4,656 matches
-
în sensul de grădină cu pomi, livadă), dar și operațiunea de a transforma grâul în pâine o realizăm folosind termeni de origine latină: a măcina, moară, a pisa, piuă, făina, care se cerne prin ciur, se amestecă cu apă, se frământă aluatul, se coace în cuptor, și se scoate pâinea, dar și plăcinta. Pe de altă parte, descoperirile arheologice din așezările de tip Dridu, brăzdare de tip simetric, săpăligă, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, atest practicarea agriculturii de către comunitățile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puțină vreme după război, fugind de sărăcie și de un tată care, În momentele lui bune, o bătea cu bățul și o făcea proastă, urîtă și scroafă, iar În momentele lui rele o Încolțea prin cocini, beat fiind, și o frămînta pînă cînd ea Începea să plîngă terorizată, iar el o lăsa să plece, ca pe o prefăcută și o toantă ce era, la fel ca maică-sa. Barceló dăduse peste ea Întîmplător, pe cînd Bernarda lucra la o tejghea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
regreta din inimă că nu și-a ținut gura. Prefera chinurile geloziei celor ale despărțirii. — Am vrut să-l omor și am izbutit doar să mă fac de râs. Tăcu multă vreme, iar apoi rosti gândul care bănuiam că-l frământă: Dacă aș fi avut măcar răbdare să aștept, poate că ar fi plecat. Nu trebuia să mă grăbesc. Ah, biata copilă, la ce am împins-o! Am dat din umeri, dar n-am zis nimic. Nu aveam nici un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lui amorțită se mărginea să măsoare așteptarea cu un tremur continuu, de neînvins. Se uita țintă În față, perplex: mai mare decât un turn, din crater se ridicase uriașul bărbos, cu două fețe, de pe corabia morții. Și În fiecare gură frământa, cu colții leviatanului, trupul unui om, scuturându-și capul cu violență și Împrăștiind În jur sânge și fâșii de carne. Cu scârbă, Își dădu seama că cele două trupuri erau Încă vii și se zbăteau În agonie, scoțând niște țipete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Mainardino o introducea parcă din Întâmplare: „... i-a fost adusă lui Frederic vestea morții unuia dintre fiii săi, novice la franciscani. Iar Frederic l-a plâns”. Îndată după asta, episcopul revenea asupra faptelor de la curte. Dante se opri să reflecteze, frământându-și buza cu dinții. Putea oare să fie vorba de fiul pe care l-a avut cu Bianca Lagia? Dar, dacă acesta murise, atunci ghibelinii În cine Își puneau speranțele? Toată povestea Romei se Întemeia pe carisma sângelui imperial. Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de sinucidere, trebuie spus lucrurilor pe nume. Da, asta ar fi trebuit să fac. Era rolul meu. Dar nu am făcut nimic. Ce mi-ar fi putut spune? Nu mare lucru, fără îndoială. Iar eu rămăsesem în fața lui ca prostul, frământându-mi cascheta, uitându-mă în podele, în tavan, privindu-mi mâinile, fără a-ndrăzni să pun întrebările importante. Și care ar fi fost întrebările astea, până la urmă? El o găsise. Plimbându-se, remarcase fereastra deschisă și văzuse trupul. Se grăbise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
îmbelșugată, fără să le pese de nimic. M-am întors în birou, iar colonelul mi-a zis să aștept în încăperea alăturată, că mă vor chema. Am mers acolo. M-am așezat pe un fel de bancă și am așteptat frământându-mi mâinile și întrebându-mă ce-ar trebui să fac. Și aici era o fereastră, de unde puteai vedea curtea și pe prozonierul legat de copac. Am rămas în întuneric. Nu aveam chef să aprind lumina și să mă vadă. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
că aș fi putut vorbi zile întregi fără să se plictisească. Găseam stranie această pasiune pentru copila mea moartă, dar îmi spuneam că trebuie să fie de vină vârsta, că începuse să se ramolească, asta e tot, și că îl frământa faptul că este singur și nu are copii. Într-o zi, mă întrebă chiar dacă nu am să-i dau o fotografie a micuței. Fotografiile, gândiți-vă, costă, așa că nu făceam prea des. Aveam trei, dintre care într-una erau cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ea. Își scoase ochelarii de citit și se uită încă o dată la poza din ziar. Da, sub toate murăturile, pe motocicleta Maicii Tereza stătea exact acest tânăr. - El e! Gabrielescu și Smith intrară în biroul amenajat pentru interogatoriu. Horațiu își frământa nervos mâinile. - Bună ziua, domnule Nexus! - Horațiu... - Gabrielescu. Domnul Will Smith e de la F.B.I., nu suntem sub jurisdicție, dumnealui e numai în vizită. Stai jos, stai jos, nu te intimida. Colegul meu o să asiste aici, cuminte. Metodele lor de interogatoriu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
sau chiar pe ceva hârtii pe care să le disimulez în pat, nu puteau să-mi ofere nici o repetiție pentru că erau cu toții foarte ocupați, dar, cum spusese Beligan, eram un actor bun, așa că la treabă! Mă duc eu acasă, mă frământ ca toți dracii și hotărăsc că nu e bine, monologul trebuia spus altfel, trebuia jucat, la urma urmelor, personajul era un lucrător de la fermă, nu prea isteț, așa că trebuia să dea din mâini, să arate cum a făcut, să construiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
pe care nu le pot spune, din păcate, pentru că ele sunt legăminte pe care noi, cei din congregația celor trimiși să facem legătura, nu le putem dezvălui oricum și oricui. Este grozav să știi că nu ești singur. Ceea ce mă frământă este liniștea incredibilă de pe chipul și din glasul lui Szajna. Ele aparțin unui ales, unuia care fie va trebui să se reîncarneze, căci are prea multe de spus pentru o singură viață, fie va pleca mai departe, spre alte experiențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
își privește, din nenumăratele icoane și fresce, copiii care au luat‑o razna și se miră cum de a putut crea așa ceva - lângă toate, dumnealor mai beneficiază și de ora de religie. Sincer să fie, pe Rainer încă îl mai frământă problema credinței și nu exclude existența lui Dumnezeu, cu toate că atât el cât și Camus l‑au înlocuit cu neantul. Totuși Dumnezeu n‑a dispărut încă, iar printre prietenii apropiați ai familiei lui Rainer se numără mulți preoți. Veniți la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
expresia unui om care‑l citește pe Camus și care, suferind în lume, e împins către crimă. Camus este un nihilist existențial, care crede însă în Dumnezeu, eroare pe care a făcut‑o și Rainer cândva. Chestia asta îl mai frământă și astăzi pe Rainer, dar dacă asemenea lucruri îl frământă și pe Camus, atunci e într‑o companie bună. Camus este un supernihilist, neantul este neant și, ca atare, lipsit de sens. Să te cramponezi de neant e la fel de laș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
suferind în lume, e împins către crimă. Camus este un nihilist existențial, care crede însă în Dumnezeu, eroare pe care a făcut‑o și Rainer cândva. Chestia asta îl mai frământă și astăzi pe Rainer, dar dacă asemenea lucruri îl frământă și pe Camus, atunci e într‑o companie bună. Camus este un supernihilist, neantul este neant și, ca atare, lipsit de sens. Să te cramponezi de neant e la fel de laș ca și să te cramponezi de Dumnezeu. Absurdul, așa cum îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mine și mi-a zâmbit. — Dar nu am pe nimeni cu care să pot vorbi. Nu mă deranjează să te ascult, dar să nu-ți faci iluzii că te-aș putea Înțelege. — Nu sunt copleșit de angoase, nici nu mă frământă ceva anume. Mă consider un tip rezistent În comparație cu ceilalți de vârsta mea și am ceva În cap. Probabil că tu nu simți decât dispreț pentru mine și mă consideri un biet artist care joacă după cum i se cântă, dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să se urce pe mine, am alunecat amândoi ușor pe podea și, fără a simți vreo durere, am continuat să ne lingem transpirația și celelalte secreții care ne acopereau trupurile. Apoi am izbucnit În râs și am continuat să ne frământăm trupurile. Curând am Început să mângâi cu degetele conturul acelei cicatrice de pe abdomenul lui Akemi care semăna cu o pată de cerneală. O mângâiam spunându-i: — Așa ceva nu mai are nimeni, asta e doar comoara ta. — Nu mai spune asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mine, față de orice sau oricine Încerca să mă trezească. Și pe bună dreptate. Înțelegeam acum bine cum erau drogurile capabile să te devoreze cu totul. Nu mai aveam decât jumătate din cocaina primită cu o zi Înainte și deja eram frământat de gânduri negre: ce mă făceam când se termina și restul cocainei? Nu aș fi reușit să mă mai trezesc deloc, indiferent de câte ori ar fi sunat telefonul, dacă nu mi-aș fi reprezentat-o În minte pe Keiko Kataoka. — Miyashita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
le exersase în fața oglinzii de la măsuța ei de toaletă. Respirația ei tânără, fierbinte, nu avea gust de proaspăt, dar mi-am dat voie să egalez competența sărutului ei doar ca să fiu amabil și prietenos, mâinile mele strângându-i sânii tineri, frământându-i sfârcurile cu degetele. Apoi i-am luat fesele rotunde în căușul palmelor mele umede și am tras-o mai aproape de ceea ce era din ce în ce mai mult în mintea mea. Ochii ei neastâmpărați se rotunjiră când se lipi de mine. Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
domnilor aici, să-și uite de griji. În timp ce ea era întoarsă cu spatele, Becker se încruntă și își scutură capul spre mine. Nu eram sigur ce voia să însemne asta exact. Evona îmi luă ceafa în palme și începu să frământe carnea de acolo cu degetele la fel de puternice precum cleștii unui fierar. E multă încordare aici, Bernhard, mă informă ea pe un ton seducător. — Nici nu mă îndoiesc. Ar trebui să vezi căruța pe care m-au pus să o trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
foarte bine, Sarah. Tu ești lângă mașină. Geamul e lăsat în jos și te uiți direct în mașină. Îl vezi pe bărbatul cu mustață. Ce altceva mai poți să vezi? Ea închise ochii strâns și, lingându-și buza superioară, își frământă mintea pentru a găsi și cel mai mic detaliu: — Țigări, zise ea, după un minut. Nu ca ale lui tati. Deschise ochii și se uită la mine. Aveau un miros ciudat. Dulce și foarte puternic. Ca frunzele de dafin sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
un creator de modă de fițe de pe Friedrich Strasse și de la faimoasa hală de alimente de la Ka-De-We. Mi-am dat seama că era genul de femeie pentru care un carnet de cecuri oferă cel mai bun remediu pentru ceea ce o frământă. Dar, la urma urmei, sunt multe femei așa. — Nu-i nici un deranj, i-am zis, ochii mei urmărindu-i picioarele în timp ce se urcă în mașină, bucurându-mă pentru puțin timp de priveliștea marginilor ciorapilor ei și a jartierelor. Mută-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
domnule? întrebă Becker. — Tu să-mi spui mie. Gândește-te la câteva locuri în care omul nostru ar putea să o remarce. Un loc de unde putem să o urmărim fără să fim noi înșine urmăriți. Korsch se încrunta. — Ce te frământă? l-am întrebat. Clătină din cap cu o ușoară neplăcere: — Nu-mi place, domnule. Să folosim o tânără fată ca momeală. Este inuman. Și ce sugerezi să folosim? O bucată de cașcaval? Un drum principal, zise Becker, gândind cu voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
fier forjat, care fusese decorată cu o varietate de simboluri zodiacale, și m-am întrebat ce credeau despre asta cei doi bărbați din SS care stăteau și fumau sub unul dintre mulții arbori coniferi din grădină. Acest gând m-a frământat numai o clipă înainte de a trece la o întrebare mult mai provocatoare și anume: oare ce căutau acolo ei și cele câteva mașini de Partid care erau parcate pe trotuar? Otto Rahn deschise ușa, salutându-ne cu o căldură plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
soare fără spițe de raze, spre apus, Părea un ochi cu fiere umplut și cu obidă; O brâncă înnorată luptă să ni-l închidă. Apoi, tihnita noapte a muls opal de sus. În trânta pătimașe, în strângerea virilă, S-au frământat oțeluri ca așchii de șindrilă, Și lupta geme încă sub aburii lăsați. Iar sus urcând, movilă, prin negurile plate, Morți goi ce-n sfori de sânge stau cobză înnodați Se-ntorc la orbul lunii căscând din beregate. GEST Toiagul vechi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să facă din d-sa pe alocurea un semănătoristo-poporanist reușit. Viața românească îl revendică cu drept cuvânt. Majoritatea Cuvintelor potrivite, când nu sunt ortodoxe (în felul d-lui Nichifor Crainic), sunt sigur semănătoriste. Iată: "Plugule, cin' te-a născocit Ca să frămânți a șesurilor coaje Și să-nlesnești banala noastră vraje De-a scoate-n urmă bobul însutit?" (Plugul) " El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n țară, de la vatră. Când îi privești împiedicați în fier, Par, le de bronz și vitele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]