1,046 matches
-
limba franceză la Liceul „Sámuel Brassai” din Cluj-Napoca și coordonator al cenaclul literar György Bretter din Cluj-Napoca. În 1995 devine lector la Catedra de Teatru a Facultatății de Litere din Cluj-Napoca. Între 1991 și 1996 este redactor responsabil al paginilor francofone la revista "Echinox". Obține diploma de doctor în științe filologice în 1999 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu teza "La critique littéraire et dramatique de Gabriel Marcel", coordonată de către profesorul universitar Mircea Muthu. Începînd din 2007 este membru fondator și coordonator al
François Bréda () [Corola-website/Science/313224_a_314553]
-
Europeană a Orientării în Carieră (EACG) - 2011; Asociația Universitară pentru Democrație (AUDEM), Tennessee - 1993; Magna Charta Universitatum, Bologna, Semnatara - 2005; Magna Charta Observatory - 2005; Asociația Universitară Europeană (EUA) - Membru asociat - 2005; Forumul Balcanic de Comunicare - Membru fondator - 2005; Agenția Universitară Francofonă (AUF) - 2006; Confederația Centrelor de Limbi Străine Universitare Europene (CercleS) - 2006; Asociația Europeană pentru Învățământul de Arhitectură (EAAE) - 2008; Asociația Internațională a Universităților (IAU) - 2008. Evenimentele descrise în acest articol, la fel ca alte evenimente similare care privesc alte universități
Universitatea Spiru Haret () [Corola-website/Science/313877_a_315206]
-
(dialectul picard: "Fraine-dilé-Anvegn") este o comună francofonă din regiunea Valonia din Belgia. La 1 ianuarie 2008 avea o populație totală de 11.064 locuitori. Comuna actuală a fost formată în urma unei reorganizări teritoriale în anul 1977, prin înglobarea într-o singură entitate a 14 comune învecinate. Suprafața
Frasnes-lez-Anvaing () [Corola-website/Science/318442_a_319771]
-
Celles (dialectul picard: "Chièl" sau "Chèl") este o comună francofonă din regiunea Valonia din Belgia. La 1 ianuarie 2008 avea o populație totală de 5.452 locuitori. Comuna actuală Celles a fost formată în urma unei reorganizări teritoriale în anul 1977, prin înglobarea într-o singură entitate a șase comune învecinate
Celles (Belgia) () [Corola-website/Science/318440_a_319769]
-
Louvain. Suprafața totală este de 32,92 km². Comuna Tervuren este situată în zona flamandă vorbitoare de limba neerlandeză a Belgiei. La 1 ianuarie 2008 comuna avea o populație totală de 20.969 locuitori. ¨n comună locuiește o importantă minoritate francofonă datorită proximității acesteia cu orașul Bruxelles, precum și un mare număr de expați de origine anglofonă ce lucrează în numeroasele instituții internaționale din Bruxelles, stabiliți aici datorită existenței unei Școli Britanice.
Tervuren () [Corola-website/Science/317998_a_319327]
-
cu Regiunea Capitalei Bruxelles, fiind situată în partea de sud. Suprafața totală este de 4,15 km². Comuna este situată în zona flamandă vorbitoare de limba neerlandeză a Belgiei dar este una dintre comunele belgiene cu facilități lingvistice pentru populația francofonă, aceasta fiind majoritară și este reprezentată de 13 membri din 15 în consiliul local. La 1 ianuarie 2008 comuna avea o populație totală de 4.712 locuitori.
Linkebeek () [Corola-website/Science/317997_a_319326]
-
viața pe Pamant a fost creată științific de către o specie de extratereștri pe care ei o numesc Elohim. Mișcarea raeliană există în 84 de țări ale lumii, are peste 65 000 de membri și s-a răspândit rapid în țările francofone din Europa, Africa și America și este în prezent în rapidă expansiune în Asia. În toată lumea există aproximativ 130 de ghizi, sau preoți raelieni și 24 de episcopi. Ei se grupează în șase niveluri, începând de la novice la Rael însuși
Raelism () [Corola-website/Science/322929_a_324258]
-
nr. 8; ... i) Diplomă de absolvire a liceului însoțită de foaia matricolă parte a portofoliului educațional - anexa nr. 9; ... j) Diplomă de bacalaureat, însoțită de foaia matricolă parte a portofoliului educațional - anexa nr. 10; ... k) Diplomă de bacalaureat - secția bilingvă francofonă, însoțită de foaia matricolă parte a portofoliului educațional - anexa nr. 11; ... l) Diplomă de merit, pentru absolvenții care au promovat toate clasele din intervalul IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obținut
HOTĂRÂRE nr. 577 din 15 iulie 2015 (*actualizată*) privind aprobarea conţinutului şi formatului actelor de studii care vor fi eliberate absolvenţilor şi personalului didactic din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273269_a_274598]
-
domeniile sociologiei rurale, antropologiei culturale, istoriei sociale, teoriei etnografice și memorialisticii. Adept al cercetărilor empirice, fundamentate teoretic și metodologic, al înțelegerii procesuale și raționale, a culturii și societății. Provine dintr-o familie cu strămoși veniți din Alsacia și din Elveția francofonă, a fost fiul lui Henri Stahl (1877-1942) (inițiatorul stenografiei), fiind fratele mai mic al lui Șerban Voinea, activist al Partidului Social Democrat, și al scriitoarei Henriette Yvonne Stahl. A fost căsătorit cu o cunoscută pictoriță, "Margareta Stahl". După ce și-a
Henri H. Stahl () [Corola-website/Science/297571_a_298900]
-
circa 3% pe an. Aderarea la UE este un obiectiv pe termen lung al unei părți din guvernul Elveției, dar există un sentiment popular considerabil de opoziție față de acest proces, sentiment susținut mai ales de Partidul Popular (SVP). Zonele vestice, francofone, precum și regiunile urbane din restul țării, tind să fie mai pro-UE, nereprezentând însă o proporție semnificativă a populației. Guvernul a înființat un Birou de Integrare în cadrul Departamentului Federal de Afaceri Externe și al Departamentului Federal de Afaceri Economice. Pentru a
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
de dialecte alemanice denumite colectiv „germana elvețiană”, dar comunicația scrisă folosește de regulă germana elvețiană standard, în vreme ce majoritatea programelor radio și TV sunt și ele în germana elvețiană. Se vorbesc și unele dialecte de provensală în comunități rurale din zona francofonă, cunoscută ca „Suisse romande”, dialecte denumite Vaudois, Gruérien, Jurassien, Empro, Fribourgeois, Neuchâtelois și, în zona italofonă, Ticinese (dialect al lombardei). Chiar și limbile oficiale (germana, franceza și italiana) împrumută unii termeni care nu au sens în afara Elveției, împrumutați din alte
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Confederația a fost aproape exclusiv formată din regiuni germanofone, primele forme de literatură sunt în germană. În secolul al XVIII-lea, franceza a devenit limba la modă în Berna și în alte regiuni, în timp ce influența aliaților francofoni și a teritoriilor francofone a crescut față de situația anterioară. Printre clasicii literaturii elvețiene de limbă germană se numără Jeremias Gotthelf (1797-1854) și Gottfried Keller (1819-1890). Giganții incontestabili ai literaturii elvețiene a secolului al XX-lea sunt Max Frisch (1911-91) și Friedrich Dürrenmatt (1921-90), al
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
de ce îi displăcea peisajul social și politic din A Treia Republică Franceză. Și-a reamintit că, în anii 1890, a fost șocat de lipsa de respect și cosmopolitismul societății studențești franceze. Într-un discurs din 1906, Iorga amintea că elita francofonă și diglosia urbană distrugeau încetul cu încetul fibra morală a societăți, creând o breșă între clase în ceea ce privește limba. De asemenea, "Neamul Românesc" susținea "Action Française" și dreptul reacționar francez în conflictul cu a Treia Republică. La puțin timp după începerea
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
a reprezentat un factor suplimentar pentru favorizarea francezei. Actualmente, Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingvă franco-neerlandeză. De la abolirea recensămintelor lingvistice în a doua jumătate a secolului XX nu există statistici oficiale cu privire la prima limbă a populației. Estimările actuale situează populația francofonă la aproximativ 50%, cea neerlandofonă la aproximativ 8%, cea bilingvă la aproximativ 10% iar aproximativ 9% reprezintă populația ce devine bilingvă în timpul vieții. Datorită valurilor de emigrație de după cel de-al doilea război mondial și a numărului mare de instituții
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
au amenajat numeroase parcuri și șoselele importante, iar o serie de noi cartiere moderne au fost realizate. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX orașul a suferit o intensă presiune de francofonizare ceea ce a dus la apariția unei majorități francofone în oraș. Bruxelles s-a făcut încetul cu încetul oraș cosmopolit. În anii 1960-1970 s-au stabilit la Bruxelles multe familii imigrante în marea lor majoritate din fostele colonii belgiene precum și din Africa de Nord. În anii 1980-1990, consmopolitizarea a mers mai
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în jumătatea de nord a țării, are 58% din populație iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populație. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă și are 10% din populație. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică și conflictele politice și culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică și
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
în regiune. Reunificarea Țărilor de Jos sub numele de Regatul Unit al Țărilor de Jos a avut loc după dezmembrarea Primului Imperiu Francez în 1815. Revoluția Belgiană din 1830 a dus la înființarea Belgiei independente, catolice, burgheze, neutre și oficial francofone, condusă de un guvern provizoriu și un congres național. De la instalarea lui Leopold I ca rege la 1831 (astăzi sărbătorită ca zi națională a Belgiei), Belgia este o monarhie constituțională și democrație parlamentară, cu o constituție seculară bazată pe codul
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
Regatului Belgiei. În urma Tratatului de la Londra din 1839, independența noului stat este recunoscută Valonia a fost ocupată în Primul Război Mondial de către trupele germane și în al doilea război mondial de către trupele naziste. În perioada postbelică, datorită tensiunilor dintre comunitatea francofonă și comunitatea flamandă, a avut loc o reorganizare a statului începând din anii 60 într-o federație care să țină cont de aspectele indentitare și culturale diferite ale regiunilor Belgiei. Miscarea valonă afirmă că, după epoca romană, Valonia (Wallonia) a
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
organism care să supravegheze jocul a devenit evidentă la începutul secolului al XX-lea, cu popularitatea în creștere a meciurilor internaționale. FIFA a fost fondată la Paris, la 21 mai 1904; numele și acronimul francez rămân chiar și în afara țărilor francofone. Membrii fondatori au fost asociațiile naționale din Belgia, Danemarca, Franța, Țările de Jos, Portugalia, Spania (reprezentată de clubul de fotbal Madrid, Federația Spaniolă a fost înființată abia în 1913), Suedia și Elveția. Tot în aceeași zi, Federația Germană de Fotbal
Federația Internațională de Fotbal Asociație () [Corola-website/Science/297490_a_298819]
-
Mondial, cele trei bătălii de la Ypres fiind extrem de sângeroase. Războiul a fost un moment important în formarea identității și conștiinței populației flamande. Aceasta, formată în principal din țărani și muncitori slab educați, era dominată în statul Belgian de o elită francofonă. Măsurile prietenoase către populața flamandă luate de către ocupantul german și traumele soldaților flamanzi de pe front, conduși de ofițeri francofoni a permis catalizarea conștiinței flamande. Aceasta a permis recunoașterea drepturilor flamanzilor și a dus la reorganizarea statului înepând din anii 60
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
limba neerlandeză. Franceza se bucură de un statut special în 12 comune cu facilități situate la frontiera cu regiunea Valonia și în jurul Regiunii Capitalei. De asemenea franceza este una dintre cele două limbi oficiale ale Regiunii Capitalei care este majoritar francofonă, peste 80% dintre locuitorii acesteia considerându-se francofoni. Conform unui sondaj din 2006, franceza este cunoscută de aproximativ 59% din populația Flandrei. Din anii 1970 partidele politice din Belgia sunt organizate pe criterii lingvistice, neexistând partide politice majore naționale. În
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
partide flamande ca fiind un partid de extrema dreaptă. Scopul acestuia este de dizolvare a Belgiei și de creare a unui stat suveran și independent pentru poporul () flamand, pe care îl consideră o națiune. Principalele partide politice flamande precum și cele francofone, duc o politică de necolaborare cu acesta, politică numită "cordon sanitaire". Celelalte partide independentiste, N-VA și LD, au priorități un pic diferite. Ele nu sunt împotriva Belgiei ca principiu, ci sunt nesatisfăcuți de aceasta. În 6 decembrie 2011 s-
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
(germană "Bern", franceză "Berne", italiană "") este capitala Elveției și totodată capitala cantonului Berna. Limba oficială este germană deși există o minoritate francofonă. Numele orașului Berna fost menționat prima dată la 1 decembrie 1208. Originea numelui nu este însă până astâzi clarificat. Cea mai cunoscută legendă fiind cronica lui Konrad Justinger, unde se menționează că ducele Berchthold V de Zähringen care ar fi
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
Einstein, născut în Germania dar mai târziu naturalizat elvețian a elaborat teoria relativitățiii fiind angajat la oficiu de patente din Berna. Limbile oficiale sunt germană și franceză dar limba vorbită de majoritatea populației este "Bärndütsch" (dialectul german din Berna). Minoritatea francofonă are o școală și o biserică proprii. Doar foarte puțini mai vorbesc "Matteänglisch", o limbă secretă folosită în trecut de muncitorii din cartierul "Matte", unele cuvinte fiind chiar acum folosite în "Bärndütsch". Berna are multe muzee, împărțite în tot orașul
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
politica externă franceză începând de la mijlocul secolului al XX-lea. Influența culturală mondială a Franței trece, în primul rând, prin limba franceză, limbă a elitelor și a diplomației europene până la începutul secolului al XX-lea. Franța este a doua țară francofonă din lume, după Republica Democrată Congo. Franceza este o limbă vorbită de circa 220 de milioane de persoane din toată lumea, și este una dintre cele două limbi de lucru ale Organizației Națiunilor Unite și a agențiilor sale, dar și una
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]