2,734 matches
-
a Universității Calgary, Alberta, Canada. În opinia lor, scopul lucrării îl constituie prezentarea într-o manieră accesibilă și concretă a modului în care se poate realiza cercetarea calitativă în asistența socială. Potrivit acestui scop, obiectivele majore asupra cărora s-au focalizat autorii se axează pe următoarele aspecte: înțelegerea rolului cercetării calitative în asistența socială, oferirea suportului științific al cercetării calitative și al textelor avansate despre cercetarea calitativă și abordarea în mod critic, de către specialiștii din domeniul asistenței sociale, a literaturii cu privire la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dezvoltarea familiei normale, dezvoltarea tulburărilor de comportament, scopurile terapiei, evaluarea familiei, comunicarea, abuzul de droguri și alcool, violența domestică și abuzul sexual, violența maritală, munca de asistență instituționalizată, conceptele de lucru în terapia de familie etc. Partea a doua se focalizează pe analiza școlii clasice de terapie de familie. În acest context, autorii analizează terapia sistemică de familie inițiată de Murray Bowen, unul dintre cei mai cunoscuți lideri „pe plan internațional ai mișcării terapiei de familie” (p. 137), autorul celei mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
p. 258). „Esența tratamentului psihanalitic” constă în arta de a „ști unde să te uiți ca să descoperi dorințele și temerile de bază care împiedică acești indivizi să interacționeze în mod matur” (p. 259). Ultimul capitol al părții a doua, se focalizează pe terapia de familie cognitiv-comportamentală. „Premisa de bază a terapiei comportamentale este aceea că un comportament este menținut de consecințele sale.” (p. 288). În acest context, autorii se axează pe formarea comportamentală a părintelui, terapia comportamentală de cuplu, abordarea cognitiv-comportamentală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care sunt asistate prin intermediul utilizării acelui sau acelor tipuri de terapie corespunzătoare problemelor cu care se confruntă. Partea a treia a volumului, „Dezvoltări recente în terapia de familie”, este structurată pe patru secțiuni: terapia de familie în secolul XXI, terapia focalizată pe soluție, terapia narativă și modelele integratoare. Totodată, autorii se focalizează pe răspunsul terapiei de familie dat sistemului de sănătate instituționalizată: terapia focalizată pe soluție, modul de lucru în cazul cuplurilor violente, multiculturalismul, rasa, sărăcia și clasele sociale, drepturile homosexualilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
corespunzătoare problemelor cu care se confruntă. Partea a treia a volumului, „Dezvoltări recente în terapia de familie”, este structurată pe patru secțiuni: terapia de familie în secolul XXI, terapia focalizată pe soluție, terapia narativă și modelele integratoare. Totodată, autorii se focalizează pe răspunsul terapiei de familie dat sistemului de sănătate instituționalizată: terapia focalizată pe soluție, modul de lucru în cazul cuplurilor violente, multiculturalismul, rasa, sărăcia și clasele sociale, drepturile homosexualilor și ale lesbienelor, terapia de familie comunitară, serviciile sociale oferite la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
recente în terapia de familie”, este structurată pe patru secțiuni: terapia de familie în secolul XXI, terapia focalizată pe soluție, terapia narativă și modelele integratoare. Totodată, autorii se focalizează pe răspunsul terapiei de familie dat sistemului de sănătate instituționalizată: terapia focalizată pe soluție, modul de lucru în cazul cuplurilor violente, multiculturalismul, rasa, sărăcia și clasele sociale, drepturile homosexualilor și ale lesbienelor, terapia de familie comunitară, serviciile sociale oferite la domiciliu, terapia medicală de familie și psihoeducația. În ultima parte - „Evaluarea terapiei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Freud, 1909a/1979) - ține de acest proces. În conflictul oedipian care-l frământă, Hans nu realizează extrema lui agresivitate față de tatăl său; prin deplasare, el dezvoltă inconștient o teamă față de cal (cabalofobie), formațiune de substitut suficient de îndepărtată pentru a focaliza angoasa copilului asupra unui agent extern și a deveni obiect al întregii sale atenții, al raționalizărilor mai mult sau mai puțin justificate pe care Hans le întreprinde. Astfel,teama de represaliile paterne este contracarată selectiv printr-o luptă „secundară” legată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și cade în delirul de persecuție. Explicarea fobiei prin proiectarea în real a pericolului pulsional datează din 1915 (1915c/1968). Prin deplasarea unei încărcături libidinale inconștiente asupra unei reprezentări conștiente substitutive legate de precedenta, proiecția împiedică întoarcerea aspectului refulat și focalizează angoasa asupra unui obiect extern mai ușor de evitat, cum ar fi, de pildă, un animal de care subiectul se teme. „Prin ansamblul mecanismului de apărare instalat, subliniază Freud (1915c/1968), s-a obținut o proiecție a pericolului pulsional spre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dedicate elitelor politice comuniste s-au concentrat asupra partidului și principalelor sale corpuri diriguitoare: Comitetul Central (CC), Biroul Politic și Secretariatul CC. și nimeni nu poate să nege că acestea erau evident „organizații puternice”. Însă decizia mea de a mă focaliza asupra instituției guvernului este susținută de mai multe considerente (sper, solide). 1. În primul rând, În orice sistem politic, guvernul este o instituție centrală și orice abordare pozițională a elitelor politice care nu Îi acordă atenția cuvenită riscă să lase
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Aceste perioade sunt 1952-1955 pentru Dej (a doua sa promoție) și 1965-1967 pentru Ceaușescu (primele două promoții ale sale). Accentul primului val de promovări cade, În mod nesurprinzător, pe politicieni. Numai Într-o a doua fază politicile de recrutare se focalizează pe zonele economice ale guvernului: a se observa natura tehnocrată a celei de-a treia promoții În cazul ambelor elite. Această comparație Între modelele de recrutare sub regimurile Gheorghiu-Dej și, respectiv, Ceaușescu au arătat că avem de-a face cu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și ale Uniunii Europene. În iulie 1995, În timpul unei vizite la Moscova, primul-ministru declara că era gata să „realinieze” economia românească la cea rusească, Întrucât ajutorul occidental devenise dezamăgitor. Bazându-se pe un electorat sărac, PDSR a continuat să-și focalizeze discursul pe chestiuni legate de protecție socială, combaterea șomajului, ameliorarea sistemului sanitar. Creșterea salariului minim pe economie, reducerea TVA-ului pentru produsele alimentare, medicamente și transport public au constituit elementele-cheie ale campaniei electorale din 2000. Subvenționarea costurilor pentru diverse produse
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Este normal ca, în stadiul în care ne aflăm, de pregătire către trecerea la o formă nouă de manifestare la nivel macro și microeconomic, să utilizăm termenii care descriu cel mai bine coordonatele viitoare. Procedând de o asemenea manieră, rămânem focalizați pe scopul nostru, pe obiectivele majore pe care ni le stabilim. Putem să transmitem un mesaj puternic cu privire la prioritățile pe care le avem. În același timp, asistăm la o avalanșă de abordări care, mai mult ca o modă, cosmetizează concepte
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
El este fondator al FSN - acest lucru nu poate fi contestat - și are o doză de charismă pentru susținătorii săi. Nu mă refer la adversari, deși aceștia i-o recunosc la rândul lor prin faptul că multă vreme și-au focalizat atacul asupra persoanei lui Ion Iliescu: cel puțin o dată pe an au apărut În România liberă articole despre trecutul de presupus KGB-ist al lui Ion Iliescu. A treia coordonată, legitimitatea rațional-procedurală, vine din alegeri. Ion Iliescu și-a construit
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ca parte a tragediei planetare • Nu știu ce Înseamnă român pur ! • Teoriile conspirației • Schelete În dulap, schelete umblătoare • Cultul falic al eroilor naționali • „BĂrbați de seamă” și generatori de „pui‑de‑lei” • Sinteza Între fascism și stalinism \: comunismul lui Ceaușescu" Mircea Mihăieș: Focalizându-ne pe una din marile probleme de dezbatere sau, mai precis, de nondezbatere, atât În România, cât și În lumea internațională, ți-aș propune să abordăm, În Încheierea acestui dialog, chestiunea antisemitismului. Aș Începe cu o Întrebare: de ce e antisemitismul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Gorkin și Othman, 1996. Pentru problemele homosexualilor, vezi, spre exemplu, Curtis, 1988; Plummer, 1995). Narațiunile sunt, de asemenea, folosite în psihologia dezvoltării și în sociologie, pentru studierea unor grupuri speciale de vârstă sau a unor grupuri sociale. Multe studii sunt focalizate pe poveștile copiilor, pentru a le anaiza dezvoltarea cognitivă și socială (de exemplu, Nelson, 1989; Sutton-Smith 1986). Thompson (1994) utilizează narațiunile în studiul adolescenților, iar Kemper, Rash, Kynette și Norman (1990), precum și Koch (1990), pentru cercetarea îmbătrânirii. Alte studii utilizează
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
utilitare ale ziarelor, care oferă locuri de muncă, programe culturale, sugestii imobiliare etc.). Evenimențial. Este vorba de acele fapte care modifică starea firească a lumii. Observând direct sau imaginând (prin intermediul unei reconstituiri) ceea ce tocmai se petrece sau s-a petrecut, focalizăm atenția pe chiar procesul acțiunii (un accident, un bombardament, un acord de pace), pe o declarație (conferință de presă, discurs oficial, extras dintr-un interviu), pe identificarea actorilor implicați (victime sau beneficiari, aliați sau opozanți) sau pe circumstanțele materiale (în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
absența unor chenare sau jocuri de literă. Un bun ziarist este obligatoriu și prietenul serviciului tehnic din redacție. Fără munca anonimă a secretariatului, munca ziaristului poate fi compromisă. Casetele În gestionarea unei pagini de ziar, casetele au rolul de a focaliza atenția, subliniind ideea sau mesajul principal. Deși de sine stătătoare, caseta trebuie să fie legată de un text (de o pagină tematică), prin aceasta având și rol de ilustrare. Caseta reprezintă un text complementar articolului și oferă un plus de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Punctul de plecare poate fi un cuvânt-cheie, simbolizând evenimentul, situația, povestea. «În rezumat, despre ce este vorba?» Să ne punem această întrebare mereu”. (De Broucker, 1995, p. 84) (3) „Titlurile-rubrică, care barează paginile interioare, reprezintă vârful unei arborescențe ce poate focaliza lectura la mai multe niveluri (Externe la nivelul 1 comandă nivelul 2 Europa, care comandă nivelului 3 Portugalia). Această structură ierarhică nu este informațională prin ea însăși. Arborele rubricilor dezvoltă o enciclopedie care face parte din cultura ziarului. Titlurile-rubrică sunt
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
inclusiv micile incidente și marile evenimente. Reporterul de presă scrisă, dacă știe să evadeze din rutina zilnică, poate să facă altceva. Nu un comentariu pe puncte sau un exercițiu gratuit de stil, ci impresia vie, trăirea de la locul faptei. Se focalizează pe un aspect al meciului. Îl privește cu lupa. Îl mărește, în sensul bun al cuvântului - adică, îl dezvoltă, fără să se grăbească. Textul lui e ca o reluare cu încetinitorul la televizor. Diferența între scris și vizual e mare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
accesibilizarea sa și prin apariția unei „dubluri” digitale, ce o secondează, o complementează, o explică. Nu mai trebuie să mergi la Louvre pentru a vedea Mona Lisa. Îi poți accesa imaginea din propriul birou, privind-o din mai multe unghiuri, focalizând privirea în orice zonă a tabloului, din mai multe direcții, inclusiv din cele imposibile, dacă te-ai afla cu adevărat în fața tabloului. Mai mult, dispui și de un suport explicativ profesionist, pe care la fața locului nu-l afli. Intri
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
deoarece ea nu ține seama de factorii legați de desfășurarea meciului. Procesul observării ulterioare a meciului este orientat de antrenor în funcție de preocupările sale pedagogice și de modul în care percepe realitatea de joc a echipei sale. Astfel, unii antrenori își focalizează atenția asupra acțiunilor de tip ofensiv sau, dimpotrivă, defensiv.Alții urmăresc circulația mingii și deplasările în teren. Aceste aspecte definesc valoarea acțiunilor și în același timp exprimă „ filozofia” antrenorului. Momentele cheie pot avea o durată variablilă, determinată de diferența de
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
nici al impactului lor asupra oamenilor. Încercarea de a soluționa aceste probleme implică eforturi considerabile de cercetare, iar acest proces nu se mai poate organiza în limitele paradigmei disciplinare. Este evidentă o schimbare a accentului de pe cercetarea disciplinară pe cea focalizată pe probleme (engl., problem oriented research). Caracterul complex și integrat al unor probleme cum ar fi globalizarea, migrația, interculturalitatea, protecția mediului, explozia informațională, sărăcia, conflictele etc. revendică o abordare educațională interdisciplinară. Ca fundamente sociale ale abordării integrate a curriculumului, ne
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
târziu, contribuțiile aduse de Meredith Smith sau John Dewey încep să ofere consistență mișcării favorabile integrării curriculumului. J. Dewey avertizează că structura disciplinelor tradiționale nu ar trebui să dicteze curriculumul. Învățarea în școli trebuie să fie una de tip experiențial, focalizată pe rezolvarea unor probleme specifice vieții de zi cu zi. Interesele celor ce învață și nevoile sociale pot „împinge” învățarea dincolo de discipline. Una dintre transpunerile exemplare ale teoriei lui Dewey la nivelul practicii pedagogice este realizată de William H. Kilpatrick
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
conștient metodologia și limbajul din mai multe discipline pentru a examina o temă centrală, o problemă sau o experiență”. La rândul său, Good (1973) înțelege prin curriculum interdisciplinar „o organizare curriculară ce traversează liniile obiectelor de studiu pentru a se focaliza asupra unor probleme comprehensive ale vieții sau asupra unor arii mai largi de studiu care aduc împreună diferite segmente ale curriculumului în asociații semnificative”. Sintetic, ...curriculumul integrat presupune crearea de conexiuni semnificative între teme sau competențe care sunt de regulă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
orientată mai mult către rezolvarea anumitor probleme, decât pe achiziția de cunoaștere „de dragul cunoașterii”; b) transdisciplinaritatea comportamentală intenționează, așa cum sublinia D’Hainault, să ajute elevul „să-și organizeze fiecare dintre demersurile sale în situații diverse”. Acest tip de abordare se focalizează pe activitatea subiectului care învață; ținând seama de psihologia procesului de învățare, transdisciplinaritatea comportamentală se situează permanent într-o strânsă legătură cu situațiile de viață semnificative (care au sens) pentru cel ce învață. Considerându-se că deschide calea către atingerea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]