1,800 matches
-
de versuri după ani și ani de activitate administrativă în Lira21. Discretă și modestă dar cu un temperament justițiar poate întreținut de profesoratul practicat cu sârguință, Adriana scrie versuri, în genere, de confesiune, de stare și sub aerul mărturisirii găsim freamătul căutării echilibrului prin delicatețe lirică. Postat secvențial în timp, între azi și ieri sau viitor, un ego, transformat parcă în secundul observator sinelui, analizează suișurile și coborâșurile unui vector de citire a lumii intr-un mod abstract.“inventez alternative pentru
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
și apoi,la liceu. -Perfect,te aștept! O liniște adâncă puse stăpânire peste cugetul ei.Revăzu pentru o clipă anii minunați în care făcuse și desfăcuse prietenii,profesorii care-i insuflaseră dragostea pentru materiile lor,orele de chiul,deși puține,freamătul acela de viață care nu putea fi învins de nimeni prinzând sub atele orice fărâmă de liniște.Oare mă va place?... Oare voi putea ajunge la el?... Mașina Violetei claxonă cu putere,spărgând pieptul nopții,cu aerul său de superioritate
O SFÂRŞISE VIAŢA,UNDEVA,DEPARTE... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369183_a_370512]
-
cei prezenții îi amintim pe scriitorul-preot Radu Botiș, Toma Gross Rocneanu, Aurelia Oancă, Aurelia Velea, Ioan Lazăr, Ioan Marian Chiorean ș.a. Subiectul principal dezbătut a fost realizarea și tipărirea înainte de sfârșitul anului a revistei Ligii scriitorilor, care se va numi „Freamăt” și va avea un numar de aproximativ 50 de pagini, format A4. Aceasta se va realiza cu sprijinul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean iar concepția grafică și tehnoredactarea aparține Victorianei Oros. Felicitări pentru activitatea din acest
O NOUĂ ŞEDINŢĂ A LIGII SCRIITORILOR MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369196_a_370525]
-
există/ Numai în iluzia libertății. In lirica elenă I.M.Panayotpolos edenul se reflectă în dragostea de pământ,de pădurile și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit mesajul oceanelor( ... Descoperirea tainelor vieții,cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii ,sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec:Femeie
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
Numai în iluzia libertății. In lirica elenă I.M.Panayotpolos edenul se reflectă în dragostea de pământ,de pădurile și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit mesajul oceanelor( ... Descoperirea tainelor vieții,cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii ,sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec:Femeie cu
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
fără să-și ia rămas bun de la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintire într-un decor mirific undeva la poalele munților care se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetat de jurăminte neîntinate când soarele învață să zâmbească într-un freamăt târziu.... Nu e vreme de suspine. E vremea amurgurilor din noi Care ard pe rugul eternității.... Referință Bibliografică: Amurg / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandra Mihalache
AMURG de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369285_a_370614]
-
căsătorească dar și prin momente de ruptură. 1879 6 august, îi scrie Veronicăi mângâind-o pentru moartea soțului. Publică în "Convorbiri Literare": Atât de fragedă, scrisă pentru Veronica, dar pe care o comunică și Mitei Kremnitz, cumnata lui Maiorescu, Sonete, Freamăt de codru, Revedere, Despărțire. Veronica îl vizitează la București. 1879 Apar în "Convorbiri Literare" poeziile: De câte ori iubito, Rugăciunea unui dac, Atât de fragedă, Afară-i toamna, Sunt ani la mijloc, Când însuși glasul, Freamăt de codru, Revedere, Foaie veștedă, Despărțire
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
Mitei Kremnitz, cumnata lui Maiorescu, Sonete, Freamăt de codru, Revedere, Despărțire. Veronica îl vizitează la București. 1879 Apar în "Convorbiri Literare" poeziile: De câte ori iubito, Rugăciunea unui dac, Atât de fragedă, Afară-i toamna, Sunt ani la mijloc, Când însuși glasul, Freamăt de codru, Revedere, Foaie veștedă, Despărțire. 1879-09-06 Veronica Micle merge la Capitală, fiind așteptată cu emoție de către poet. 1879-09-07 Întâlnirea fusese atât de tulburătoare încât Veronica avea să scrie " Scumpul meu drag, nu știu cum să încep, cum vei găsi aceasta... ! Nu
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
coroanei sale solare. Și de data aceasta arborele respira ritmic , precum versul eminescian, în timp ce risipea parfum. Își purta coama înflorită ca un tânăr cu pletele-n vânt, răspândind viață. Era în murmurul acela ceva din versul eminescian, „cu frunza-n freamăt” din Făt - Frumos din tei”, când „în mijloc de codru” am zărit o pereche de tineri... Întotdeauna mi-a plăcut să-i iau cu mine, pe urmele lui Eminescu, pe adolescenți. S-au oprit și-au stat nemișcați sub...ploaia
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
de flori: „Cu ochii mari la ea se uită/ Plini de vis, duioși plutind/ Flori de tei în păru-i negru/ Și la șold un corn de-argint.” Fata întinse brațul să prindă o floare în cădere...și...ca-n „Freamăt de codru”, „Teiul vechi un ram întins-a/ Ca să poată să-l îndoaie, Ramul tânăr vânt să-și deie/ Și de brațe-n sus s-o ieie/ Iară florile să ploaie/ Peste dânsa”. Recitau împreună, ca un omagiu adus măreției
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
mister sufletul va trebui să își revarse plinul prea încărcat ,își va înecă suspinul dorindu-și mântuirea în veșnicul eter... Curg râuri de lacrimi,care își duc și chinul Crucii prea grele ,duse în depărtări frumoasă viața pământeana cu nesfârșitul freamăt de cărări își pierde urma și destinul Peste enigmă eternei încercări! Autor:Lucian Tătar Referință Bibliografica: RUGĂCIUNE MUTA / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2294, Anul VII, 12 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate
RUGĂCIUNE MUTĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378719_a_380048]
-
ta aici, o regăsesc azi doar prin mine, Deși ai plecat ,ai plecat... În venele mele clocotește un fluviu din tine, Izvorăște emanația luminii din sfere celeste. Când am sosit iar acasă, nu te mai găseam, Dar în noaptea de freamăt te văd iar la geam, O noapte mai deasă pierdută prin geamătul surd A copilului născut în crivăț de fum, Căci fum este viața! La drum am pornit cu glasul topit, De atâta ninsoare ce peste mine coboară, Și mă
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
fără tine mi-e greu, Izvor dătător de viață!. Ești astrul ce-mi dărui lumină, Ești îngerul meu păzitor, Un zâmbet de-al tău, mă Alină, Tu ești al Iubirii izvor! Ești Trup, dintr-o coastă de-a mea, Ești freamăt pe-a inimii strune, Te-ador, de ești bună sau rea, Până clopotu-n vale-o să sune!. . . = 8 Martie 2013 = La mulți ani scumpă ființă a sufletului meu ! Citește mai mult FEMEIE, IUBITĂ, SOȚIE ȘI MAMĂEști suflet din sufletul meu
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
fără tine mi-e greu,Izvor dătător de viață!. Ești astrul ce-mi dărui lumină,Ești îngerul meu păzitor, Un zâmbet de-al tău, mă Alină,Tu ești al Iubirii izvor! Ești Trup, dintr-o coastă de-a mea,Ești freamăt pe-a inimii strune,Te-ador, de ești bună sau rea,Până clopotu-n vale-o să sune!. . .= 8 Martie 2013 = La mulți ani scumpă ființă a sufletului meu !... XXI. CIND SE PIERDE SANATATEA, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr.
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Acasa > Poezie > Credinta > EPIGONUS Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ai pus in min´ culori de curcubee, Mistere, zboruri și parfum de nard, Un legământ ce-ngroapă Astartee, În freamăt de sublim și de hazard, În arătări de slavă și lumină, Înconjurat de sori și constelații, Mă fac mai mic, în lumea mea străină, Și-ascult pierdut adânci reverberații, Te strig, Te caut, într-o imensă sferă, Ascult cadența pașilor
EPIGONUS de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377797_a_379126]
-
puțin brahmanii (și casta respectivă), în acest Stat indian, au libertate absolută, mai mult chiar, că Statul însuși nu este altceva decît întruparea lui Brahma, înțelegîndu-se prin Stat tocmai corpul de brahmani. Din afirmațiile pline de indignare împotriva despotismului și freamătele de exaltare pentru libertate, ar fi de așteptat din partea filozofului din Stuttgart teoretizarea unui Stat bazat pe libertate și moralitate. Și este adevărat. El promovează, într-adevăr, moralitatea Statului, care teoretic include libertatea individului: doar că, în cele din urmă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
trăim în plină deșănțare pornografică a gîndirii binare. Logica binară a adevărului absolut și a falsității absolute acționează cu o impudoare ce te lasă fără grai. "Lupta Binelui împotriva Răului", "Dumnezeu este cu noi!" tot atîtea sloganuri ce fac să freamăte de aprobare mulțimile și culminează cu această incredibilă afirmație ce reia, fără s-o știe, un slogan leninist bine cunoscut: "Cine nu este cu noi este împotriva noastră!". Este interesant de subliniat inversiunea pe care gîndirea totalitară o operează în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în frământările lui transpuse în alegorii cu miez politic și de o tensionată investitură morală. În fiecare din piesele lui Constantin Popa se percepe un zbucium în care revolta și disperarea se cheamă și-și răspund. Din idealism contrariat, din freamătul exasperării se zămislește o inconfortabilă dramaturgie, ce nu se rezumă la textele incluse în acest volum.** Calul verde... Ce-o fi asta? O năzăreală poznașă? O trăsnaie surrealistă? Dar varianta (de titlu) Unu plus unu fac trei? Nu-i cumva
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ca un oftat profund, după care ai nevoie de aer. Un text polifonic ca mesaj și ca scriitură dramatică. Un text ale cărui litere îți rămîne înfipte în memorie, ca niște ace reci și febrile, multă vreme după lectură... A freamăt... A neuitare. Ovidiu Lazăr *** Stau și mă gândesc cum să fac această operație matematică: să scad din cei 70 de ani de Teatru, pe unde să-i înghesui pe-acolo, să fie și ei cumva. Mă ajută prietenul și colegul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și ceea ce este dincolo de ea. Și mai Înveți niște lucruri: că te poți raporta la existență nu numai cunoscând-o, ci și admirând-o, simțind-o și preamărind-o; că există un mod mai profund de a vedea lumea și freamătul ei, cel estetic; că poți avea acces la o bucurie formidabilă atunci când te raportezi la esențe, la valori supreme și la divin; că mai presus de tine există și alții, cu care se naște o bucurie a reușitei prin comuniune
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
democrații specifice timpului). Auditoriul Își vedea de treaba lui: discuții profesionale, injoncțiuni acide la adresa unor stări de fapt sau colegi mai veroși, difuzarea noilor bancuri și bârfeli colegiale. Ba unii, plasați În ultimele bănci, mai și fumau. Prin peritext, mimică, freamătul sălii, dar și prin unele luări explicite de poziție (discursuri ostentative sau expresii cu dublu sens, exclamații sau completări „lămuritoare” din sală) se crea o atmosferă de bâlci, de stare neverosimilă de batjocură pentru o facultate ideologică prin excelență. Era
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ale lui Flammarion, căruia, mai târziu, în 1901, îi va dedica un studiu. Debutează în 1892, la „Revista ilustrată”, cu traduceri, în anul următor publicând alte tălmăciri în „Curierul Olteniei”. Înființează o societate literar-științifică și scoate în 1895 revista școlară „Freamătul”. Absolvind liceul în 1896, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care nu o termină. Continuă să se instruiască, formându-și o cultură enciclopedică, chiar dacă, din 1898, este înrobit de gazetărie; până la sfârșitul vieții va lucra
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
conțin pasaje de fină exegeză teologică, nu sunt însă nicidecum o expunere seacă și pedantă. Predica are viață, culoare și, în mișcarea ei, când solemnă și înfiorată de simțăminte sublime, când lirică și unduioasă, când aspră și poruncitoare, se simte freamătul personalității aprige a Ivireanului. Originalitatea didahiilor stă în modul în care mitropolitul știe să cearnă și să prelucreze ideile sau tezele din care s-a inspirat, dar mai ales în stilul lor cuceritor. El nu se urcă la amvon doar
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
viața și opera” acestuia datorează Îndeajuns de mult dandysmului pentru a-l așeza În deschiderea paradei noastre. Spiritul rebel, de contestatar impenitent, Îl animă Încă din adolescență. Suita de eroi ai poemelor sale Îi poartă, sublimate, pasiunea, melancolia, revolta, Înflăcărarea, freamătul În fața naturii, sfâșierea Între extreme. Dar așa trăiește chiar el până În clipa morții. Nimic mai străin de firea unui dandy adevărat. Și atunci? Câteva detalii din felul de a fi al lui Byron poartă Însă inconfundabila amprentă a unui stil
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
până la urmă liceul militar și s-a înscris apoi la școala de ofițeri. În 1913, pe când era administrator-căpitan, demisionează din armată, devenind inginer hotarnic. Primele versuri, iscălite R. Urdăreanu și Romulus U., îi apar în 1895, în revista liceenilor craioveni „Freamătul”. Cu pseudonimele Gabriel Donna și, mai rar, Serafitus și Seraphitius, colaborează la reviste patronate de Al. Macedonski - „Vieața nouă”, „Literatorul”, „Carmen”, „Ileana”, „Hermes”, dar și la „Foaia populară”, „Epoca”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, precum și la unele dintre periodicele conduse
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]