1,003 matches
-
pronunțare. Unii cercetători (de exemplu Emil Petrovici) au extins această interpretare și la nivel fonologic, motiv pentru care inventarul de foneme ajunge să includă și variantele palatalizate ale tuturor consoanelor care se pot afla într-o astfel de poziție (18 foneme suplimentare). Astfel, cuvintele "lup" și "lupi" au fiecare cîte trei foneme: -, unde este un singur fonem, varianta palatalizată a consoanei . O interpretare mai apropiată de "percepția" acestui „sunet” decît de realizarea lui propriu-zisă este cea dată printre alții de Andrei
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
și la nivel fonologic, motiv pentru care inventarul de foneme ajunge să includă și variantele palatalizate ale tuturor consoanelor care se pot afla într-o astfel de poziție (18 foneme suplimentare). Astfel, cuvintele "lup" și "lupi" au fiecare cîte trei foneme: -, unde este un singur fonem, varianta palatalizată a consoanei . O interpretare mai apropiată de "percepția" acestui „sunet” decît de realizarea lui propriu-zisă este cea dată printre alții de Andrei Avram, care evită extinderea masivă a inventarului de foneme prin introducerea
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
pentru care inventarul de foneme ajunge să includă și variantele palatalizate ale tuturor consoanelor care se pot afla într-o astfel de poziție (18 foneme suplimentare). Astfel, cuvintele "lup" și "lupi" au fiecare cîte trei foneme: -, unde este un singur fonem, varianta palatalizată a consoanei . O interpretare mai apropiată de "percepția" acestui „sunet” decît de realizarea lui propriu-zisă este cea dată printre alții de Andrei Avram, care evită extinderea masivă a inventarului de foneme prin introducerea unui singur fonem special, , al
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
cîte trei foneme: -, unde este un singur fonem, varianta palatalizată a consoanei . O interpretare mai apropiată de "percepția" acestui „sunet” decît de realizarea lui propriu-zisă este cea dată printre alții de Andrei Avram, care evită extinderea masivă a inventarului de foneme prin introducerea unui singur fonem special, , al cărui rol este de a marca palatalizarea consoanei după care este așezat. De exemplu, perechea de cuvinte "lup"-"lupi" se transcrie fonologic -, unde de data aceasta prin se înțelege o succesiune de două
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
un singur fonem, varianta palatalizată a consoanei . O interpretare mai apropiată de "percepția" acestui „sunet” decît de realizarea lui propriu-zisă este cea dată printre alții de Andrei Avram, care evită extinderea masivă a inventarului de foneme prin introducerea unui singur fonem special, , al cărui rol este de a marca palatalizarea consoanei după care este așezat. De exemplu, perechea de cuvinte "lup"-"lupi" se transcrie fonologic -, unde de data aceasta prin se înțelege o succesiune de două foneme (realizată ca un singur
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
prin introducerea unui singur fonem special, , al cărui rol este de a marca palatalizarea consoanei după care este așezat. De exemplu, perechea de cuvinte "lup"-"lupi" se transcrie fonologic -, unde de data aceasta prin se înțelege o succesiune de două foneme (realizată ca un singur sunet). Această interpretare are mai multe avantaje: Emanuel Vasiliu împinge mai departe această interpretare, considerînd că este de fapt un alofon al vocalei și nu un fonem separat. Pentru ca o astfel de echivalare să fie acceptabilă
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
data aceasta prin se înțelege o succesiune de două foneme (realizată ca un singur sunet). Această interpretare are mai multe avantaje: Emanuel Vasiliu împinge mai departe această interpretare, considerînd că este de fapt un alofon al vocalei și nu un fonem separat. Pentru ca o astfel de echivalare să fie acceptabilă este nevoie totuși să se introducă un operator special care să marcheze o "jonctură silabică" (notată cu ca în secțiunea despre semivocale), descrisă ca obligația de a continua silaba de la ultima
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
care clasifică consoanele în funcție de modul și locul de articulare. (Tabelul cuprinde și două din semivocale, și , notate aici și .) De asemenea sînt indicate unele alofone ale consoanelor, anume acelea care au un simbol aparte în Alfabetul Fonetic Internațional. Așadar, inventarul fonemelor limbii române cuprinde următoarele consoane: Sunet !! Exemple !! Descriere !! Notație fonetică românească !! Note privind alofonele
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
nemijlocit" fiecare frază, fraza fiind în practică elementul uzual cel mai extins (există și elemente mai vaste: paragraful, capitolul, o carte în întregime etc.). Apoi se definesc segmentele care se degajează din frază, și așa mai departe până la "morfene" și "foneme". Se obține astfel un fel de ierarhie structurală, în care fiecare nivel se integrează la nivelul superior. Ar exista și elemente intermediare între nivelul morfologic și nivelul frazic. Grupul cel mai important l-a reprezentat școala din Praga, fondată în
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
al Doilea Război Mondial a lucrat pentru armată, adunând materiale de referință despre limbile birmană, chineză, rusă și spaniolă, și elaborând materiale pentru predarea acestora. A avut o contribuție însemnată în domeniul fonologiei, dezvoltând un set de principii pentru definirea fonemelor unei limbi date pe baza distribuției sunetelor. De exemplu, în limba engleză sunetul "p" este diferit în cuvintele "pit" „groapă”, "upper" „de sus” și "spill" „a răspândi”. Pronunțarea unui sunet fiind dependentă de poziția sa în cuvânt, Swadesh a arătat
Morris Swadesh () [Corola-website/Science/306444_a_307773]
-
de sus” și "spill" „a răspândi”. Pronunțarea unui sunet fiind dependentă de poziția sa în cuvânt, Swadesh a arătat că aceste variante de sunet poziționale sunt „distribuite complementar”, de aceea trebuie considerate drept cazuri ale aceluiași tip de sunet sau fonem. Analiza distribuțională a devenit un procedeu general de studiere a elementelor de bază ale structurii limbilor și a rămas până astăzi o parte integrantă a metodologiei lingvistice. Swadesh a fost un pionier al lexicostatisticii. Este cunoscut mai ales pentru elaborarea
Morris Swadesh () [Corola-website/Science/306444_a_307773]
-
În fonologie, fonemul este unitatea de sunet fundamentală din limbile vorbite care ajută la diferențierea cuvintelor și morfemelor. Prin modificarea unui fonem al unui cuvînt, se generează fie un cuvînt inexistent dar perceput ca diferit de către vorbitorii limbii, fie un cuvînt cu alt
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
În fonologie, fonemul este unitatea de sunet fundamentală din limbile vorbite care ajută la diferențierea cuvintelor și morfemelor. Prin modificarea unui fonem al unui cuvînt, se generează fie un cuvînt inexistent dar perceput ca diferit de către vorbitorii limbii, fie un cuvînt cu alt sens. ele nu sînt sunetele ca atare, ci perceperea lor la nivel mental. Unui fonem îi pot corespunde mai
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
morfemelor. Prin modificarea unui fonem al unui cuvînt, se generează fie un cuvînt inexistent dar perceput ca diferit de către vorbitorii limbii, fie un cuvînt cu alt sens. ele nu sînt sunetele ca atare, ci perceperea lor la nivel mental. Unui fonem îi pot corespunde mai multe sunete fizice, pe care vorbitorii unei limbi date le percep ca fiind unul și același sunet. De exemplu, fonemul din cuvintele românești "har" și "hidră" este perceput ca fiind identic, deși în realitate în cele
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
cu alt sens. ele nu sînt sunetele ca atare, ci perceperea lor la nivel mental. Unui fonem îi pot corespunde mai multe sunete fizice, pe care vorbitorii unei limbi date le percep ca fiind unul și același sunet. De exemplu, fonemul din cuvintele românești "har" și "hidră" este perceput ca fiind identic, deși în realitate în cele două cazuri el se articulează în locuri complet diferite (laringe, respectiv palat). Manifestările fonetice diferite ale unuia și aceluiași fonem se numesc alofone. Două
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
același sunet. De exemplu, fonemul din cuvintele românești "har" și "hidră" este perceput ca fiind identic, deși în realitate în cele două cazuri el se articulează în locuri complet diferite (laringe, respectiv palat). Manifestările fonetice diferite ale unuia și aceluiași fonem se numesc alofone. Două cuvinte formează o "pereche minimală" atunci cînd sînt identice, cu excepția unui singur fonem. Perechile minimale servesc la a demonstra că două sunete date sînt foneme diferite și nu doar variante sonore fără efect semantic ale aceluiași
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
în realitate în cele două cazuri el se articulează în locuri complet diferite (laringe, respectiv palat). Manifestările fonetice diferite ale unuia și aceluiași fonem se numesc alofone. Două cuvinte formează o "pereche minimală" atunci cînd sînt identice, cu excepția unui singur fonem. Perechile minimale servesc la a demonstra că două sunete date sînt foneme diferite și nu doar variante sonore fără efect semantic ale aceluiași fonem. De exemplu, cuvintele "cal" și "car" există în limba română și au sensuri diferite, ceea ce dovedește
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
diferite (laringe, respectiv palat). Manifestările fonetice diferite ale unuia și aceluiași fonem se numesc alofone. Două cuvinte formează o "pereche minimală" atunci cînd sînt identice, cu excepția unui singur fonem. Perechile minimale servesc la a demonstra că două sunete date sînt foneme diferite și nu doar variante sonore fără efect semantic ale aceluiași fonem. De exemplu, cuvintele "cal" și "car" există în limba română și au sensuri diferite, ceea ce dovedește că fonemele și sînt distincte. Aceleași sunete și în alte limbi (de
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
se numesc alofone. Două cuvinte formează o "pereche minimală" atunci cînd sînt identice, cu excepția unui singur fonem. Perechile minimale servesc la a demonstra că două sunete date sînt foneme diferite și nu doar variante sonore fără efect semantic ale aceluiași fonem. De exemplu, cuvintele "cal" și "car" există în limba română și au sensuri diferite, ceea ce dovedește că fonemele și sînt distincte. Aceleași sunete și în alte limbi (de exemplu în coreeană și japoneză) sînt doar variante de pronunțare ale aceluiași
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
minimale servesc la a demonstra că două sunete date sînt foneme diferite și nu doar variante sonore fără efect semantic ale aceluiași fonem. De exemplu, cuvintele "cal" și "car" există în limba română și au sensuri diferite, ceea ce dovedește că fonemele și sînt distincte. Aceleași sunete și în alte limbi (de exemplu în coreeană și japoneză) sînt doar variante de pronunțare ale aceluiași fonem, fără distincție semantică, și percepute de vorbitorii acelor limbi ca fiind unul și același sunet. ele cele
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
De exemplu, cuvintele "cal" și "car" există în limba română și au sensuri diferite, ceea ce dovedește că fonemele și sînt distincte. Aceleași sunete și în alte limbi (de exemplu în coreeană și japoneză) sînt doar variante de pronunțare ale aceluiași fonem, fără distincție semantică, și percepute de vorbitorii acelor limbi ca fiind unul și același sunet. ele cele mai evidente sînt chiar sunetele limbii respective, așa cum sînt ele percepute de vorbitori. De exemplu, limba română standard folosește 7 foneme vocalice, 20
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
ale aceluiași fonem, fără distincție semantică, și percepute de vorbitorii acelor limbi ca fiind unul și același sunet. ele cele mai evidente sînt chiar sunetele limbii respective, așa cum sînt ele percepute de vorbitori. De exemplu, limba română standard folosește 7 foneme vocalice, 20 consonantice și 4 semivocalice. Acest set situează limba română printre limbile cu un număr mediu de foneme. Extremele se consideră a fi limba vorbită de populația "Pirahă" din Brazilia cu doar 10 foneme în total, și limba "! Xóõ
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
cele mai evidente sînt chiar sunetele limbii respective, așa cum sînt ele percepute de vorbitori. De exemplu, limba română standard folosește 7 foneme vocalice, 20 consonantice și 4 semivocalice. Acest set situează limba română printre limbile cu un număr mediu de foneme. Extremele se consideră a fi limba vorbită de populația "Pirahă" din Brazilia cu doar 10 foneme în total, și limba "! Xóõ" din Botswana și Namibia care dispune de 141 de foneme. În limba română fiecare cuvînt polisilabic are o anumită
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
limba română standard folosește 7 foneme vocalice, 20 consonantice și 4 semivocalice. Acest set situează limba română printre limbile cu un număr mediu de foneme. Extremele se consideră a fi limba vorbită de populația "Pirahă" din Brazilia cu doar 10 foneme în total, și limba "! Xóõ" din Botswana și Namibia care dispune de 141 de foneme. În limba română fiecare cuvînt polisilabic are o anumită silabă pronunțată mai puternic decît celelalte. În cele mai multe cazuri poziția schimbată accentului nu poate modifica sensul
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
limba română printre limbile cu un număr mediu de foneme. Extremele se consideră a fi limba vorbită de populația "Pirahă" din Brazilia cu doar 10 foneme în total, și limba "! Xóõ" din Botswana și Namibia care dispune de 141 de foneme. În limba română fiecare cuvînt polisilabic are o anumită silabă pronunțată mai puternic decît celelalte. În cele mai multe cazuri poziția schimbată accentului nu poate modifica sensul unui cuvînt, putînd doar să dea acelui cuvînt un "accent" nenatural. Există totuși situații cînd
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]