1,004 matches
-
relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma gestuală (gestul în sine) nu apare ca un cuvânt morfem, ci ca o silabă fără sens sau ca un fonem inert. În acest caz, sensul gestului este dat de contextul în care se manifestă și cuprinde: macrocontextul (condițiile sociale, economice, politice, culturale, educative, instituționale) și microcontextul (condițiile spațio-temporale care influențează codarea și decodarea gestului). Mulți factori externi, ce țin de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell (1952), aplicând metodologia lingvisticii structurale la studiul gesturilor, a găsit o corespondență între unitățile gestuale (mișcările corpului) și cele verbale. Unitățile gestuale elementare lipsite de semnificație sunt denumite kineme, prin asimilarea cu fonemele, iar gesturile semnificative, analoage morfemelor din comunicarea lingvistică, poartă numele de kinemorfeme. Luând drept exemplu clipitul, Birdwhistell consideră închiderea accidentală a unui ochi un kinem, care devine un kinemorfem atunci când ,,facem cu ochiul" (mișcare cu viteze, intensități și poziții diferite
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un destinatar, În funcție de care emițătorul Își structurează textul (și mesajul) (Irimia, 1995, pp. 186-187). Urmând clasificarea propusă de D. Irimia, vom urmări specificul stilului științific În funcție de mai multe nivele. 2. Trăsăturile stilului științific 2.1. Nivelul fonematic Conform definițiilor uzuale, fonemul este „cea mai mică unitate sonoră a limbii, care are funcțiunea de a diferenția cuvintele Între ele, precum și formele gramaticale ale aceluiași cuvânt” (DEX, 1998). Iată câteva trăsături distincte la acest nivel, stabilite, așa cum spuneam, de către profesorul D. Irimia: - existența
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
document de limbă, actul (de vorbire) poate fi considerat ca un document al uzului individual și uzul individual, la rîndul lui, ca un document al uzului colectiv"35. Înainte de orice, precizează Hjelmslev, o limbă este un sistem de elemente (precum fonemele sau morfemele) între care se pot stabili anumite relații determinate, prin excluderea altora, care nu sînt valide. Aceste elemente se pot combina, potrivit regulilor care le domină, pentru a compune semne. Numărul elementelor și posibilitățile de combinare ale fiecărui element
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii. Din acest motiv, arată Coșeriu, se poate considera că orice schimbare începe, de fapt, cu adoptarea unei inova-ții189. Generalizarea prin adoptare are drept consecință extinderea inovației în vorbirea tuturor vorbitorilor grupului (generalitatea extensivă) și în toate cuvintele care conțin fonemul sau complexul de foneme afectat (generalitatea intensivă), alterîndu-se astfel tiparul realizării sunetului originar 190. Generalitatea intensivă a adoptării fonetice coincide cu forma primară a legii fonetice, ca unicitate în transformarea unui sunet sau a unui grup de sunete 191. Prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
arată Coșeriu, se poate considera că orice schimbare începe, de fapt, cu adoptarea unei inova-ții189. Generalizarea prin adoptare are drept consecință extinderea inovației în vorbirea tuturor vorbitorilor grupului (generalitatea extensivă) și în toate cuvintele care conțin fonemul sau complexul de foneme afectat (generalitatea intensivă), alterîndu-se astfel tiparul realizării sunetului originar 190. Generalitatea intensivă a adoptării fonetice coincide cu forma primară a legii fonetice, ca unicitate în transformarea unui sunet sau a unui grup de sunete 191. Prin stipularea faptului că originea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
că în limbă au loc permanent creații, care realizează evoluția, prin variabilitate, prin selecție și, apoi, prin generalizare, potrivit modelului teoriei darwiniste. Actualizarea repetată a unui sunet, de exemplu, determină o "alunecare" (= o deviere) a sunetului ocazional față de "sunetul uz" (= fonem), iar această alunecare dacă se manifestă în mod repetat în aceeași direcțe provoacă la un moment dat schimbarea sunetului inițial în altul 195. Dar, precizează Philippide, deși pornesc ca fenomene naturale și inconștiente (determinate de baza articulatorie), schimbările lingvistice (în măsura în care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lingvistică, atunci cînd este convertită în conștiință lingvistică, devine evidentă în cazul tuturor compartimentelor limbii, fenomen cu o pronunțată manifestare dacă vorbitorul ajunge în contact cu o altă limbă ce conține particularități nespecifice limbii sale. Astfel, fonologia a demonstrat că fonemele, forme abstracte ale realizărilor variate ale sunetelor limbii, asigură recunoașterea și producerea sunetelor propriei limbi, iar la contactul cu vorbitorii altor limbi, duc la perceperi incorecte și la asimilări nediferențiate ale unor sunete circumscrise altor foneme în aceste limbi 253
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fonologia a demonstrat că fonemele, forme abstracte ale realizărilor variate ale sunetelor limbii, asigură recunoașterea și producerea sunetelor propriei limbi, iar la contactul cu vorbitorii altor limbi, duc la perceperi incorecte și la asimilări nediferențiate ale unor sunete circumscrise altor foneme în aceste limbi 253. Louis Hjelmslev 254 denumește conștiința lingvistică sentimentul limbii și arată că, în germană, [t] și [d] se diferențiază prin caracter aspirat și, respectiv, neaspirat, în vreme ce, în franceză și în finlandeză, [t] și [d] se disting prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al vorbitorului, aceasta rezultă dintr-o cunoaștere intuitivă care îl face să știe cum se folosește limba, fără însă a avea și explicația faptului că ea se folosește într-o manieră sau alta. De aceea, enunțuri precum Am mîncat cinci foneme sau Petru era doisprezece nu corespund regulilor de coerență logică a expresiilor și sînt excluse prin însăși cunoașterea lucrurilor. În mod similar, o construcție artificială de tipul Piroții carulează elatic, corectă din punct de vedere gramatical, dar inacceptabilă din punctul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
terapeutic al demutizării se trece treptat la abstractizări printr-o gândire conceptual verbală. În această direcție, pe lângă mimico-gesticulație se apelează adesea labiolectura evitând alfabetul dactil. Limbajul gestual trebuie să fie însoțit de semnale sonore, pentru o mai bună discriminare a fonemelor și cuvintelor. În procesul demutizării ne preocupă în mod succint principalele componente ale ei: latura fonetică, vocabularul și structura gramaticală, aspecte care se află într-un raport de interdependentă. Natura fonetică, articulară impune educarea sau controlul respirației, modelarea vocii, timbrul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
preocupă în mod succint principalele componente ale ei: latura fonetică, vocabularul și structura gramaticală, aspecte care se află într-un raport de interdependentă. Natura fonetică, articulară impune educarea sau controlul respirației, modelarea vocii, timbrul, forța, emiterea și îmbinarea corectă a fonemelor în cuvinte, în ritm mediu și cu însușirea elementelor prozodice (accent, pauză, intonație). În primele etape sunt învățate cele 7 vocale și apoi cele 26 de consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice, având în vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie a cuvintelor. Este ceea ce Al. Rosetti preciza, că fonemul în sunet este invariantul în variație. Vocabularul limbii române are în vedere latura exterioară, concretizată în foneme și grafeme, cuprinse în silabe și cuvinte, și latura interioară, semantică, semnificativă, adică conceptul care dezvăluie cuvântul, ambele laturi aflându-se în strânsă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie a cuvintelor. Este ceea ce Al. Rosetti preciza, că fonemul în sunet este invariantul în variație. Vocabularul limbii române are în vedere latura exterioară, concretizată în foneme și grafeme, cuprinse în silabe și cuvinte, și latura interioară, semantică, semnificativă, adică conceptul care dezvăluie cuvântul, ambele laturi aflându-se în strânsă interdependentă. Avem în vedere, dezvoltarea vocabularului activ, a părților de vorbire flexibile și neflexibile ale morfologiei. Experimente
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vizualitate și mișcare (J. Piaget), ei având o anumită întârziere a logicii, a operațiilor spațiale, aritmetice și de scriere. Operațiile de învățare a instrumentelor dezvoltării intelectuale gândire, inteligentă, memorie etc. trebuie să se bazeze pe o metodologie specifică: * demonstrația (analiza fonemelor și grafemelor și analiza elementelor componente); * exercițiul care poate fi fonator, grafic sau motor; * comparația sonoră și grafică. Toate acestea se execută concomitent cu terapeutul în etapa premergătoare, apoi reflexiv (fonetic și grafic) și în cele din urmă independent (fonetic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
limbajului prin învățarea citirii și scrierii. Într-o măsură decisivă aproape totul depinde de capacitatea subiectului de a pronunța sunetele, de a le auzi și mai ales de a-și reprezenta component sonoră a cuvântului, adică să perceapă corect fiecare fonem și să-l poată diferenția de cele alăturate. În cazul în care copilul cu deficiențe de auz va întâmpina dificultăți extrem de greu de compensat prin alte mijloace iar deficiența se va răsfrânge negativ și în însușirea scris cititului. Se cere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
A prelucra strategiile de soluționare. * A face vizibilă trecerea timpului. Aceste noțiuni intervin și sunt utile în vorbirea și învățarea spontană. De multe ori intervențiile repetate asupra unor stimuli slab percepuți, asupra unor fluctuații de înlocuire, intervertire sau omisiuni de foneme (stimuli) pot favoriza posibilitatea de înțelegere și coerența centrală. În acest sens este recomandat să se insiste asupra identificării procesului de intoxicare generat de înlocuirea unui singur stimul (fonem) care înlocuiește o multitudine de foneme, să se lupte asupra unor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
slab percepuți, asupra unor fluctuații de înlocuire, intervertire sau omisiuni de foneme (stimuli) pot favoriza posibilitatea de înțelegere și coerența centrală. În acest sens este recomandat să se insiste asupra identificării procesului de intoxicare generat de înlocuirea unui singur stimul (fonem) care înlocuiește o multitudine de foneme, să se lupte asupra unor perseverări stereotipe vechi, având reticențe și mișcări neașteptate, la nivel de alertă pentru acțiuni noi, feluri de mâncare inedite, memorări de cuvinte după imagini, diferențieri de imagini pe jetoane
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
înlocuire, intervertire sau omisiuni de foneme (stimuli) pot favoriza posibilitatea de înțelegere și coerența centrală. În acest sens este recomandat să se insiste asupra identificării procesului de intoxicare generat de înlocuirea unui singur stimul (fonem) care înlocuiește o multitudine de foneme, să se lupte asupra unor perseverări stereotipe vechi, având reticențe și mișcări neașteptate, la nivel de alertă pentru acțiuni noi, feluri de mâncare inedite, memorări de cuvinte după imagini, diferențieri de imagini pe jetoane etc. Toate aspectele metodice la care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Ea are o preocupare complexă, asupra întregii personalități a logopatului, căci limbajul, ca adjuvant al gândirii, o ajută să se precizeze și cristalizeze în forme concrete. În consecință, dacă modalitatea de exprimare a limbajului limba ca sistem verbal de semne, foneme, cuvinte, fraze, este tulburată, întreaga personalitate a logopatului este stânjenită în dezvoltarea sa. Vârsta în care are loc cristalizarea masivă a personalității este pubertatea. Vom înfățișa în lucrarea de față unele aspecte ale manifestărilor psihice și a relațiilor intersociale pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorbirea lui, pe care o privim ca sindrom aparte și nu ca simptom al unei boli (Trammer, Arhanghelski) și care, fiind tulburată, influențează masiv personalitatea puberului. Enumerăm principalele caracteristici ale vorbirii logonevroticului: convulsiile tonice, clonice, aritmia, embolofonia, blocaje a unor foneme, cât și stările de nevroză aferente vorbirii, la care mai adăugăm și acele sincinezii însoțitoare, care întregesc aspectul impresionant, deplorabil uneori, al logonevroticului în cadrul ambianței. Ca urmare, întreg psihicul său apare, într-un grad mai mare sau mai mic, dezorganizat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stabilit la nivelul claselor și a școlilor măsuri de prevenire a acestor tulburări chiar de la începutul predării citit scrisului. S-au discutat cu cadrele didactice exercițiile plurisenzoriale și de gimnastică articulatorie pentru a se ajunge la o temeinică asociație între foneme și grafeme. Astfel munca învățătorului la clasă, pe baza indicațiilor logopedice a recuperat în mare măsură această tulburare consolidând funcția de reglare perceptiv-vizuală și a reprezentărilor auditive și verbomotrice care se formează treptat. Tabelul statistic indică un procentaj foarte scăzut
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a enunțului. După forma sa clinică și după deficitul motor este vorba de o dizartrie pseudobulbară, care comportă diminuarea forței de articulare și o deperdiție nazală care reduce suflul, vocalele închise și unele consoane sunt nazalizate, alte vocale sunt diftongate, fonemele terminale sunt adesea eludate, oclusivele posterioare sunt slab pronunțate, fapt cauzat de aspectul paretic al glotei, siflantele și șuierătoarele sunt slăbite. Ceea ce impresionează este inversarea unor nazale cu oclusive și fricative, inversarea de silabe, egalizarea ritmului și a tonului, toate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a înlocui vocalele cu consoane, de a substitui fricativele și de a palatiza dentalele. Lipsește muzicalitatea vorbirii, nerespectând elementele prozodice, accentul revenind sistematic pe fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme și silabe cât și pauzelor impostate anarhic în sintaxa fraze. Alteori apare un caracter exploziv al vorbirii, cu grupuri consonantice sau vocalice bruscate, în rafale, timp în care își pierde controlul respirației cât și poziția limbii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
consoane, de a substitui fricativele și de a palatiza dentalele. Lipsește muzicalitatea vorbirii, nerespectând elementele prozodice, accentul revenind sistematic pe fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme și silabe cât și pauzelor impostate anarhic în sintaxa fraze. Alteori apare un caracter exploziv al vorbirii, cu grupuri consonantice sau vocalice bruscate, în rafale, timp în care își pierde controlul respirației cât și poziția limbii și buzelor în timpul articulării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]