1,676 matches
-
cântare Dispar, ca sarcofage, insulele în mare, Din insulele sfinte străbat cântări ferice... Noroc și disperare îmi par unite-aice. Luntrea, un vis de aur, a mărei pânzărie Albastră, ca săgeata cea repede, -o sfâșie... Ș-acuma e aproape de stânci rebele, frânte, Cu poalele-necate în valuri tremurânde... Acum pe-o piatră seacă din luntre el coboară Și barba lui cea albă pe piept se desfășoară Și-n două despicată se scutură în vânt... Ce face de nu vine? Ci vino mai curînd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
partidului, vom avea să înregistrăm cu durere bilanțul de care am vorbit mai sus și care se traduce prin degenerarea fizică și intelectuală a națiunii. [4 decembrie 1882] ["S-O LOVI... S-o lovi nu s-o lovi, iat-o frântă că ți-am dres-o. Cam așa, în bobote, ni se răspunde de cătră foile guvernamentale de câte ori relevăm lucruri reale și pozitive, ca și când le-am vorbi chinezește și nu ne-ar pricepe. Una zicem noi, alta răspund dumnealor. Să zicem
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Și asta deși știau că orice contact cu clonele este mortal... Actul lor e peste puterea mea de înțelegere. Abatele se opri, lăsând impresia că meditează. ― Să înțeleg că au murit din pricina bolii...? ― Nicidecum. Au fost asasinați. Amândoi au gâtul frânt. La fel și o femeie. Rim ar fi zâmbit dacă și-ar fi putut permite acest lux. Teoria Abatelui stătea cumva în picioare, dar, dacă lucrurile fuseseră într-adevăr așa cum spunea el, părea foarte puțin probabil ca în decursul generațiilor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
poeme, ordonate în secțiunile Cântarea poetului, La soarele-n amiază și Ca inima de vin. Labilă și insuficientă pentru legitimarea destinului poetic pe care, măcar prin ton, părea că îl anunță, lirica lui M. are un traseu compus din linii frânte. Talentul poetului înclina către surprinderea muzicii înfundate pe care o dă reflectarea unui viu apatic într-un mineral mâlos-receptiv. Rezultatele parțiale ale acestei vocații pot fi, pe porțiuni mici, memorabile: „Harapnice de zei plesneau în nămol și-n turmă/ Boii
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
un misionar creștin tipic, se transformă într-un vizionar social, într-un mesia al începutului „nou” de eră, care aduce nu doar mântuirea de păcatul originar, ci cheamă la luptă „pentru-nfrângerea robiei/Bietului plugar”: „Eu cânt, căci văd necazul frânt/ Ș-aud plugari în zori cântând./ Nu doine de amar, de dor - /Înviorarea țării lor...// Și glasul vieții ascultând, / Venirea zorilor eu cânt.” M. scrie cel mai inspirat poem consacrat limbii române, care conține „imagini superioare de mare poezie” (G.
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
demaraj (1995), având subtitlul roman/ poeme S.A., nu schimbă coordonatele definitorii ale prozei lui I. De această dată formula care ritmează și articulează textul o procură suita operațiunilor de bază presupuse de manipularea unui computer personal. Ca să schițeze în linii frânte traseul de viață al personajului liant al cărții, Theodor Orheianu, autorul pedalează pe sensurile literale ale termenilor-cheie cu care se lucrează în domeniu - dosar, fișier, fereastră, program, document ș.a.: „Pentru executarea operațiunilor de bază este indiscutabilă pregătirea unui dosar-sistem. Conținutul
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
a deghizat în Mary Lou” (Metamorfoză); „Noe, iubitul meu Noe,/ tânărul meu amant arestat / la graniță de vameșii muți, / cine se mai întoarce / acum în locul tău / să mă ridice deasupra apelor” (Posibile aceste gări... ). I. scrie deseori o poezie voit frântă, alteori dorind evident a scandaliza, deoarece crede că acestea sunt singurele mijloace de a atrage atenția asupra condiției poeziei și a poetului într-o lume în care „veșnicia s-a spânzurat”, „omul ștampilat iese pe bicicletă” și „se dau gândurile
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
sînt măritată, e că nu trebuie să aduci În discuție subiecte cu probleme atunci cînd soțul tău e stresat că trebuie să inaugureze simultan filiale la Amsterdam și München. A fost plecat toată săptămîna și abia s-a Întors aseară, frînt. În afară de-asta, problema cu schimbatul doctorilor nu e singurul subiect delicat pe care vreau să-l abordez. Mai sînt și zgîrietura aia abia vizibilă de pe Mercedes (care n-a fost vina mea, ci a stîlpului apărut din senin
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În al doilea rând, eu pot citi un discurs care lucrează tocmai pe ruptură de sens, de univers, de poveste, de identitate și să mă identific realmente cu un asemenea discurs. Pentru că, de exemplu, În momentul respectiv eu mă aflu frântă pe dinăuntru și Îmi găsesc sprijin și un punct de coerență Într-un asemenea discurs fracturat. Corin Braga: Aș vrea să fac o precizare. Prin metodele participative eu nu vizez reacțiile noastre mai mult sau mai puțin spontane la lectură
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
oferit armătura mitologică defetismului românesc dispus să-și argumenteze paralizia printr-o structură antropologică (autoatribuită) conținând doze diverse de resemnare, fraternizare a victimei cu călăul, imolarea propriului partener de viață, conștiință a eșecului oricărei inițiative creatoare și strategie a zborurilor frânte. Asemenea „manipulări” au fost alimentate nu doar de realități politice și sociale inducând imobilism, suspiciune, paranoia și schizofrenie la nivelul unor Întregi segmente sociale (vezi „mitul” vânzării noastre la Yalta, dar și supravegherea securistă, linia autarhică adoptată de Ceaușescu, xenofobia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
liric: de la elanul și exuberanța naivă a invocației din zori („Scoală-te, psăltire și dulceață”), de la ruga necontrariată, de o vibrație aproape modernă („Cu a ta putere, / Grije când am multă, / Tu, Doamne, mi-ascultă / Ruga din tăcere”) la strigătul, frânt, al celui „încungiurat de adâncuri”, lunecând într-o tăcere a „smârcurilor”, „fără poduri”, cu fosforescențe înșelătoare. Spaimele primordiale se materializează în imaginea fiarelor cu „căscate guri”, „giunci și tauri”, lei, „ce apucă și zbiară”, sau într-o viziune grotescă, terifiantă
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
ecouri din folclor, din V. Alecsandri și Tudor Arghezi creează senzația unui lirism mai curat, fără poncife. Tot așa, stepele Kazahstanului, într-o descriere degajată de obsesia luptei de clasă, oferă inspirației un câmp deschis. Altfel, mai totul, în versificările frânte, convulsive ale lui Ș. - care și-l luase ca model pe Vladimir Maiakovski - e, între îngrețoșare și mânie, discurs agitatoric, cu accese de furie proletară: tonuri de revoltă, gesturi demascatoare, îndemnuri la luptă (cu „ură și cuțit”). Versificatorul se vrea
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
el este permanent supus. Cuvântul articulează interogațiile ce se ivesc din acest conflict și desenează cu sobrietate și decizie meandrele îndoielii. I s-au reproșat autoarei o tratare prea detașată a sentimentului și o supralicitare a insolitului, care, alături de sintaxa frântă și eliptică și de un anume ermetism, au generat câteodată impresia unor „exerciții de stil” lipsite de consistență lirică. SCRIERI: Amiaza mării, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1965; Poezii, București, 1968; Moralizând fără glorie, București, 1970; Alexandros, București, 1971; Alexandros
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
un comunist convins". Din motivul elementar că n-au existat, cel puțin în cadrul "socialismului real", decît comuniști impuri și inconsecvenți, gata a-și schimba fața în mod cameleonic, a se adapta slugarnic fiecărei noi direcții pe care o lua "linia" (frîntă) a partidului, fiecărui nou set de cîrmaci. Beniuc a proslăvit deopotrivă pe Stalin și pe Lenin, pe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Nicolae Ceaușescu. Departe de a nega comunismul (vorbește, precum un articol de fond din Scînteia, despre "forțele democratice
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
nelocuităde ceva vremesă nu plângicând foșnetul singurătățiiva ajunge la osîngenuncheazăpe pragul tocit de durereși strigă-mătăcut... XI. CINE ALTUL..., de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017. Cine altul... aud dimineața un cor de păsări cu aripile frânte sau poate noaptea sângerează pe pervazul ferestrei lăsată interdeschisă în așteptarea umbrelor cine altul decât mine aude durerea cum trece prin lumină ca un fulger rostogolindu-se sub zid în căutarea a ceea ce am fost tăcut ca o umbră nelocuită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
de vârstă de ani 22 și căsătorit numai de un an și jumătate, nelăsând în urmă nici semeție”. Inscripția de pe piatra mormântului (aflat„în tinda” catedralei mitropolitane din Târgoviște) îl plângea pe cel mort în floarea vârstei și, deopotrivă, matrimonial frânt „Suptu această piatră zace jupan Scarlat vel păharnic, ginerile prealuminatului Io[an] Costandin Băsarabŭ Voevod și fecioru a lui Alexandru Mavrocordat, marelui dragoman al Porții turcești, tânăr încă, d-abia vărsta-i 22 de ai ajungănd și unanși jumătate numai cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
timp (1994). În versuri de factură clasică (prin motive, prozodie) sunt convocate mituri și imagini care definesc universul rustic. „Exilat” de aici, poetul trăiește cu gândul întors spre locurile de odinioară (În orele tăcerii) și, nostalgic, își simte adeseori „aripile” frânte (Zbor). În cea de-a doua ediție a volumului Aripi în timp, apărută în 1996, este inclus un nou grupaj de versuri, Cutremur în Arcadia, dedicat lui Marin Sorescu. Ca istoric literar, preocupat de explorarea documentelor de arhivă, S. realizează
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
prozodiei clasice, comunicând însă efuziuni romantice, bine temperate prin intelectualizare. Rețin atenția în special gingașe cadențe de timbru blagian postbelic: „Prăpăstii moi cu umbre calde / ivesc măceluri printre raze; Zvon aprig, necurmat, în tâmple, / dăruitor de vechi extaze, / aduce lunecarea frântă”. Asemenea lui Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, V. Voiculescu, autorul Poemelor depărtării (1977) valorifică, mai ales în ciclul Jienești, elemente de folclor ezoteric, compune descântece, evocă vârcolaci și pe „muma ploii”, dă „în bobi”. Contraponderea o susțin orațiile cu
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
51; Piru, Debuturi, 174-175; Sultana Craia, Recurs la luciditate, LCF, 1983, 39; Tudor Cristea, Fețele poeziei, ARG, 1984, 1; Cristea, Modestie, 84-88; Raicu, Fragmente, 299-303; Roxana Sorescu, O poetă modernă, RL, 1985, 23; Eugen Simion, O zebră dimineața cu gleznele frânte, RL, 1987, 47; N. Steinhardt, Escale în timp și spațiu, București, 1987, 259-261; Alexandru Piru, Lumini și umbre, SLAST, 1988, 5; Traian T. Coșovei, În lumina severă a unei dimineți, LCF, 1988, 15; Calistrat Costin, „Mi-e dor tot timpul
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
bucovinean, instituind cultul jertfei și aflat în căutarea experienței originare, poate fi asemuit marilor damnați ai lumii și, cum spune Constantin Ciopraga, marilor nefericiți. Dacă nu și-ar fi umbrit prestigiul cu simpatizarea legionară, destinul tragic al lui Mircea Streinul, frânt prea repede, autorul unei opere impresionante până la numai 35 de ani câți i-a hărăzit soarta, o mare speranță a literaturii interbelice, ar fi putut fi ridicat el însuși de posteritate la rangul unei legende tragice. Foarte adesea coalizările politice
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
M.1.2. Mersul echilibrat Indicație: Se trasează pe sol un cerc cu diametrul de 1 m și o linie frântă cu latura de 0,5 m. Consemn: Merge pe cercul desenat fără să iasă în afara lui Merge pe linia frântă fără să o depășească Criterii de evaluare: Copilul merge corect în cerc și pe linia frântă fără să depășească linia. M.2. Coordonare oculo‑motorie: desenarea după model a unor figuri geometrice Indicație: Se desenează pe o foaie de hârtie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
m și o linie frântă cu latura de 0,5 m. Consemn: Merge pe cercul desenat fără să iasă în afara lui Merge pe linia frântă fără să o depășească Criterii de evaluare: Copilul merge corect în cerc și pe linia frântă fără să depășească linia. M.2. Coordonare oculo‑motorie: desenarea după model a unor figuri geometrice Indicație: Se desenează pe o foaie de hârtie un romb, un pătrat, un dreptunghi. Se dă copilului o altă foaie de hârtie, pe care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sărbătoare” (metaforă pentru poetul neotradiționalist al anilor ‘70), față în față cu omul „în haine de lucru” (poetul postmodern, optzecist) sau necesitatea dimensiunii etice a poeziei (idealul coincidenței dintre viața și opera artistului). Tot în căutarea modelelor tradiției, monografia Lancea frântă (1995) se ocupă de lirica lui Radu Gyr. Există o demnitate, niciodată trădată, a expresiei poetice la Adrian Popescu, ce presupune eliminarea trivialităților și a stridențelor, metamorfoza miraculoasă a tot ceea ce rănește ochiul și sensibilitatea în caste imagini rezultate din
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
1976; Curtea Medicilor, București, 1979; Suburbiile cerului, București, 1982; O milă sălbatică, postfață Mircea Iorgulescu, București, 1983; Proba cu polen, Cluj-Napoca, 1984; Vocea interioară, Cluj-Napoca, 1987; Călătoria continuă, București, 1989; Spuma și stânca, Cluj-Napoca, 1991; Tânărul Francisc, Cluj-Napoca, 1992; Lancea frântă. Lirica lui Radu Gyr, București, 1995; Cortegiul magilor, Cluj-Napoca, 1996; Italia subiectivă, pref. Marian Papahagi, Iași, 1997; Pisicile din Torcello, București, 1997; Fără vârstă, pref. Dan Cristea, București, 1998; Poezii, București, 1998; Umbria, pref. Ștefan Borbély, București, 2000; Revelații despre
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
reprimate, regrete, resemnări), iar în vremuri de cumpănă - istoria care, profitând de vulnerabilitatea lor, le agresează. Cu o turnură naționalistă (pe alocuri propagandistică) și o pedală melo, schițele și nuvelele având ca fundal războiul emit sugestia unui realism sumbru. Vieți frânte, pătimiri, drame într-o Moldovă pustiită, prin care se târăsc spre casă, unde nu bucurii îi așteaptă, bieți ostași istoviți, zdrențăroși, betegi. Siluete indistincte într-un peisaj întunecat. Mai mult contur au portretele cu tușă de grotesc (Antohi bogasierul). Umorul
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]