1,627 matches
-
25; Nicolae Manolescu, Castor și Pollux, RL, 1984, 27; Paul Dugneanu, Nicolae Breban, „Drumul la zid”, LCF, 1984, 37, 38; Steinhardt, Un personaj literar, ST, 1984, 11; Ion Vlad, Glose la un roman al condiției umane, ST, 1984, 12; Dobrescu, Foiletoane, III, 74-82; Condurache, Portret, 26-30; Odangiu, Romanul, 105-117; Moraru, Textul, 76-78; Manea, Contur, 59-62; Ungureanu, Proza rom., I, 529-549, 579-610; Iorgulescu, Prezent, 192-196; Sorescu, Ușor cu pianul, 170-180; Holban, Profiluri, 150-168; Dimisianu, Subiecte, 103-107, 115-121; Cosma, Romanul, I, 224-230; Spiridon
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
al articolelor literare. Înclinația poetului de a elogia capătă forma cea mai plină de devoțiune în Povestea lui... (1940), omagiu, după modelul epic și prozodic al poemului Luceafărul, adus lui Mihai Eminescu. Între numeroasele proze risipite în periodice, se detașează foiletoanele din „Expresul” și „Curierul”, grupate sub câteva titluri „semnificative” - Romanul unei femei (1930), semnat Giovana, Brăila, cetatea voluptății (1930-1931), semnat Marchizul de Priola, Brăila râde, Brăila plânge (1932), semnat Don Cleofas. Textele intenționează o campanie de „dezvăluire” a vieții secrete
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
informații, constituindu-se într-o imagine fidelă și reprezentativă pentru presa culturală a momentului, marcată din plin de obsesiile și dilemele reconfigurării spațiului cultural românesc postcomunist. Colaborează cu versuri Grigore Vieru, Vasile Dancu. Începând cu numarul 11, revista publică în foileton Jurnalul fericirii de N. Steinhardt. De la numărul 34, Mircea Ivănescu semnează o serie de traduceri din Fr. Nietzsche (Ecce homo sau Cum devii ceea ce ești). Apar studii, articole, editoriale semnate de Mircea Oliv, Olimpiu Nușfelean, Șerban Demetriu, Adriana Rodica Bârnă
CADRAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285988_a_287317]
-
principialitate (...)”. ASPECTE ALE ROMANULUI N-au fost multe romanele care s-au bucurat de aprecieri cvasi unanime, în sensul că rezervele criticii literare au fost nesemnificative. Vom menționa câteva. Iată de pildă, romanul Pâine albă de Dumitru Mircea publicat în foileton în Viața românească, apărut în acest an la Editura Tineretului, într-un tiraj de invidiat: 22.000 exemplare, tiraj rezervat doar consacraților și foarte rar debutanților în roman. „Un roman valoros al unui tânăr scriitor” conchide S. Damian 29 în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Sporadic, apar cronici dramatice semnate de N. Davidescu, cronici plastice aparținând lui D. Caselli, dar și cronici literare scrise de Andrei Braniște. Numărul 751/1924 conține o pagină închinată lui Anatole France. Începând cu primul număr din 1921, apare, în foileton, traducerea romanului Zeilor li-e sete de Anatole France. Alți colaboratori: V. V. Haneș, C. Stere, Eugen Crăciun, G.M. Vlădescu, T. Teodorescu-Braniște, Marcu Beza. I.H.
AURORA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285496_a_286825]
-
Moldovă se desfășoară, în bună măsură, sub îndrumarea sa și prin intermediul A.r. După ce M. Kogălniceanu scoate seria a doua a „Alăutei românești” (1838), influența lui Asachi începe să scadă. Eforturile lui de a recâștiga terenul pierdut prin introducerea unui foileton literar permanent (începând din 1839) și prin atenția pe care o va acorda acestui foileton în deceniul următor nu au fost suficiente pentru a egala autoritatea „Daciei literare”, a „Propășirii” și a celorlalte publicații periodice ale lui Kogălniceanu. Concepția politică
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
Kogălniceanu scoate seria a doua a „Alăutei românești” (1838), influența lui Asachi începe să scadă. Eforturile lui de a recâștiga terenul pierdut prin introducerea unui foileton literar permanent (începând din 1839) și prin atenția pe care o va acorda acestui foileton în deceniul următor nu au fost suficiente pentru a egala autoritatea „Daciei literare”, a „Propășirii” și a celorlalte publicații periodice ale lui Kogălniceanu. Concepția politică a lui Asachi, vederile sale în privința dezvoltării sociale, rădăcinile inspirației sale poetice erau prea mult
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
criticii, punea sub semnul întrebării, în primul rând, ideologia literară a redactorului gazetei. În același spirit, cu argumente care proveneau din estetica revolută a clasicismului, sunt cronicile și recenziile literare scrise de Gh. Săulescu, T. Codrescu sau A. Gallice. La foiletonul literar au colaborat cu versuri și proză Iancu Văcărescu, C. Stamati, T. Stamati, C. Aristia, I. Heliade-Rădulescu, Al. Hrisoverghi, N. Dimachi, V. Pogor, I. Poni, M. Cuciuran, V. Drăghici, Gh. Nicoleanu, C. Caragiali, Al. Pelimon, Gr. Alexandrescu, C. Bolliac, D.
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
C. Mille, A. Bacalbașa, Tr. Demetrescu, A. Stavri). În polemicile literare ale epocii, alături de periodicele socialiste („Contemporanul”, „Evenimentul literar”, „Munca”), ziarul a susținut, mai ales prin publicistica lui C. Mille și A. Bacalbașa, necesitatea unei arte naționale și militante. Un foileton, redactat cu îngrijire de I. S. Spartali și apoi de E. Vaian și Laura Vampa, apare în mod regulat și conține proză originală (aici și-a tipărit C. Mille, mai întâi, partea a doua a romanului Dinu Milian) sau traduceri
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
I. S. Spartali și apoi de E. Vaian și Laura Vampa, apare în mod regulat și conține proză originală (aici și-a tipărit C. Mille, mai întâi, partea a doua a romanului Dinu Milian) sau traduceri din literatura franceză de foileton. Cronica dramatică este făcută până în 1892 de Gr. Ventura, după aceea de A. Bacalbașa, de I. Bacalbașa și, spre sfârșitul secolului, de Emil D. Fagure. S-au publicat, de asemenea, cronici muzicale sau de artă plastică. Articole de critică literară
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
Reprezintă, prin urmare, accelerarea, eventual periculoasă, a unei situații. Cel care visează are sentimentul de a fi depășit de evenimente, numai să nu fie el cel care cedează precipitării acestora. Cangur Cangurul a intrat în imaginarul popular mai ales prin intermediul foiletoanelor și al desenelor animate, semnificația sa fiind legată de marsupiul în care puiul stă în timpul gestației. În vis, poate prin urmare evoca prematuritatea, adică faptul că subiectul nu este încă pregătit sau suficient de matur și că are încă nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
, Grigore R. (1832, Pițicu, azi Bumbești-Pițic, j. Gorj - ?), gazetar și poet. Vlăstar al unei familii boierești, B. era în anii Unirii Principatelor un gazetar și un om politic cunoscut, comparabil ca notorietate cu un Radu Ionescu. Într-un foileton publicat în „Păcală” (1860), Pantazi Ghica îl situa între ziariștii fruntași din București. Pe la 1862, fusese ales deputat de Gorj în Camera Legislativă. Ca om politic, a fost încă din anii 1854-1855 un unionist militant. Spre sfârșitul deceniului 1850-1860, convingerile
BOSSUECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]
-
și, în 1855, a publicat impresii de călătorie din Italia, iar câțiva ani mai târziu, alte „suvenire de voiaj” din Franța. Interesul pentru literatură l-a făcut să rezerve o bună parte din paginile publicațiilor pe care le-a redactat foiletoanelor beletristice sau de critică literară. A editat, de asemenea, un supliment al foilor politice, intitulat „Albumul literar”. B. nu a fost un poet original. El recunoaște influența pe care C. Bolliac a exercitat-o asupra sa. Poeziile din volumul Ore
BOSSUECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]
-
Gyözö, Rațiune și frumos, București, 1984; Experiența externă, Iași, 2001. Repere bibliografice: Tania Radu, Un critic cu blazon, LAI, 1995, 27; Ioana Pârvulescu, Grădinile suspendate ale literaturii, RL, 1995, 35; Monica Spiridon, Eseul bine temperat, R, 1995, 9-10; Sorin Tomuța, Foiletoane ex cathedra, O, 1997, 5; Horea Poenar, Xenogramele unui critic clujean, TR, 1997, 36-37; Paul Cernat, În anticamera sintezei, OC, 2000, 4; Carmen Mușat, Excurs hermeneutic și biografie ludică, OC, 2000, 15; Irina Petraș, Străinul de lângă mine, APF, 2000, 6
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Obține un post de profesor suplinitor la Liceul „Andrei Șaguna”, dar, fiind considerat ateu, este îndepărtat de la catedră. Își făcuse un oarecare nume, încă elev fiind, prin colaborările de la „Familia” (1883-1884). În 1888, tipărește o serie de „reviste literare” în foiletonul „Gazetei Transilvaniei”, pe care le continuă, tot în acel an, în „Tribuna”, unde a fost o vreme și membru în comitetul de redacție. Colaborează și la „Convorbiri literare”. Tenace și decis în opțiuni, trece în Regat, la sfârșitul lui 1890
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
doar „mediocritățile” și nonvalorile, pe temeiul unor „motive neliterare”. În opoziție cu literatura de nivel modest a lui Iosif Vulcan și Andrei Mureșanu, criticul așază versurile lui G. Coșbuc, fiind cel dintâi care le analizează amplu, într-o serie de foiletoane apărute în 1888, înaintea studiului lui C. Dobrogeanu-Gherea. În același spirit maiorescian își întemeiază afirmațiile pe o sumă de premise teoretice plecând de la Lessing, ale cărui opinii și le însușește în bună măsură. Laocoon constituie un argument pentru eliminarea descriptivismului
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
Viteazul condamnat la moarte, Alexandru Lăpușneanu ș.a.) sunt și ele sortite uitării, datorită incapacității autorului, aservit imitației neinspirate din Shakespeare, de a reconstitui epoca. Manoil și Elena se numără între primele noastre romane, Doritorii nebuni, apărut fără semnătura scriitorului în foiletonul „Dâmboviței” din 1864, rămânând doar o încercare. Scriere epistolară, Manoil schițează tipul eroului romantic, wertherian, pasionat și sensibil, apoi cinic, disperat sau nepăsător, împins prin iubire în prăpastia viciului. Inexperiența referitoare la cerințele genului se simte în tendința ilustrativă impusă
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
la români în veacurile XVI și XVII (1909). Literatura lui B. este preponderent memorialistică. Semnând și cu pseudonimele Bill-A-Zam, Ioța, Ioța lui Toboc, Ler, Lerapogauc, Poganello, Spectator sau cu numeroase combinații de inițiale și prescurtări, este prezent cu schițe, tablete, foiletoane, portrete și reportaje literare în publicații din Transilvania și Banat, dar și de peste munți. Volumele apărute în timpul vieții au un caracter cvasiliterar, fie că este vorba de impresii și amintiri (Cântăreții noștri la București, 1907), de studii monografice (Ciprian Porumbescu
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
apărute în timpul vieții au un caracter cvasiliterar, fie că este vorba de impresii și amintiri (Cântăreții noștri la București, 1907), de studii monografice (Ciprian Porumbescu, 1908) sau de însemnări pe teme diverse (Pagini răzlețe, 1910). În întregul scrisului său, de la foileton la monografie, trăsătura comună este sinteza dintre cultura variată și experiența de viață deosebit de bogată, fapt care îi permite lui B. considerații dintre cele mai pertinente. Talentul oratoric, mult prețuit de contemporani, se regăsește în fluiditatea frazei, în suplețea expresiei
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
Peleș, Măștile mele, Eroare de-o literă). Meditația lirică se asociază notației descriptive (Suflet de artist, Hi, Bălan!...). Înrudite cu această proză sunt reportajele literare - gen în care B. poate fi considerat deschizător de drum -, portretele unor personalități, tabletele și foiletoanele, risipite în număr mare în diferite publicații. Memoriile-document își află locul și în partea cea mai substanțială a operei sale, Din zbuciumul vieții (Însemnări contimporane și autobiografice), scriere elaborată în intervalul martie-iunie 1918, în temnița de la Seghedin. Memorialistul și-a
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
La București, predă franceza la un pension de fete, la Școala Normală, la Liceul „Mihai Viteazul”. Câtva timp, a fost „gardian mâzgălitor de catastife” la închisoarea Văcărești. Nădufurile și ricanările lui de „belfer” mai aparte răbufnesc într-o seamă de foiletoane din „Curentul”, o parte dintre ele fiind absorbite în cartea, în două volume, Însemnările unui belfer (1935, 1939). Nimeni nu ar fi zis, întâlnindu-l pe rubicondul B., cu înfățișarea-i boemă, accentuată de pălăria cu boruri largi și de
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
de un resort asociativ, „schițele” lui sunt de fapt evocări, depănate cu un anume șart, amestec de maliție și de melancolie. După război, acrimoniosul își drege glasul ca să poată emite o întreagă gamă de încântări. La tot pasul, și în foiletoanele de prin gazete, și în cele înmănuncheate în cărți (Schițe și însemnări din școala de ieri și de azi, 1953, După o jumătate de veac, 1954, Școala de altădată, 1955, De azi și de demult, 1955, Prin București odinioară și
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
Cernăuți, zilnic, între 14 iulie 1941 și 26 februarie 1944, sub conducerea unui comitet de direcție. Ziarul, cu aspect comercial, de informatie generală, nu acordă un loc deosebit știrilor culturale. În ceea ce privește literatura, publică sporadic poezie (de obicei ocazionala) și traduceri foileton din literatura engleză de consum. Colaborează cu poezie G. Breazu-Ulmu, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Neculai Tăutu, iar cu traduceri, D. Luța. Alți colaboratori: George Drumur, Aurel Tudor, Vasile Bradu, Mihai Dan-Călinescu. C.Tt.
BUCOVINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285897_a_287226]
-
53-57; Negoițescu, Engrame, 259; Șerban Cioculescu, Biobibliografie călinesciană, FLC, 1976, 10; Nicolae Manolescu, „Eram bărbatul care...”, RL, 1982, 7; Al. Piru, Ion Bălu, „Viața lui G. Călinescu”, LCF, 1982, 8; Z. Sângeorzan, O carte despre Labiș, CL, 1983, 8; Dobrescu, Foiletoane, III, 167-173; Constantin Cubleșan, Viața lui Ion Creangă, ST, 1990, 11-12; Florin Faifer, Anxietățile unui jovial, CRC, 1991, 6; Lovinescu, Unde scurte, III, 290-297; Dicț. scriit. rom., I, 231-232; Z. Ornea, Blaga în 1935-1944, RL, 1997, 25; Petraș, Panorama, 124-125
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
128-131; Ungheanu, Arhipelag, 147-150; Oprea, Incidențe, 96-102; Titel, Pasiunea, 130-132; Raicu, Critica, 148-152; Ungureanu, Proză, 221-223; Raicu, Practica scrisului, 268-271; Cubleșan, Teatrul, 165-176; Cristea, Faptul, 235-240; Cocora, Privitor, III, 143-144; Diaconescu, Dramaturgi, 61-67; Faifer, Dramaturgia, 19-30; Dimisianu, Lecturi, 191-195; Dobrescu, Foiletoane, III, 108-113; Ghițulescu, O panoramă, 189-197; Simion, Scriitori, III, 415-434; Silvestru, Un deceniu, 267; Ungureanu, Proza rom., I, 644-655; Ștefănescu, Prim-plan, 183-190; Dimisianu, Subiecte, 129-133; Fevronia Novac, Sentimentul contemporan al tragicului, RL, 1991, 20; Alex. Ștefănescu, Risipitorul, RL, 1992
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]