1,177 matches
-
metodele de protecție a cherestelei de foioase și rășinoase după debitare, se bazează pe procedee industriale prin: ... e1) aburire; ... e2) antiseptizare prin imersie scurtă; ... e3) hidrofugarea capetelor; ... e4) stivuirea; ... e5) uscarea naturală; ... e6) etuvare. ... f) produsele de protecția cherestelei de foioase și rășinoase după debitare, sunt ... f1) soluții antiseptice (impregnanți) pe bază de biocide; ... f2) paste de hidrofugare. ... 6.2. Metode și produse pentru protecția de lungă durată a lemnului, de prevenire a atacului de ciuperci xilofage și de alterare cromatică
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
metoda băii calde-reci variază funcție de specia și structura lemnului și raportul lungime-secțiune; în cazul speciilor de rășinoase fără alburn, absorbția este de cca. 20% pe secțiunea transversală; în alburn, se realizează o pătrundere de cca. 85% din secțiune. ... b) la foioasele ușor impregnabile, cu vase deschise ca de exemplu, fagul, se poate realiza și o impregnare totală în cazul lungimilor de max. 50 cm. ... c) absorbția medie a substanțelor solubile în apă este de cca. 16 kg/mc, iar a produselor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
xilofagă care determină mari pagube prin distrugerea caselor din lemn, a obiectivelor din aer liber, precum și a elementelor din lemn din interiorul construcțiilor; atacul se manifestă în special la lemnul de rășinoase (molid, brad), la fag și alte specii de foioase puțin durabile, la nivelul zonelor de alburn a speciilor cu duramen, și într-o măsură mai mică la stejar. Atacul ciupercii se manifestă la nivelul pereților celulari ai lemnului, sub formă de putregai prismatic. Atacul lemnului este potențat în condiții
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
Pin Douglas ... ● clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaște destinația de utilizare); ● când nu se cunoaște destinația de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menționată în standard. e) Lemn rotund - Clasificare calitativă foioase - stejar și fag, în conformitate cu art.4 din SR EN 1316-1: Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 1. Stejar și fag. ... ● clase de calitate pentru care nu se cunoaște destinația de utilizare (Q-A, Q-B, Q-C, Q-D, F-A, F-B
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
se cunoaște destinația de utilizare); ● când nu se cunoaște destinația de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menționată în standard. e) Lemn rotund - Clasificare calitativă foioase - stejar și fag, în conformitate cu art.4 din SR EN 1316-1: Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 1. Stejar și fag. ... ● clase de calitate pentru care nu se cunoaște destinația de utilizare (Q-A, Q-B, Q-C, Q-D, F-A, F-B, F-C, F-D); ● la clasa D, la ambele specii trebuie ca volumul de lemn utilizabil
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
inimă 100% roșie sănătoasă și uniformă. f) Cherestea - Terminologie și dimensiuni, în conformitate cu art. 4-7 din SR EN 1309-1: Lemn rotund și cherestea. Metodă de măsurare a dimensiunilor. Partea 1. Cherestea, conține: ... ● metode de măsurare pentru cherestea tivită și scândură de foioase și rășinoase; ● nu se aplică pentru lemnul tropical. g) Cherestea - Clasificare calitativă, în conformitate cu SR EN 1611-1, SR EN 1611-1:2001/A1 Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de rășinoase. Partea 1. Molid, brad, pin și Duglas european. ... ● clasificare după aspect
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
după aspect a cherestelei după: - noduri pe 2 fețe - clasele G2; - noduri pe 2 fețe și 2 canturi- clasele G4. h) Cherestea - Clasificare calitativă, în conformitate cu SR EN 975-1, SR EN 975-1:2009/AC Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 1: Stejar și fag ... ● clasificare după aspectul fețelor și canturilor și a defectelor de debitare; se aplică la bulzi, cherestea tivită și netivită, grinzi ecarisate. i) Cherestea - Clasificare calitativă în conformitate cu SR 975-2: Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
Partea 1: Stejar și fag ... ● clasificare după aspectul fețelor și canturilor și a defectelor de debitare; se aplică la bulzi, cherestea tivită și netivită, grinzi ecarisate. i) Cherestea - Clasificare calitativă în conformitate cu SR 975-2: Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 2: Plop. ... ● clasificare după aspectul fețelor și canturilor, defectelor de structură și deformații; ● conține clase de calitate de la 1 la 4. j) Lemn de construcție - Clase de rezistență, în conformitate cu SR EN 338: ... ● clasele de rezistență pentru lemnul utilizat în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
fețelor și canturilor, defectelor de structură și deformații; ● conține clase de calitate de la 1 la 4. j) Lemn de construcție - Clase de rezistență, în conformitate cu SR EN 338: ... ● clasele de rezistență pentru lemnul utilizat în construcții: C12...C50 (rășinoase), D30...D70 (foioase); ● rezistență la încovoiere: 14...50 N/mmp (rășinoase), 18...70 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune paralel cu fibrele: 8...30 N/mmp (rășinoase), 11...42 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune perpendicular pe fibre: 0,4 N/mmp (rășinoase
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
1 la 4. j) Lemn de construcție - Clase de rezistență, în conformitate cu SR EN 338: ... ● clasele de rezistență pentru lemnul utilizat în construcții: C12...C50 (rășinoase), D30...D70 (foioase); ● rezistență la încovoiere: 14...50 N/mmp (rășinoase), 18...70 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune paralel cu fibrele: 8...30 N/mmp (rășinoase), 11...42 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune perpendicular pe fibre: 0,4 N/mmp (rășinoase), 0,6 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune paralel cu fibrele: 16...29
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
rezistență pentru lemnul utilizat în construcții: C12...C50 (rășinoase), D30...D70 (foioase); ● rezistență la încovoiere: 14...50 N/mmp (rășinoase), 18...70 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune paralel cu fibrele: 8...30 N/mmp (rășinoase), 11...42 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune perpendicular pe fibre: 0,4 N/mmp (rășinoase), 0,6 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune paralel cu fibrele: 16...29 N/mmp (rășinoase), 18...34 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune perpendicular pe fibre: 2,0
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
50 N/mmp (rășinoase), 18...70 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune paralel cu fibrele: 8...30 N/mmp (rășinoase), 11...42 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune perpendicular pe fibre: 0,4 N/mmp (rășinoase), 0,6 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune paralel cu fibrele: 16...29 N/mmp (rășinoase), 18...34 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune perpendicular pe fibre: 2,0...3,2 N/mmp (rășinoase), 7,5...13,5 N/mmp (foioase); ● rezistență la forfecare: 3
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
30 N/mmp (rășinoase), 11...42 N/mmp (foioase); ● rezistență la tracțiune perpendicular pe fibre: 0,4 N/mmp (rășinoase), 0,6 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune paralel cu fibrele: 16...29 N/mmp (rășinoase), 18...34 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune perpendicular pe fibre: 2,0...3,2 N/mmp (rășinoase), 7,5...13,5 N/mmp (foioase); ● rezistență la forfecare: 3,0....4,0 N/mmp (rășinoase), 3,4...5,0 N/mmp (foioase). Anexa 9 (informativă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
0,6 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune paralel cu fibrele: 16...29 N/mmp (rășinoase), 18...34 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune perpendicular pe fibre: 2,0...3,2 N/mmp (rășinoase), 7,5...13,5 N/mmp (foioase); ● rezistență la forfecare: 3,0....4,0 N/mmp (rășinoase), 3,4...5,0 N/mmp (foioase). Anexa 9 (informativă) EXEMPLE DE VALORI ALE UMIDITĂȚII LEMNULUI Anexa 10 CERINȚE MINIME DE TRATAMENT FITOSANITAR Tratamentul termic este singurul tratament aprobat a
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
34 N/mmp (foioase); ● rezistență la compresiune perpendicular pe fibre: 2,0...3,2 N/mmp (rășinoase), 7,5...13,5 N/mmp (foioase); ● rezistență la forfecare: 3,0....4,0 N/mmp (rășinoase), 3,4...5,0 N/mmp (foioase). Anexa 9 (informativă) EXEMPLE DE VALORI ALE UMIDITĂȚII LEMNULUI Anexa 10 CERINȚE MINIME DE TRATAMENT FITOSANITAR Tratamentul termic este singurul tratament aprobat a fi utilizat în România pentru tratament fitosanitar. Realizarea acestuia presupune încălzirea lemnului în conformitate cu un program specific de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
Depresiunea actuală reprezintă poate rămășițele unui vulcan stins în epocile preistorice; de aici probabil numeroasele izvoare cu apă termală care au dus la nașterea aici a unei stațiuni balneoclimaterice. Locul este înconjurat din toate părțile de păduri de conifere și foioase, valea părâului Teplička deschizându-se doar la ieșirea din oraș, în direcția Trenčianskei Teplá. În amonte de oraș, pe pârâul Teplička au fost create în mod artificial două lacuri. Primul lac poartă numele de "lac al stațiunii" ("kúpelné jazero") face
Trenčianske Teplice () [Corola-website/Science/297391_a_298720]
-
minereuri, dar nu are zăcăminte de petrol și cărbune, dispune însă de energie hidroelectrică. Cele mai importante rezerve de fier se află în nordul îndepărtat și sunt îndeosebi exportate. Întinsele păduri de conifere ale Suediei, într-o bună combinație cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloză, hârtie și produse finite pe bază de lemn. Suedia este un important furnizor de hârtie și produse lemnoase pe piețele internaționale. În 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
altitudine, străbate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud și se varsă în Golful Mexic printr-o deltă mlăștinoasă. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenți navigabili. Ca volum de apă ocupa locul al III-lea în lume. Păduri de foioase, păduri de conifere în zona de munte și în Alaska. Vegetație de stepă și vegetație mediteraneană în Florida și California, deșertică în Nevada, în pădurile tropicale și Hawaii. Clima este predominant temperată(ex. Temperat Oceanică pe țărmul Oceanului Atlantic, Temperat Continentală
Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/296597_a_297926]
-
În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostrița, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre și vulturii pleșuvi. În particular, Delta Dunării este sălașul a sute de specii de păsări
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
în zonele depresionare restrânse, arborii cu frunza lată la altitudini mai mari. Vegetația se încadrează în subregiunea floristică chino-japoneză. Caracteristic pentru aceasta zonă sunt pădurile temperate umede și cele umede subtropicale. Cele temperate sunt reprezentate prin păduri de conifere, de foioase etc, iar cele subtropicale prin magnolii, bambuși, liane, etc. Aproximativ 66% din suprafața Japoniei este acoperită de păduri. În Japonia sunt identificate în jur de 140 de specii de animale. Singura specie de primată este macacul japonez ce poate fi
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
1980, în dreptul satului Tileagd s-a construit primul hidrobaraj pe Crișul Repede. Flora municipiului nu diferă de cea a județului. În numeroase zone ale orașului cresc arbori de magnolii, iar în apropiere de Oradea există o pădure relativ întinsă de foioase. Râul Crișul Repede a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetația este tipică acestui relief. Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate, existând totuși grupuri de rozătoare și mamifere mici, precum și căprioare, în pădurea Felix de lângă oraș. Dar sunt
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Volga; Porțile de Fier I pe Dunare; Timleansk pe Don. Zona Mediteraneeană este alcătuită predominant din formațiuni arbustive semperviriscente: maquis, garriga (sudul Franței), tomillares (Spania), frigana (Grecia). În Spania apare singura specie de palmier pe sol european. Zona pădurilor de foioase se întinde din nordul Spaniei și din arhipelagul britanic, până la sud de Varșovia, spre est, până în bazinul superior al Prutului și Nistrului, iar spre sud, până la limita munților Alpi, Dinarici și Rodopi. Pădurile sunt relativ sărace în specii, fiind dominate
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
porțiuni restrânse din estul Câmpiei Române, Podișul Dobrogei, Câmpia Tisei și Peninsula Iberică. A fost înlocuită în cea mai mare parte cu cereale și plante tehnice. Silvostepa - o fâșie îngustă, situată între vegetația de stepă și cea a pădurilor de foioase, se întinde din Câmpia Română până la poalele Munților Ural. În afara ierburilor specifice stepei (colilie, laptele cucului, pelin, paius), apar și pâlcuri de pădure, reprezentate de stejar, carpen, tei, arțar etc. Tundra este întâlnită în insulele arctice, în nordul Scandinaviei și
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
din Europa. Fauna cea mai abundentă și cea mai diversificată se întâlnește în Europa Centrală și în cea Continentală. Taigaua, spre deosebire de tundră, beneficiază de o faună bogată și variată, cu numeroase specii endemice, ca elanul sau vulpea roșie.Pădurea de foioase se caracterizează prin specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
și vegetației, în Europa, solurile sunt foarte variate, diferențiindu-se, astfel, clase și tipuri genetice. Cele trei regiuni principale ale continentului - atlantică, mediteraneană și continentală - sunt reprezentate prin soluri caracteristice: În Europa de Vest predomină argiluvisolurile și cambisolurile, acoperite cu păduri de foioase în spațiile, cu relief mai coborât. Acestea sunt soluri slab acide, mai sărace în humus. În același timp, masivele hercinice se caracterizează prin prezența rendzinelor. Solul tipic Europei mediteraneene este terra rossa, specific pădurilor xerofile și tufișurilor de arbuști. În
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]