5,879 matches
-
împrumut și canuță testamentară! Ei, dar ia fiți atenți la cântecele de dragoste ale lui Petrică Mâțu Stoian și lăsați prunele la fiert. Ia fiți atenți la cântecele lui Petrică Mâțu Stoian, departe de comicul relatării povestei rachiului, la cultura folclorică, la etica, estetica, armonia melodică a cântecelor nepotului cu canuța din dar. Pe alocuri e aburul cazanului și crămăluiala mahmurului, dar în rest, cântecele artistului Petrică Mâțu Stoian sunt cântece de dor și de dragoste mare de cerul cu păsări
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
Dar Domnul l-a înzestrat și cu o vedere aparte a scoaterii la lumină, a descifrării, decodării, hermeneuticii miturilor. Prozatorul Ion Vanghele aduce o abordare nouă care face conexiuni directe, argumentate cu întâmplările biblice, care sunt de fapt, originalul motivelor folclorice sau nefolclorice ale scrierilor antice, completate fiind de puterea de imaginație fantastică a fiecărui autor care a semnat opera sa, fie ea, Odiseea lui Homer sau Balada Miorița. Varianta online a Hermeneuticii, se află în site-ul, Citatepedia, acolo unde
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
ar însemna încă o eșuare în căutarea nimicului. Și-atunci, ce altceva mai rămâne de întreprins întru găsirea urmelor acestor valori, decât călătoria prin amintiri. Doar astfel regăsim flăcăii și mândrele, plugarii, ciobanii, plutașii oglindiți în opere istorice, literare, plastice, folclorice ce sunt păstrate pentru folosul contemporanilor, ca hrană sufletească și lumină a conștiinței, astăzi. Dar, numai aducându-ne aminte și de interpretul de muzică folclorică Nelu Huțu, fiu al locului acestuia putem peregrina prin Letea Veche, pe toate drumurile de
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
Doar astfel regăsim flăcăii și mândrele, plugarii, ciobanii, plutașii oglindiți în opere istorice, literare, plastice, folclorice ce sunt păstrate pentru folosul contemporanilor, ca hrană sufletească și lumină a conștiinței, astăzi. Dar, numai aducându-ne aminte și de interpretul de muzică folclorică Nelu Huțu, fiu al locului acestuia putem peregrina prin Letea Veche, pe toate drumurile de cumpănă ale Moldovei și prin toate cămările inimii! Călăuziți de Nelu Huțu am putea rememora câmpiile cu grâne, pădurile, apele, dealurile, munții și oamenii acelui
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
și oamenii acelui timp scurs odată cu priveliștile spirituale ale lor, adâncile trăiri iradiate de la strămoși până azi când iremediabil s-a ajuns la capăt, de aici încolo, Bacăul de ieri intrând într-o nouă dimensiune nimbată a conștiinței istoriei muzicii folclorice românești. Aceste rânduri puteau însele să nu fie scrise dacă maestrul Benone Sinulescu nu mă incita cu glasul și personalitatea acestui artist și om al pământului Bacăului, muncit greu într-o durată milenară, dar iubit și apărat cu vrednicie, păstrat
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
iubirile, bucuriile, jelile tuturor”. Datorită acestei „trageri de mânecă”, așadar, interpretul născut la Letea Veche a Bacăului, Nelu Huțu se-ntoarce pentru un oricât de scurt popas la răspântia drumurilor printre amintiri, pe urmele culturii sătești și pe firul melosului folcloric moldovenesc întins de creatorii și interpreții lui. Sunt câțiva artiști asupra cărora m-am oprit pe cărăruile pe care i-am urmat ani de zile ca să îi cunosc sau cercetez, și pe care a stăruit maestrul Benonme Sinulescu să nu
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
obiectiv și concis, lucru binevenit și în măsură să contureze edificator portretul acesta afectiv dedicat artistului: „Considerat cel mai de succes interpret al melodiei «Trandafir de la Moldova», Nelu Huțu se numără și astăzi printre cei mai complecși artiști ai scenei folclorice românești. Asemeni unui actor foarte sigur pe sine și pe «partitura» sa, dornic să creeze momente artistice unice și dacă se poate memorabile , Nelu Huțu a reușit să dea fiecărui cântec frumoase înțelesuri, prin interpretări originale și pline de umor
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
greu decât un sac de sare”, iar de la Mihorenii Herței, o frumoasă copilă, Adriana Lupu, cu memorie fenomenală și măiestrie actoricească, a recitat o odă pentru „Limba care-i numai dor,/ E cununa cea de aur,/ Unui neam nemuritor”. Ansamblul folcloric „Moștenitorii” al liceenilor din Chișinău, condus de Valeriu Chiper, a demonstrat adevărate perle populare și, după cum se cuvine oaspeților, n-au fost limitați în timp, uitând că ce-i prea mult, până la urmă strică. Dirijați de Gheorghe Șapcă, „Fiii Arboroasei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
ar fi recitat câte o strofă din „Luceafărul”, sau orice poezie în română - fie cu greșeli, cu poticneli. I-am fi înțeles și aplaudat sincer, simțind că au cu adevărat dragoste românească. În același stil au evoluat și membrii ansamblului folcloric din Mămăliga, raionul Noua Suliță, „ostropățul” lor dovedind că n-are cine să-i învețe folclorul autentic. E mare păcat că tezaurul strămoșilor rămâne fără de moștenitori. Copiii n-au nici o vină și, cu siguranță, așteaptă laude pentru străduința lor. Nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
o formație de dansuri, care interpretează inclusiv dansuri cipriote. Ciprioții care au venit în România, corul Vocea Keryniei, și au asistat la dansurile cipriote executate de ansamblul din Ploiești, au spus că dansatorii noștri dansează foarte bine. Există chiar ansambluri folclorice, începând de la grădiniță. Sunt comunități importante grecești la Sulina, Iași, Cluj, Turnu Severin, Brăila, Galați, Constanța... V.I.: Eu m-am născut la Brăila. Bunicul din partea mamei a fost grec... E.L.: Este o comunitate mare la Brăila. Am lansat acolo multe
Interviu cu doamna Elena Lazar, „Ambasadoarea Elenismului în România”. [Corola-blog/BlogPost/92349_a_93641]
-
ivitati istorici, jurnaliști, publicul larg pasionat de istorie și de interpretarea, mai mult sau mai putin convențională, a tradițiilor străvechi. După proiecția flmului, vor urma intervenții ale invitaților. Seară va continua cu recitaluri de muzică folk, muzică clasică de inspirație folclorica și muzica tradițională. În cadrul evenimentului, veți avea prilejul să vizitați un stand de artă decorativă de inspirație folclorica a artistului maramureșean Mircea Nechita și expoziția deschisă la Galeria Dignitas până pe 15 august, a pictorului Murivale. De asemenea veți putea achiziționa
Intalniri culturale in gradina Dignitas- Inaugurarea serilor de film, muzica si idei [Corola-blog/BlogPost/92854_a_94146]
-
tradițiilor străvechi. După proiecția flmului, vor urma intervenții ale invitaților. Seară va continua cu recitaluri de muzică folk, muzică clasică de inspirație folclorica și muzica tradițională. În cadrul evenimentului, veți avea prilejul să vizitați un stand de artă decorativă de inspirație folclorica a artistului maramureșean Mircea Nechita și expoziția deschisă la Galeria Dignitas până pe 15 august, a pictorului Murivale. De asemenea veți putea achiziționa și DVD-urile realizate de A.R.N.R în cadrul proiectului de film documentar. Intrarea este liberă, în limita
Intalniri culturale in gradina Dignitas- Inaugurarea serilor de film, muzica si idei [Corola-blog/BlogPost/92854_a_94146]
-
doua, îngrijita de Ion Cuceu și însoțită de 26 de plânse, Cluj-Napoca 2008). Ultima să lucrare, monumentala prin temeinicia ordonării surselor și a analizei, Omul și leul. Studiu de antropologie culturală, apărută la Editură Academiei Române anul trecut, definitivează cercetarea temei folclorice, dovedită unică în literatura popoarelor balcanice. Acestora li se adaugă numeroasele articole etnografice, apărute în publicațiile de specialitate - ,,Revista de Etnografie și Folclor”, ,,Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, ,,Anuar de Lingvistică și Istorie Literară”, ,,Limba română”, ,,Cahiers Roumains d’Etudes
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
multe hit-uri în topuri (Randi, Lora, Alexandra Shine). Adaugați dinamica trupă de dans modern, cu accesorii ”la zi” (săbii-laser, ca în ”Războaiele stelelor”), Rock On, coordonată de Taz, fostul coleg al lui Smiley din formația Simplu, precum și atrăgătoarele reprize folclorice ( Geta Postolache, Ansamblul profesionist ”Țara Vrancei”) și aveți imaginea globală a unui show de mai bine de 7 ore în care fiecare și-a regăsit ritmurile, refrenele și titulaturile preferate, meritul revenind, indiscutabil, consultanților muzicali Andreea și Radu Fornea. Aceștia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93274_a_94566]
-
legătura cu toți românii din diaspora, dar și cu țara. Aș remarca aici un detaliu, care, cred eu că nu trebuie omis. Sala parohiei ,,Sf. Gheorghe’’ din Windsor, Ontario, unde se desfășoară evenimentele culturale este foarte frumos decorată cu obiecte folclorice românești, aduse de acasă. Ceea ce m-a impresionat în mod deosedit este o farfurie din ceramică, tipic românească, expusă într-o vitrină și pe care este scrisă rugăciunea domnească Tatăl Nostru. Suntem români și cu frică de Dumnezeu, oriunde El
Din viața unui om oarecare – pagini de jurnal [Corola-blog/BlogPost/93315_a_94607]
-
a participat cu regularitate alături de echipa de minifotbal la „Cupa Libertății”, iar cu formația de dansuri populare românești a avut numeroase apariții reușite la festivalurile de la Ovcea, Torac, Satu-Nou, Sân - Mihai și Uzdin (de două ori), precum și la alte emulații folclorice din țară și străinătate. La ediția a 52-a a Marelui Festival de Folclor și Muzică Românească, formația de dansuri populare a S.C.A. „Lumina”, instruită de Mihael, a obținut o mențiune. Renata, soția lui Mihael, a venit pe lume
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
patriotism bancar” », a mai afirmat președintele ARI. Spectacolul a durat patru ore, au participat circa 8000 de persoane, iar momentele artistice au fost interpretate de artiștii Adrian Enache, Matilda Pascal Cojocărița, Horațiu Cigu, Ștefan Cigu, Evandro Rossetti, Mariana Pachis, grupul folcloric Dor Călător și grupul Arțăraș. Evenimentul a fost prezentat de Lavinia Șandru, realizatoare RealitateaTV, si Eugen Terteleac, presedintele ARI. Următoarea întâlnire cu comunitatea, deocamdată în faza de proiect, va fi Târgul România Italia organizat la Romă în perioada sărbătorilor de
Sărbătoarea Mărţişorului organizată de ARI la Roma: cultură, comunicare şi patriotism bancar [Corola-blog/BlogPost/93439_a_94731]
-
sentimentală”, o frumoasă și originală „Paradă a suspinelor”, proiecția unui film documentar în care fiecare elev din „Prima Clasă” era prezentat în cadrul unor interviuri realizate de organizatorul principal, un excelent program de muzică populară oferit în dar de apreciatul ansamblu folcloric „Privighetorile Zeletinului”, multiplu laureat al festivalurilor și concursurile locale, naționale și internaționale, o veritabilă bijuterie culturală a județului Bacău, ansamblu înființat și condus de un nume mare, prof. Nicolae Popa. A strălucit, a primit felicitări și sincere aprecieri, prof. Dr.
Podul Turcului – Sărbătoare, nume mari şi amintiri! [Corola-blog/BlogPost/93445_a_94737]
-
alte comunități. La Riano mai trăiesc polonezi, sud americani, albanezi, filpinezi și chinezi.” O funcție în biroul pentru cultură al orașului ar fi un pas înainte și pentru integrarea și îmbunătățirea imaginii românilor: Gabriel Pîrjolea este, de altfel, liderul ansamblului folcloric „Dor Călător” și vice-președinte al Asociației Spirit Românesc. „Am organizat doi ani la rând un festival dedicat românilor. Anul trecut, în semn de protest, nu l-am mai făcut. Atunci, cu mai toți românii de aici, am manifestat împotriva gropii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93549_a_94841]
-
a nevoiașilor, urcă azi în constelația bogaților spirituali. N-aveam, poate, să reflectez la aceasta, dacă maestrul Benone Sinulescu nu-mi spunea. Scufundându-și, în felul său, din nou gândul în troianul de nostalgii cu marii artiști ai scenei melosului folcloric românesc, maestrul Benone Sinulescu mi-a îndreptat meditația spre această cântăreață ilustră care a trecut ca o lumină prin veacul fără ani al cântecului românesc. A urmat și absolvit în 1941 Gimnaziul de Stat pentru Fete din Reșița, apoi, în
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
nesfârșit ca eternitatea! În 1953 a debutat în spectacol la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București, apoi, în 1955 s-a angajat la Ansamblul „Ciocârlia”, putându-se spune că din acest moment pășește hotărât pragul nimbat al universului sonor folcloric românesc. De acum, Radio Timișoara și Radio București o vor acapara ca permanentă voce în cadrul emisiunilor de muzică populară. Va începe o colaborare fructuoasă cu Radiodifuziunea Română, acompaniată de orchestre ce-aveau la pupăitru pe dirijorii Ion Luca-Bănățeanu, Victor Predescu
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
spus că legătura care se face între Dragobete și Baba Dochia este de o importanță capitală în demersul de a elucida „mitul lui Dragobete”, de a-i identifica originea. Și aceasta nu numai prin prisma faptului că există un material folcloric imens cu privire la „personajul” mitologic Baba Dochia, cules din absolut toate zonele locuite de români; ci și pentru că ne putem întemeia pe concluziile formulate de istoricul Nicolae Densușianu pe această temă, cuprinse în monumentala lucrare „Dacia preistorică”. Este necesară deci o
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
vă relatez, din ce mi-aduc aminte, cum era acolo totul atît de bine surprins și ilustrat - de la ziua În care s-a mers la pețit, pînă la nunta după datină, prilej cu care s-a desfășurat o Întreagă producție folclorică, care Însemna de fapt o parte din viața lor - Întrucît totul ar părea sărăcăcios și ciopîrțit În comparație cu originalul. Să nu mai vorbesc de lista nuntașilor, numele nașilor și al preoților care i-au cununat, orațiile, cîntecele, darurile cu dăruitorii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
o conducere formată din „adunarea oamenilor buni și bătrâni”, ceea ce corespunde unei organizații sociale patriarhale, în care moșul (strămoșul), dar și moașa sunt adorați ca semidivinități. Din partea bătrânilor (geronta creație) din satele românești au rămas unele relicte etnografice și reminiscențe folclorice în organizarea internă a satului (obștea sătească și moșia sătească pe strămoși și moși, pe bătrâni și spițe de neam.” Această formă de organizare a continuat să existe și după cucerirea Daciei de către romani. Continuitatea obștilor pe teritoriul țării noastre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și sensul vieții de pe costumul popular; chiar dacă cel care îl confecționa și cel care îl purta era nu conștient de asta. Mai degrabă aș spune că și se părea firesc, că așa trebuie, că altfel nu poate fi. în zona folclorică Filipeni, care prezintă deosebiri datorate situației sociale - răzeșiclăcași - ne confruntăm cu situații neîntâlnite în alte zone: pe de o parte existența unor sate răzeșești care aveau portul lor, deosebit de al țăranilor de rând, și, pe de altă parte, apariția unor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]