1,316 matches
-
a democratiza", demokratyuacja "democratizare", demokra-cja, precum și: etniczny "etnic", etnograf(k)a (< it.) "etnograf, -ă", etnograficzny "etnografic", etnografia, etnolog, etnologi-cuny "etnologic", etnologia. Același paralelism cu alte limbi oferă poloneza și în valorificarea radicalului germanic: folklor, folklórystyczny "folcloric", folklorist(k)a (< it.) "folclorist, -ă". O altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori situații identice. Pe de o parte, cuvîntul moștenit naród cu mai multe derivate dintre care unele sînt sinonime ale împrumuturilor ce conțin radicalul grecesc ethnoși, pe de altă parte, împrumuturi culte conținînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z)demokratisovati "a (se) democratiza", democracie și lidovlada "democrație"; etnicky "etnic", etnograf(ka) "etnograf, -ă", etnografický "etnografic", etnografie, etnolog, etnologický "etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente direct sau indirect toate limbile europene, neogreaca nu a putut evita totuși modelele acestor limbi, însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceea, derivatele ethnikós și ethnikótis au la rîndul lor semnificația "național", și nu "popular". În neogreacă, elementele pe baza radicalului germanic, deși nu lipsesc, sînt în număr redus și, deseori, dublate de construcții autohtone: pholklór și laographía, dar numai lao-gráphos "folclorist", laographikós "folcloric". O privire de ansamblu asupra modului de redare a semnificațiilor din cîmpul semantic "popor" relevă cîteva si-tuații distincte. Se observă, mai întîi, o situație general europeană în care se întîlnesc în aceeași limbă formanți pe baza elementelor grec
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mâine vor contribui la dezvoltarea comunității din care au plecat și a societății în general. Din acest spațiu, udat de apele Jijiei, au plecat către lume personalități remarcabile care au devenit cunoscute la nivel național și nu numai: medici, cărturari, folcloriști, muzicieni, matematicieni (Dimitrie Pompeiu), fizicieni (Theodor V. Ionescu, Ioan Plăcințeanu - născuți în Dorohoi) și alții. Nici la aceste mari personalități n-am să mă refer, ci la acei oameni, care prin munca lor, deloc ușoară, au influențat decisiv destine, au
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Manifestă o grijă permanentă pentru mama lui de la Costișa, pe care o vizitează destul de des. De asemenea, sora lui, căsătorită în sat, se bucură ori de câte ori, fratele ei, se întoarce să-i revadă. Pentru mine, profesorul, scriitorul, eseistul, redactorul, publicistul, cercetătorul, folcloristul, doctorul în filologie, Filipciuc Ion, nu este altul decât Ionică, fostul elev-model, de la Școala elementară, din Costișa. N-aș putea să mă pronunț în privința aptitudinilor sale-de mic copil pentru literatură, dar i-am descoperit în schimb, pasiunea pentru animale și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
1895 s-au deschis în Bucovina cele mai multe cabinete de lectură - ziarul și 98 suplimentul său făcând ceea ce a făcut și Revista politică în perioada 1886-1891. * Mihai Teliman (1863-1902 a învățat la școala din Siret, unde a avut printre profesori pe folcloristul S.Fl. Marian, și la liceul de la Cernăuți. Întors de la Viena, unde a frecventat Școala superioară de arte și meserii, secția desen și pictură, în 1888 este profesor suplinitor de franceză și desen la gimnaziul din Suceava, coleg cu S.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gazeta Poporului (august-noiembrie 1909). Dincolo de viața politică Patria cultivă cu succes foiletonul literar, colaborând la el nume ca N. Tcaciuc, I. Grămadă, Codreanu (Gh. Tofan), Ilie E.Torouțiu, L. Marian, T.Gârlă (Dim. Moldovan) ș.a. * Dimitrie Dan (1856-25 mai 1927), folclorist, istoric și preot, din 1870 a fost membru al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina. Dar și preot consilier consistorial și membru corespondent al Academiei Române. În broșuri sau în periodice - Aurora Română, Junimea Literară, Deșteptarea, Timpul, Patria, a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ion Heliade - Rădulescu (1802 - 1872) , Gheorghe Asachi 1821-1900. La 1 iunie 1829 editează publicația Albina Românească prima gazetă din Moldova, profesor, autor de cărți, ctitor de școală românească, inclusiv Academia Mihăileană, promovează știința și cultura în Moldova. Despre istoricul și folcloristul Bucovinei Dimitrie Dan s-a scris prea puțin în presa Bucovinei cu atâția cărturari. Un student vrednic, absolvent al Seminarului din Dorohoi, nădăjduim să ne dea un studiu asupra vieții și lucrărilor harnicului cercetător. Până atunci, sub titlul „Cei care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vom discuta poate detaliile. Am fost extrem de impresionat de cum îl utilizați pe Paulus Diaconus despre Odin, idee cu adevărat genială, dar care, cu siguranță, va fi criticată de cei care spun că toate aceste apropieri sunt „fortuite” - așa spun mereu folcloriștii noștri împotriva mea... Îmi amintesc foarte bine seara când mi-a venit ideea de a apropia Brávellir și Kurukshetra: 31 decembrie 1959, pe când eram visiting professor la Columbia University. Eram singur, separat de familia mea și nu cunoșteam pe nimeni
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
36, Maria Tănase, o fostă vedetă a Cărăbușului lui Constantin Tănase - cunos- cută pe-atunci ca Mary Atanasiu, pentru că nu era loc de doi Tănase pe aceeași scenă -, lansează la Columbia memo- rabilă piesă Cine iubește și lasă, culeasă de folcloristul Harry Brauner, completată pe cealaltă parte a discului de M-am jurat de mii de ori. Tânăra venită din mahalaua Cărămidarilor era deosebit de frumoasă, inteligentă, curajoasă și rebelă, cu o voce impunătoare, gravă, toate calitățile ce mai târziu aveau să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
conving de calitățile dv. de cercetător hăruit, dublat de istoricul literar. Felicitări! Studiul din Anuarul Muzeului Suceava a fost o revelație: ați creionat cel mai bine până acum figura lui Gheorghe Fira, În special pe linia activității sale de mare folclorist desfășurată, În a doua parte a vieții, În Moldova. Cum merg „pe urmele” lui (deplasarea recentă a mea la Suceava se Înscrie acestui obiectiv), multe date și fapte am reținut (eu cunosc bine activitatea lui de pe plaiurile vâlcene); nici nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a devenit, prin dv., atât de drag... Urmăresc „cu sufletul la gură” orice informație, din cărțile trimise, despre Gheorghe Fira; parcă Dumnezeu mi v-a scos În cale și - dacă nu erați - musai vă inventam - fără dv., cartea mea despre folcloristul din Zlătăreii Drăgășanilor ar fi fost incompletă! Să vă dea Dumnezeu sănătate și, până la „vederea la față”, vă strâng frățește mâna și vă transmit cele bune alor casei. Cu deosebită stimă și respect pentru omul de bine și de solidă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
le Eugen Dimitriu, Felicitându-vă pentru interesanta recenzie ce ați făcut volumului Liceul pedagogic „Vasile Lupu” din Iași (subl.n.) , vă rog Înlesniți-mi să intru În posesia următoarelor informații: Cine-i sculptorul care a turnat În bronz bustul marelui folclorist S.Fl. Marian pe str. Mihai Viteazul? Anul? Cine-i sculptorul care a turnat În bronz bustul compozitorului Ciprian Porumbescu? Anul? (Ambele din Suceava). Luna trecută citisem În „Zori noi” o informație despre elaborarea ori apariția unei lucrări Știința Bucovinei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și Sadoveanu. Gh. Holban ce face? Unde este? N-am mai auzit nimic despre dânsul și n-am știut, că are o fiică atât de distinsă, ca d-na Calistru . Multe ați mai răscolit, dragă domnule Dimitriu! Nu știam că folcloristul Ion Teodorescu din Broșteni mai trăiește. Trebuie să fie tare bătrân (mai ca mine!). E bine să-l cultivăm pe d. Băcescu, poate ne ajută la „Mărturii”, să colaboreze și să se publice. Nu-l cunosc, din păcate. Nici d-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Mulțumesc mult pentru ampla epistolă, care a fost adevărată confesiune cu bune și rele. Imediat i-am dat telefon d-nei Ungureanu, care e cam suferindă. Mi-a spus: „Să mă pună la tabla de materii cu subiectul: Viața și opera folcloristului Artur Gorovei, pe care Îl voi scrie Îndată ce mă voi simți mai bine” ( Căci a doua zi s-a dus la dispensar). În ceea ce privește pe adversarii sau dușmanii matale, să te gândești la faptul, că toată lumea știe ceva: Galeria este și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și la Moldova oameni”. În ceea ce m-ați rugat să sondez (respective asupra prof. Sofronie) mi-am și făcut un mic plan de acțiune, „filând” câteva personalități universitare, care ar putea furniza informații. Oare mi-ați vorbit de Mușlea (ca folclorist) sau mă Înșel eu?! Sunt curios să știu cum a decurs inaugurarea noului muzeu , care urma să aibă loc până la 1 dec. a.c. și la care era așteptată participarea sculptorului N. Irimescu . Știați că fratele lui V.(asiliu) Birlic este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să particip la comemorarea „Șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca mea În legătură cu Artur Gorovei. Domnul Datcu o cunoaște Însă și știe că eu am impulsionat revalorificarea activității folcloristului și cărturarului fălticenean. E foarte bine că se vorbește și se scrie astăzi mai mult despre Artur Gorovei; eu sunt foarte mulțumită că am putut aduce o mică și modestă contribuție la redeschiderea unui drum. Poate că Dl. Datcu ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Știu că tot ce-mi trimiteți este selectat de Dstră cu multă competență. Numele de care-mi pomeniți, Ion Feresuariu, Neculai Stoleriu, Îmi sunt cunoscute din activitatea mea și mă bucur să dăm mărturii noi, inedite, În legătură cu „Șezătoarea” și cu folcloriștii fălticeneni. Ați văzut articolul semnat de Mircea Anghelescu, publicat În „România literară” din 13 iulie, despre „Șezătoarea” D-lui Ursache? Vă rog să o rețineți. Mircea Anghelescu a lucrat la Soc. de Științe filologice. Îl cunosc bine. Nu V-am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la altă adresă. Necazul mare este că aseară m-am pomenit cu unul dintre nepoții lui G. T. Kirileanu la Iași, care mi-a adus spre cumpărare la muzeu toate manuscrisele lui Simion Kirileanu, corespondență și alte manuscrise ale unor folcloriști care vă interesează În primul rând pe Dv. Răspundeți mi, vă rog, urgent, dacă este amator muzeul Dv. să cumpere aceste piese, căci altfel facem noi formele necesare. În totul sunt aprox. 2-3.000 de pagini. Prețul este cel de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
veți face oferta, veți stabili exact prețul, veți mai lua și alte piese care vă interesează etc. Este, cred, cea mai bună soluție. Fondul care a fost adus la Iași cuprinde manuscrise (culegeri de folclor) și corespondență de la mai mulți folcloriști: Simion și G. T. Kirileanu, M. Lupescu, Petre Gheorgheasa, I. Teodorescu (Broșteni, n.n.) etc. Fondul nu este pus În ordine, ci se păstrează așa cum mi-a fost adus. Odată cu manuscrisele mi s au mai adus și niște cărți pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de pionierii antologiilor folclorice au afectat doar limba în transcriere, și nu imaginarul, a cărui veridicitate este susținută de operele populare culese recent, în numeroase zone geografice românești. Analiza stilistică va fi condusă în mod special pe texte înregistrate de folcloriștii preocupați de forma și stilul tradițional de interpretare, așa cum a impus-o dezvoltarea științei etnologice. În privința instrumentelor taxonomice, conside¬răm utile clasificarea Monicăi Brătulescu pentru colindele profane și cea a lui Al. Amzulescu pentru baladele fantastice. În cazul basmelor nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o dovedește vizita lui Sadoveanu la 1930, de la Muzeul Fălticenilor organizat de Vasile Ciurea. Cu acest prilej au citit din operele maestrului doi învățători bine cunoscuți ca interpreți artistici ai graiului lui Creangă; Gh. Rădășanu și Al. Vasiliu-Tătăruși, un cunoscut folclorist"53. Gheorghe N. Rădășanu a fost implicat și în activitatea sindicală cum o dovedește participarea sa la adunarea delegaților corpului didactic din județul Baia, la 12 ianuarie 1930, în vederea unor revendicări profesionale. Cu acest prilej Rădășanu a militat pentru unificarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
unde își doarme acum somnul cel de veci Ioan Cojan ! 2) Bădița Alexandru Gheorghe Vasiliu, absolvent al școalei normale "Vasile Lupu "din Iași din 1895. Care a umblat în port național cu fluerul în trăistuța de la șold, mare cărturar, mare folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul neaoș Românesc din comuna Tătăruși județul Suceava. 3) Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu absolvent din 1906 din sătișorul Bogata, comuna Baea județul Suceava, ce umbla îmbrăcat național și încălțat frumușel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nefiind acasă ci la Moldova la prins pește că era Moldova f. mare și tulburare. El a scris o carte: "Învățătorul în Straja Țărei", și din 40 000 de învățători pomenește numai trei: Bădița Alexandru Gh. Vasiliu de la Tătăruși mare folclorist și cu fluerul în trăistuța de la șold, de Neculai Stoleriu cel îmbrăcat național din com. Baea și de bădița Ghiorghe N. Rădășanu de la Bogata, cel cu opinci. Și am pățit și o mare rușine cu el. Cum mergeam în București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ca voluntar la războiul dintre Prusia și Danemarca; domnitor de la 10 mai 1866, rege al României de la 14 martie 1881, a contribuit la modernizarea Statului român; a avut un rol deosebit în războiul de independență; 31. Leon Mrejeriu, (1879-1945), învățător, folclorist, publicist, a absolvit Școala normală "Vasile Lupu", Iași, a fost organizatorul Școlii românești de la Silistra (1914-1916) și propagandist cultural în Basarabia, prefect de Iași, deputat, vicepreședinte Camera Deputaților, a sprijinit ridicarea a peste 100 de școli primare; 32. Emil Costinescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]