2,679 matches
-
ucis-o, că i se golise inima, cum ai răsturna o căldare. Și o spaimă pe care nu o știuse niciodată îl apucă. Nu mai dăduse de mult cu șișul. Ucenicul trebuia lovit în moleșeala dragostei. Iar pe ibovnică cu frânghia udă trebuia s-o bată, să-i taie nasul, că fusese necredincioasă. Se liniști pe măsură ce ura lui pentru amândoi fl făcea să se gândească la ce pedeapsă să-i țină, să-i chinuie. Paraschiv trebuia ucis pe îndelete, fără grabă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să ferească pomii și opri caii: - Ptr, boalelor! Ptr, n-auziți? Descărcară apoi butoaiele și le puseră binișor pe pământ. Proptiră două grinzi groase cu capete de fier în zidul pivniței sub chepeng și începură să răstoarne poloboacele, ținute în frânghii. Vinul suna sub doage și mirosul lui proaspăt îmbată nările negustorului. Butoaiele acelea erau averea lui, sub cercurile de fier clipocea sângele său. Abia târziu, după ce mâncase cu oamenii, Stere își aduse aminte de cele întîmplate. Cântări galbenii și-i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spintecă măruntaiele și ce ziduri se dărâmă în țesuturi? Și oasele spre cine urlă în văzduh, și văzduhul de ce-mi apasă mâhnirea grăbită înspre nimic? Și ce chemare spre înec îmi împinge gândurile spre ape moarte? Dumnezeule! pe ce frânghie să urc spre tine, ca de nepăsarea ta să-mi sfărâm trup și suflet? Oamenii nu trăiesc în ei, ci în altceva. De aceea au preocupări. Și le au fiindcă n-ar avea ce face cu absența lor de fiecare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și dinamica specifică, așa cum se vede de altfel foarte bine Încă din notațiile rapide, ca niște clipiri de reclame luminoase, ce Împînzesc textul din 75 H.P.: „Hermetic somnul locomotivei peste balcoane ecuator / pulsează anunț vast TREBUIE dinamic serviciu maritim/.../ pe frînghii cheamă Împărăția afișelor luminoase / cherry brandy vin trans-urban căi ferate /.../ cablogame cîntă diastola stelelor /.../ cortegiu / abstract agenție de schimb transatlantic veștile se / ciocnesc ca la biliard avioane / TSF Paris Londra New York Berlin / coboară ca barometre arde colierul de faruri Europa
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ori, În spațiul românesc, de la poeți ca Tristan Tzara, Ion Vinea și Adrian Maniu, - cu masca ambiguă de comediant tragic, ce introduce În spectacolul feeric o undă de angoasă, ca În Almanah („Proprietarul circului salt mortal ca o reverență / CÎte frînghii și În sîngerări orchestra”) sau În Sfîrșit, cu acest final amintind de Lamento-ul lui Ion Vinea: „Nu auzi? RÎd pentru reprezentația de sfîrșit”. „Almanahul” liric propus de Invitație la bal se deschide Însă și la pagini mai solare, conturînd
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poemului său: Să vă scutur din somnul vostru oameni Îngrășați de tenebre Să vă arunc În sîngele cărnii tăciunii sfîrÎitori ai stelelor Să vă Învăț să prindeți În lațul privirii bivolii opintiți ai nopții Să Înțelegeți dansul visului pe o frînghie de viscol Să vă treziți din lene pentru foamea și setea fecundă Să recunoașteți misterul care juca o horă fantastică peste pleoapele voastre Închise. E aici o „pedagogie lirică” tipic avangardistă, vizînd cultivarea disponibilității revelatorii a ființei, zguduirea inerțiilor, dinamizarea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
circul are, și În viziunea lui Voronca, semnificații simbolice bivalente. El se circumscrie În primul rînd ca spațiu și timp al acelei sărbători elementare despre care vorbea Jean Starobinski, precum În Almanah: Proprietarul circului salt mortal ca o reverență CÎte frînghii și În sîngerări orchestra, Echilibristul, din goană, surîde Doamnei din loja 34, Atletul Înaintează cu mușchi ca pietrele gîrlelor. Îmblînzitoarea, de aici, și calul dansează Întrerupt, Interior mă străbate ca un stilet sîngele tău... Doar În cîteva poezii, precum Cloroform
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
spectacol de circ, pornind desigur de la asocierea „Îmblînzirii” nocturne a agitației umane cu acțiunea Îmblînzitorului din arenă: iată somnul Îți dăruie o sticluță cu parfum Îmblînzitorul aruncă tigrul În arenă ca o mănușă urmează numărul acrobatului elegant subteran dansul pe frînghie pașii se aprind se sting ca afișe luminoase biletele de favoare, nu sunt admise dar directorul Înaintează pe calul mușcînd În spume zăbala veți vedea domnilor spectacolul cel mai extraordinar inima ca un gît de gușter se umflă se dezumflă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mare decât cea a unei persoane valide.”( Revista de Asistență Socială, nr. 1/2003Ă Cooperația meșteșugărească a fost multă vreme singura structură în cadrul căreia au lucrat persoanele cu handicap. Primele ateliere pentru nevazatori au apărut în anul 1906: confecționare de frânghii, țesătorie și împletire de pantofi. Persoanelor angajate cu contract individual de muncă li se asigură toate adaptările și înlesnirile necesare pentru înlăturarea oricăror impedimente în activitatea pe care o desfășoară. Agenții economici care au un număr de cel puțin 100
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Iar noi nu știm cum, nu înțelegem, spunea Confucius. El e în afara puterii noastre, spunea Lao Zi. Cosmina privi chipul învinețit al bolnavului, cu tâmplele strânse în bandaje. Sub pleoapele închise, pupilele păreau nemișcate. Comă. Ca și cum ai merge pe o frânghie și dedesubt se cască abisul. Dacă privești în jos, spre abis, te va privi, la rândul lui, și atunci ești pierdut. Cosmina își termină de desenat dragonul, scrise dedesubt „gând“, apoi, căutând zadar nic o tresărire pe chipul bolnavului, completă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în picioare și se ridică, încercând să iasă din cercul de lumină. Lumina se stinse brusc și camera se cufundă într-un întuneric gros și umed, pe care, ca să înaintezi, trebuie să-l dai deoparte, ca pe cearșafurile întinse pe frânghie. — Cum să scapi, dacă nici măcar nu știi cine ești ? Pe cine vrei să scapi ? Vocea se auzise acum dintr-o parte. Bătrânul se întoarse spre direcția din care venea sau, neputând zări prin beznă, bănuim că așa a făcut, căci
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai privi a doua oară, să se convingă că nu se înșelase. Mai bine două nefăcute decât una făcută. Își înșfăcă de pe trotuar farfuria de tablă, pe care o îndesă la piept, încheindu-se peste ea. Orbul apucă, pe bâjbâite, frânghia de la căruțul lui Coltuc. Știau încotro să se îndrepte, dibuiseră locul din zori, nimeni nu i-ar fi căutat acolo. Atâta că trebuiau să ajungă la colțul celălalt, dinspre Moșilor Vechi, și apoi printre gangurile clădirilor părăsite. — Mai repede, gâfâi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și el că mai repede nu se poate. În față mergea orbul, cu pas măsurat și fruntea ridicată de parcă adulmeca aerul pâclos. Cu o mână ținea măciulia bastonului cu care își vestea pașii, lovind în caldarâm, cu cealaltă trăgea de frânghia căruțului. În urma orbului venea așadar trupul lui Coltuc, lipsit de alte încheieturi decât a gâtului, pe care-l răsucea, privind speriat într-o parte și în alta. Iar în urmă, Ologu, înfigându-și talpa în caldarâm, pentru a trage cârjele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Ologu își scoase căciula și o flutură deasupra capului, ca la gară, privind în urma lor : Treaba ta ! strigă. Nici nu știi ce pierzi... Coltuc se lăsă dus în brațe până la perete. O privise pe soră-sa cum se opintește în frânghia legată de rulmenții în chip de roți. Drumul pe Moșilor Vechi, apoi pe Vasile Lascăr până la Piața Galați și, de acolo, pe străduțele Precupeților Vechi le luă mai bine de o oră. Coltuc se simțea rușinat, văzând umerii aduși ai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că l-am înghițit în somn. Ridică, biruitor, cârja și făcu semn spre stația de tramvai. — Hai, Chiorule, ia piticania la remorcă și să mergem. Colea, pe Moșilor Vechi, la bodegă. Dumnezeul orbilor făcu cerc în jurul lui cu bastonul. Apucă frânghia căruțului și porni, cu pasul lui larg. Venea apoi îngerul cu aripile chircite, pe scândura cu rulmenți huruind, și, la urmă, șchiopul, icnind șonticăit pentru fiecare zi a Facerii. — Trei pași, bordura ! strigă Coltuc. Nu mai trebui alt indiciu, căci
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vorbă! Cine se atinge de el? - Ia, așa, o mică legitimă corecțiune, ca la copiii mici... - Nici pomeneală! - Așa cred și eu. Nu-mi închipui că marele nostru arhitectIoanide (nu mai vorbesc de grațioasa sa doamnă) au bătut crunt cu frânghia udă la partea dorsală pe tânărul lor fiu. - Bătut? - Bătut cu frânghia udă! De acolo temperatura. În partede durere, în parte din șoc nervos. Acesta e motivul pentru care nu voia să-și scoată cămașa. - Băiatul acesta a apucat-o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca la copiii mici... - Nici pomeneală! - Așa cred și eu. Nu-mi închipui că marele nostru arhitectIoanide (nu mai vorbesc de grațioasa sa doamnă) au bătut crunt cu frânghia udă la partea dorsală pe tânărul lor fiu. - Bătut? - Bătut cu frânghia udă! De acolo temperatura. În partede durere, în parte din șoc nervos. Acesta e motivul pentru care nu voia să-și scoată cămașa. - Băiatul acesta a apucat-o rău și pe o cale în care nu potsă-l urmăresc și să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
știi?... Doru al tău... - Doru n-are nimic grav, nu trebuie să te sperii. Azi e bine. - Nu asta, răspunse Ioanide făcând un gest vehement.Apoi se potoli și veni mai aproape de Pica. Doru al dumitale a fost bătut cu frânghia udă acolo la bandele alea de haiduci pe care le frecventați amândoi. Pica, roșindu-se, lăsă capul în jos și șopti doar: - Eu nu frecventez. - Tu nu frecventezi, să zicem, totuși ai de-a face cu ei. Am mereu încredere
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
frecventez. - Tu nu frecventezi, să zicem, totuși ai de-a face cu ei. Am mereu încredere în cinstea, în nobleța firii tale, Pica, fiindcă nu-mi închipui că am produs monștri. Ce zici de un june care e bătut cu frânghia udă? - Te asigur, tată, că n-a suferit nimic grav. Te neliniștești degeaba. Copilării de-ale lor, pe care eu nu le înțeleg... - Știi că ai haz, Pica? Crezi tu că mă turbur fiindcă a suferit din cauza bătăii? Eu mă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
luat-o înainte cu mașina. Tudorel fusese postat anticipat la cofetăria din apropierea străzii Episcopul Partenie, spre a comunica eventual observații de natură a schimba hotărârea. Poate că o anume prejudecată că Tudorel e cam imprudent, prin tinerețe, dovadă penalitatea cu frânghia udă, a determinat acest aranjament. Zărind farurile mașinii din cofetărie, Tudorel a ieșit și s-au dus cu toții, probabil, în susul străzii Ilarie Diaconul, de unde apoi, sub protecția întunericului, au coborât în întîmpinarea lui Bogdan, risipindu-se în diferite puncte, având
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și Ordinul Templierilor sau al Cavalerilor de Malta. Sentimentul de viață îl simțim în umilirea meritului personal. G. Călinescu De aci și voluptatea noastră de a ne supune și a suferi pedepse. Tata m-a surprins vărgat pe spate de frânghiile cu care am fost bătut la cererea mea, deși camarazii acceptaseră a-mi suspenda corecția. Am voit aceasta nu ca să mă îndrept, ci din simpla bucurie de a suferi și de a mă umili în fața camarazilor mei, ca nu cumva
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de gloanțe, apoi un altul mic, umplîndu-și după aceea buzunarele cu gloanțe din cutii ascunse în receptacul. Pica observă că pe dalajul cavoului era trântită o ladă de brad lunguiață, închisă cu cercuri de fier și prevăzută cu mânere de frânghie. După ce se alimentă cu gloanțe, Gavrilcea luă pe Pica de braț. - Trebuie să te întorci acasă! Îi spuse. Și-i dădu lămuriri. Aveau să meargă împreună până într-un loc al cimitirului, unde Gavrilcea mai avea cheia unui cavou. Pica
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ascultând, privea cu coada ochiului spre mâna sa stângă, ale cărei degete căuta să le miște. Avea preocuparea lui interioară. Semăna cu un prizonier care, legat la un stâlp, deși aparent în abandon, caută să-și degajeze imperceptibil mâinile din frânghii, încercînd tăria legăturilor. Apoi veni vorba de Hagerlioaica. Aceasta se zbătuse să obțină biserica lui Ioanide și, continuând lucrările pe dinăuntru, pusese pe pictor s-o zugrăvească pe ea și pe nepotul ei ținând miniatura bisericii în mâini, după obiceiul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mări: "Mare caraghiozlîc!! Pentru cea întîi dată în România. Astăzi în ziua (cutare) la 7 oare sara va începe reprezentația vestitului, atotputernicului Abdul-Hamid și a vizirului său Mehmet-Rușdi. Însuși a sa înaltă persoană va executa cele mai grele jocuri pe frânghie, însoțit de vestitul vizir în calitate de clown. Intrarea 50 bani". Aceasta ar fi cel mai nimerit mijloc pentru proclamarea în public a Maiestăței Sale turanice. [1 septembrie 1876] TURCIA ["UN HAT... Un hat căruia i s-a dat publicitate spune următoarele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
profesori, treziți de gălăgie, au venit în fugă și au reușit, nu fără greutate, după ce-au spart ușa, să restabilească ordinea", iar raportul se încheie cu această remarcă savuroasă: "Chiar la momentul potrivit, căci elevii tocmai îi puseseră o frânghie de gât pedagogului și se sfătuiau dacă să-l arunce pe fereastră". Vom găsi un recensământ complet al acestor revolte într-un articol de Jean-Claude Caron (Caron, 1996, p. 178 et sq.), care insistă pe dimensiunea politică a violențelor juvenile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]