2,904 matches
-
la țintă. Dar numai un maestru îl poate recunoaște pe un altul. Acum, singura grijă a lui Ieyasu erau următoarele mutări ale lui Hideyoshi. În timp ce medita la această problemă, se străduia să fie obiectiv și, un timp, se odihni în fortăreața principală din Obata, relaxându-și trupul și mintea. După ce Shonyu și fiul său plecaseră, în dimineața zilei a noua, Hideyoshi îl chemă pe Hosokawa Tadaoki la tabăra sa din Gakuden și-i dădu, lui și altor câțiva generali, comanda de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
e în fruntea armatei. Când auzi vestea, Sakai Tadatsugu, unul dintre generalii rămași să păzească Muntele Komaki, bătu din palme și spuse: — Se întâmplă întocmai așa cum ne-am așteptat! În lipsa lui Hideyoshi, îi putem incendiu cartierul general de la Gakuden și fortăreața din Kurose. A sosit momentul să dăm lovitura de grație. După mine, toată lumea, la marele atac! Dar Ishikawa Kazumasa, alt general rămas pe loc, îl înfruntă pe față: — De ce te grăbești așa, Senior Tadatsugu? Hideyoshi are o intuiție aproape divină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-l, până la căderea nopții. Lucrările de construcții externe ale Castelului Osaka se terminaseră deja. Când se înnoptă, în fața oamenilor începu să se desfășoare o scenă de pe altă lume. Lămpi luminoase străluceau din nenumăratele ferestre ale fortului cu cinci niveluri din fortăreața principală, precum și din fortărețele mai mici, a doua și a treia, împodobind cerul nocturn și luminând hotarele castelului pe toate cele patru laturi: la răsărit, Râul Yamato; la miazănoapte, Râul Yodo; la apus, Râul Yokobori; și, la miazăzi, marele șanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Lucrările de construcții externe ale Castelului Osaka se terminaseră deja. Când se înnoptă, în fața oamenilor începu să se desfășoare o scenă de pe altă lume. Lămpi luminoase străluceau din nenumăratele ferestre ale fortului cu cinci niveluri din fortăreața principală, precum și din fortărețele mai mici, a doua și a treia, împodobind cerul nocturn și luminând hotarele castelului pe toate cele patru laturi: la răsărit, Râul Yamato; la miazănoapte, Râul Yodo; la apus, Râul Yokobori; și, la miazăzi, marele șanț uscat. Hideyoshi își părăsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mai lungesc mult. În toamna asta, va trebui să rezolv problema, odată pentru totdeauna. Încă o dată, anunță că o mare oștire avea să plece pe front. Timp de două zile înaintea plecării, flautele și tobele spectacolelor Nô răsunară din adâncurile fortăreței principale. Din când în când, se auzea râsul gălăgios al unei mari mulțimi de oameni. Angajând o trupă de actori Nô, Hideyoshi își invită la castel mama, soția și celelalte rubedenii, pentru a se bucura împreună de o zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
țiitoarele soțului ei, care stăteau așezate ici și colo, înconjurate de cameriste. Cât timp locuiseră încă la Nagahama, Hideyoshi avusese doar două țiitoare, dar, după ce se mutaseră în Castelul Osaka, până să se dezmeticească ea, Hideyoshi avea una și în fortăreața a doua și alta în a treia. Era greu de crezut, dar Hideyoshi, la înapoierea sa triumfală din asediul de la miazănoapte, le adusese pe cele trei fiice orfane ale lui Asai Nagamasa și le creștea, cu drag, în fortăreața a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în fortăreața a doua și alta în a treia. Era greu de crezut, dar Hideyoshi, la înapoierea sa triumfală din asediul de la miazănoapte, le adusese pe cele trei fiice orfane ale lui Asai Nagamasa și le creștea, cu drag, în fortăreața a doua. Pe doamnele care o serveau pe Nene - adevărata soție a lui Hideyoshi, la urma urmei - le îndurera că sora cea mare, Chacha, era chiar mai frumoasă decât mama ei. Domnișoara Chacha are deja șaptesprezece ani. De ce o privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se fi dezmeticit încă din emoția rolului. — Nene, continuă el, hai să petrecem o noapte liniștită în camera noastră, astă seară. Vrei să pregătești un banchet? Când spectacolul luă sfârșit, lumina puternică a lămpilor inundă zona, iar oaspeții porniră spre fortărețele a doua și a treia. Hideyoshi veni în camera lui Nene, urmat de o mare mulțime de actori și de muzicanți. Mama lui se retrăsese în apartamentele sale, așa că soțul și soția rămaseră singuri cu invitații. Se obișnuia ca Nene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
miazănoapte a provinciei Ise ocupate de Hideyoshi îi vor reveni lui Nobuo. Articol: Nobuo va trimite femei și copii din clanul său ca ostatici. Articol: Trei districte din Iga, șapte districte de miazăzi din Ise, Castelul Inuyama din Owari și fortăreața de la Kawada îi vor fi date lui Hideyoshi. Articol: Toate fortificațiile temporare, aparținând ambelor părți în cele două provincii, Ise și Owari vor fi distruse. Nobuo își spuse sigiliul pe document. Ca daruri de la Hideyoshi, Nobuo primi în ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
condamnarea și etichetarea ca dușman al poporului, este închis și trimis pe la cele mai teribile închisori pentru exterminarea fizică, inclusiv lagărele de exterminare de la Canal, rezistă și apoi, revenit în libertate, continuă lupta de rezistență. Devine un reper și o fortăreață a împotrivirii, cunoscut și peste hotare prin emisiunile posturilor de radio pe care le ascultam cu respirația întretăiată și speram cu toții că va veni vremea să ieșim din „cea mai neagră noapte a istoriei noastre naționale”. Întreaga familie este urmărită
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
românești”, ceea ce îl face pe Caragiale să devină tot mai bătăios și mai sigur că și-a atins ținta finală - demascarea oligarhiei române. Caragiale afirmă: „Sunt destul de sigur că le-am aruncat o bombă explozibilă tocmai în punctul slab al fortăreței lor” (pag. 191) referindu-se tocmai la „1907, din primăvară până în toamnă”. În 1908 Caragiale se înscrie în partidul conservator - democrat al lui Tache Ionescu și se angajează într-un lung turneu electoral de câteva luni, cu discursuri umoristice fulminante
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Constantin Mihail Racoviță, precum și a Mitropolitului Dosoftei. În anul 1758 o parte a ieșenilor au scăpat de furia tătarilor refugiindu-se aici, în timp ce orașul Iași era jefuit și distrus. Dar, rolul Cetățuiei nu s-a mărginit doar la cel de fortăreață. Principala menire a fost accea de bastion al credinței ortodoxe. Cu sprijinul lui Gheorghe Duca aici a luat ființă o tipografie în limba greacă, unică în Răsăritul Ortodox, care avea să fie o armă tăioasă împotriva denigrărilor și prozelitismului religios
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
imperfectă, ca o pasăre rănită în ambele aripi sau chiar împușcată perpetuu în gât să nu mai scoată triluri hâșcâite, ca o vioară dezacordată. Lumea ar avea nevoie de perfecțiune. Eu nu gândesc perfecțiunea. Zidurile mele sunt neatinse. Sunt aceeași fortăreață de la începuturi. De aceea te încorci noapte de noapte. Labirintul Inorogului avea zidurile de neatins. Tezeu încă nu a murit. Ariadna trăiește-n fiecare femeie. Mai evadează corbii din cetate?” Ei, da “, îmi șoptește Umbra zugrăvindu-mi arabescuri peste față
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
o cuminte așteptare. Apoi, vanitos din fire, își lua răcoarea de pe tâmplele ei arzânde, îndreptându-și trupul zidit cu mare migală spre alte femei cărora le închina viața lui searbădă, cu acel "ceva" sălbatic în privirile languroase de cuceritor al fortărețelor medievale. Pe ea o sacrifica, pentru că i se cerea sacrificată. Îl revolta iubirea ei nechemată, nedorită și totuși uneori o striga... Nici el nu știa de ce o striga. Din obișnuință sau doar ca să o umilească. Ea era nepermis de sensibilă
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
noi? Fără glas, fără glas, sir! Ne-au luat îngerii glasul, mi l-au luat și mie șefii, i l-au luat și locotenentului Afrodita, cum vezi... Iar ăștialalți, adormiții noștri, așteaptă să veniți voi să-i salvați! Voi, cu fortărețele voastre zburătoare și cu guma voastră de mestecat trufia... Străinul aprobă, pastoral, fără să înțeleagă. Seamănă cu un pastor străinul, dada. Își scoate, dezamăgit, timpanele defecte, pe care le mai verifică, fără succes, încă o dată. Capsulele mici atârnă acum într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Buffalo cu un examplar al revistei Life, uitându-mă la fotografiile trupelor americane din Franța. Nu intrasem niciodată până atunci într-un hotel, dar trecusem pe lângă destule când mergeam cu mama în oraș ca să știu că erau niște locuri speciale, fortărețe unde erai apărat de mizeria și meschinăria vieții de fiecare zi. Îmi plăceau la nebunie bărbații în uniforme albastre care stăteau în față la Remington Arms. Adoram luciul feroneriei de alamă a ușilor de la Excelsior. Eram mort după candelabrul imens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
încheiat. Experții militari antrenați de ruși își exprimară îndoielile cu privire la stilul lui de gherilă. Ei convinseră Biroul Politic că tacticile conservatoare ale lui Mao distrugeau reputația Partidului. Biroul Politic fu convins că era necesară lansarea unui al doilea atac asupra fortăreței lui Chiang Kai-shek. Când Mao se luptă iar, fu criticat că și-a pierdut încrederea în revoluție și fu făcut laș. De data asta, nu numai că a fost dat afară din post, dar i s-a ordonat să părăsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ilustrului ministru Fouché. Omul cunoștea astfel nu numai intențiile multor personalități politice importante de la București, Istanbul, Sankt Petersburg, Viena și chiar de la Paris, dar putea să prevină sau să declanșeze, după caz, anumite evenimente, așa cum încercase, de pildă, prin predarea fortăreței de la Giurgiu. Și dacă intenția fusese, în cele din urmă, dejucată, acest lucru se întâmplase doar datorită boierului Constantin Filipescu. Ledoulx primise de la el toate planurile strategice cu date și cifre exacte despre armata rusă pe care el, apoi, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
s-a întâmplat și acum. Negocierile de pace dintre ruși și turci de la Giurgiu - unde noi aveam o grămadă de „ochi și urechi” - s-au mutat peste noapte la București. Și unde anume? Chiar în hanul lui închis ca o fortăreață, de unde nu intră și nu iese nici măcar o muscă. Toate încercările de a afla ce se discută și se petrece acolo au fost zadarnice. Merde! înjură total nediplomatic consulul, aruncând paharul gol în focul din cămin. Trebuie să frângem gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mirat că putuse uita complet de restul noutăților. Femeia se așezase, așa că se așeză și el. ― Ceva legat de negocierile de pace de la hanul zarafului? Vă ascult! ― Din păcate, Excelentă, nu despre asta este vorba. Hanul acela a devenit o fortăreață a secretelor. Nu scapă absolut nimic. Ambele delegații stau acolo de dimineață până seara târziu. Zaraful le ține acolo pe mâncare și băutură. Slugile sunt instruite să le îndeplinească absolut orice dorință și să nu sufle o vorbă din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
întâlnirea dintre Kutuzov și Galib efendi. Atenuase, de o parte, agresivitatea, de cealaltă, eschivările. Discuțiile, în limba franceză, duraseră aproape o noapte întreagă. Și în aceeași limbă fuseseră formulate și cele două articole importante: granița rusească și soarta celor două fortărețe aflate pe malul stâng al Dunării. Mai ales soarta fortărețelor Ismail și Chilia suscitase cele mai lungi și mai aprinse dialoguri. Galib insista, în manieră orientală, cu multe întorsături de frază, punând la grea încercare răbdarea generalului, ca ambele fortărețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
agresivitatea, de cealaltă, eschivările. Discuțiile, în limba franceză, duraseră aproape o noapte întreagă. Și în aceeași limbă fuseseră formulate și cele două articole importante: granița rusească și soarta celor două fortărețe aflate pe malul stâng al Dunării. Mai ales soarta fortărețelor Ismail și Chilia suscitase cele mai lungi și mai aprinse dialoguri. Galib insista, în manieră orientală, cu multe întorsături de frază, punând la grea încercare răbdarea generalului, ca ambele fortărețe să rămână în stăpânirea Imperiului Otoman și excludea Dunărea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fortărețe aflate pe malul stâng al Dunării. Mai ales soarta fortărețelor Ismail și Chilia suscitase cele mai lungi și mai aprinse dialoguri. Galib insista, în manieră orientală, cu multe întorsături de frază, punând la grea încercare răbdarea generalului, ca ambele fortărețe să rămână în stăpânirea Imperiului Otoman și excludea Dunărea ca limită inferioară a graniței rusești. Kutuzov sărise în picioare și, pe un ton deosebit de violent, declarase că, față de această pretenție, considera nulă toată discuția și lăsase să se înțeleagă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mică, va împiedica realizarea păcii. „Sper că nu doriți continuarea războiului, ținând cont de situația în care se află, în acest moment, țara dumneavoastră. De aceea, nu mă îndoiesc că veți fi de acord și veți recunoaște că cele două fortărețe trebuie să rămână ale noastre.” Kutuzov înhățase atunci un scaun din apropiere și îl trântise cu atâta forță, încât îl sfărâmase. Apoi arătase cu degetul spre grămada de așchii de pe covor. „Atunci, așa vor ajunge și cele două fortărețe. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
două fortărețe trebuie să rămână ale noastre.” Kutuzov înhățase atunci un scaun din apropiere și îl trântise cu atâta forță, încât îl sfărâmase. Apoi arătase cu degetul spre grămada de așchii de pe covor. „Atunci, așa vor ajunge și cele două fortărețe. Să fie clar!” Manuc propusese o pauză. Bătuse din palme și o slugă adunase toate resturile scaunului distrus. În cele din urmă, oboseala și o gustare binevenită cu icre negre, votcă și ceai fierbinte îmblânziseră spiritele de o parte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]