest caz, nu aveai niciun mijloc de-a te face anunțat în cazul unei eventuale rătăciri pe mare, pe timp de ceață, decât fluierul și așteptarea ca ceața să se ridice. Mai erau cazuri când colegii te așteptau pe mal și văzând că nu ai sosit, sau nu apăreai cu barca, anunțau grănicerii ca să te caute. Eram liniștit, nu mai conta unde ieșeam. Numai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
origine aromână fiind, artista Diana Bișinicu interpretează azi cântece de excepție din repertoriu grecesc, sârbesc, armenesc (makidonean). În ianuarie 2010 și-a alcătuit propriul band compus din șapte instrumentiști la instrumente tradiționale pentru interpretarea muzicii originale armenești (clarinet, cimpoi, armonică, fluier, tâmpană, tobe, chitări, saxofon ). În martie 2011, această trupă se mărește cu încă opt instrumentiști, iar în componența amplă de șaisprezece, după această extindere se poate spune justificat că nu mai poate fi vorba despre o trupă, ci despre un
DIANA BIŞINICU ANDRIEŞ VIAŢA CA O CÂMPIE ÎNTRE SUPERBITATEA FAMILIEI ŞI MIRACOLUL MUZICII… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373095_a_374424]
-
a rămas ca el. În lipsă de altă preocupare, Adina hotărâ să țină un jurnal secret : « 5 august, ajuns obosită la Brăila,Nicu plecat la o întâlnire cu un coleg ! Dunărea- un balaur învăluit în ceață, la debarcader se aud fluiere scurte de vapoare, vin și pleacă precum nălucile, ce-am făcut eu a fost un vis urât, aș vrea să fie doar vis, dar nu e. Acum mi-am adus aminte ce mi-a spus Lina :,,duduiță,dragă, fii cu
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
România! Unde dealu-și culcă poala Peste câmpii ninse cu maci, Unde cheamă-n dor vioara Doina codrilor de fagi, Unde arde-n lan câmpia, Unde plânge bucuria Si începe omenia - Acolo este România! Unde-n freamăte de frunze Horesc fluiere de os, Unde-n zid se-aude încă Plâns de leagăn, cânt duios, Unde doarme-n tihnă glia, Unde rodește hărnicia Și răsună Rapsodia - Acolo este România! Unde-albastru intră-n mare În zbucium de albatros, Și ecouri duc în soare
ACOLO ESTE ROMÂNIA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372122_a_373451]
-
pierduți în zbor.... ÎI. DEZLEGARE, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 2063 din 24 august 2016. Sunt pasăre în zbor ce-și trage umbră prin cenușă de lumină, o lume corai în care timpul închide pleoapele și cântă la fluier ultimele note ale unui sărut de demult. Sunt ninsoare cu aromă de jar, căzută ritmic peste întinderi neodihnite. Dezleagă-mă de mine, rupe punți verticale de umbre și lasă-mă să ascult vrăjitorii de seară citind în semne de ceară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
el unde să te-ascunzi? Plouă, parcă cerul plânge După ochii lui flămânzi. Scurmă liniștea în arme, Pacea nu fie-n zadar, Împăratul nostru doarme Pe o prispă de brutar. Peste groapa cu lumină, Unde odat' o să mă mut, Numai fluierul suspină Într-un cântec tot mai mut; Iancule slăvit, Avrame, Mântuie-ne dacă poți, Veci de veci nu se destrame Veșnicia dintre moți! Sfânt e Dorul tău din nume! Să mă vindece de plâns În Zarand și-oriunde-n lume, N-am
VEȘNICIA DINTRE MOȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372196_a_373525]
-
toți prietenii săi de prin ostroavele vecine, dar și multele rubedenii care trăiau chiar în conacul său. La acele ospețe, se întindeau mese lungi, încărcate cu multe bunătăți, iar musafirii erau răsfățați cu dansuri și cu muzici de harpe și fluiere. Pe Asenath, stăpânul moșiei, evreii din ostrovul vecin îl vedeau rar. Dimineața, după ce soarele răsărea și lumina bine întinderile, ieșea și el din conac într-o trăsură trasă de doi cai, ca să-și inspecteze holdele și izlazurile cu cirezile la
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
o farsă colegială sau străfulgerările unei idile. Norocul nu se întrezărește decât târziu, vine greu, tras de mânecă de merite și de eforturi, parcă debusolat și el... Astfel, capitolul “La mine în pat” are ceva și din legănarea doinei din fluier, de la munte, și din tusea clamoroasă a trompetei din “Aida” lui G. Verdi, la întoarcerea triumfală a lui Radames, ori din sacralitatea unei zile importante din calendar. Nanismului funciar al vremii înfățișate în roman îi contrapunctează măreția feerică a Naturii
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
ne surâd, Limba e cântec suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și bucium, Doină, baladă și dacii râzând, Murmurul apei și-al inimii zbucium, Imnul și oda în suflet arzând. Limba română e fluier, caval, Un Eminescu - Luceafăr nestins, Este Nichita și-al versului val Ce se înalță pe-al minții întins. Toți ne-am născut să vorbim astă limbă, ... Citește mai mult Limba română e mama cea bunăCare îmi cântă de jale și
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
ce ne surâd,Limba e cântec suav de vioarăși veselia din ochii ce râd.Limba română e tulnic și bucium,Doină, baladă și dacii râzând,Murmurul apei și-al inimii zbucium,Imnul și oda în suflet arzând.Limba română e fluier, caval,Un Eminescu - Luceafăr nestins,Este Nichita și-al versului valCe se înalță pe-al minții întins.Toți ne-am născut să vorbim astă limbă,... XX. FLORILOR, SURORILOR..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1679 din 06 august 2015
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
fiecare autor a recitat câte o poezie . A urmat un moment de destindere prin care interpretul de muzică populară Ion Lupu, acompaniat de formația ansamblului “Izvor de Vâlcea”, ne-a încântat cu melodiile sale interpretate atât vocal dar și la fluier și ocarina. În partea a doua a programului au fost făcute prezentări de carte, recitări de poezie din volumele prezentate dar și alocuțiuni ale scriitorilor din diaspora: Elenă Buică (Toronto/Canada), Virgil Ciucă (New York/SUA), Daniela Popescu (Madrid/Spania) După
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]