3,189 matches
-
de sonete intitulat Confesional. G. se autodefinește ca descendent al lui Villon oarecum prin efectul de tabel mendeleevian al elementelor: „Prea-i villonescă viața asta, dar/ Nu-s eu de vină dacă-i villonescă!/ Probabil că era un loc în frescă/ Lipsea un bard ca mine din bazar!” Prin acest ciclu poetul face trecerea la o altă carte reprezentativă, „trilogia sonetelor”, alcătuită din Sonetele aeriene (1972), Armura de sudoare, (1972) și Bazarul cu măști (1973). Trilogia e urmată, ca de o
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, București, 1980; Ierbarul amorului. Blazoane, imnuri, elegii, sonete, Iași, 1981; Inventar celest sau Taraba marelui talcioc cu hârburi strânse la un loc sau Turnanta frescă picarescă, București, 1982; Dacica, pref. Alexandru Balaci, București, 1984; Cetatea de sidef, București, 1985; Olympia (în colaborare cu Virgil Ludu), București, 1985; Turmele soarelui, pref. Mihai Ungheanu, București, 1985; Cartea sonetului, I-II, București, 1987-1990; Patriarhale și exotice, București, 1988
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
limbii franceze, tradusese din J. B. Priestley și din Hans Prager. În 1945 îi apărea la Editura Forum romanul Zilele nu se întorc niciodată. Cartea se bizuia pe o largă proiecție autobiografică, dar tocmai natura confesivă a narațiunii îndepărtează mult fresca epică de punctul ei de pornire. Undeva, într-un oraș de provincie din Europa, Șeful - medic și director al unui sanatoriu - își trăiește aventurile erotice și experiențele matrimoniale, oscilând între iubirea „narcotică” pentru Vivian (personaj care, prin origine, cum remarca
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
G. începe să-și redacteze ultima carte, Récit d’un combat, exploatând literar, prin intermediul unui personaj imaginar, observarea lucidă a propriei boli. Récit d’un combat, publicată chiar în anul morții scriitoarei, este până la urmă o radiografie a agoniei, o frescă a unei lumi condamnate, alcătuită mozaicat din însemnări succinte și note cu caracter de jurnal, în care esențială rămâne încercarea de a desfășura un dialog cu sine însăși, cu neliniștea și întrebările fundamentale. Atotstăpânitoare aici se dovedește iubirea de viață
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
au adoptat moduri de comportare uneori de neînțeles pentru viziunea tradițională, conservatoare a părintelui lor), obsedat de stabilitatea și armonia familiei, apăsat de condiția umilitoare a țăranului „cooperator”, crunt lovit de soartă. Narațiunea prezintă în același timp un fel de frescă, menită să cuprindă ample secvențe ale societății românești din anii ’80 (lumea satului socialist, dar și mediile aparatului de partid și administrativ, Bucureștii, Delta Dunării ș.a.). O tipologie variată și plauzibilă populează paginile cărții. Există și elemente de dramatism epic
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
cunoaștere a realităților perioadei (cu substanțiale incursiuni în epoci anterioare și cu referire și la un context mai larg). Lucrurile sunt privite, în ultimă analiză, prin prisma social-politicului: Drumul Cavalerilor e, desigur, un roman rural, un roman de familie, o frescă, dar mai ales un roman politic, asemănător cu cele mai puternice dintre romanele despre „obsedantul deceniu”, el referindu-se însă de-a dreptul la perioada ceaușistă. Există, desigur, în Drumul Cavalerilor, ca în orice operă explicit angajată, o anumită doză
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
1905, 24; A.H. [Alfred Hefter], „Pe marginea epopeei”, „Lumea”, 1919, 84; Dafin, Iașul, I, 44-46, 184-185, 218, II, 103, III, 17; Ralea, Scrieri, VII, 270; Sadoveanu, Opere, XIX, 395-396; J. Flavius, Iașii în robă, Iași, 1931, 38-39; Fr. Stanetti, Fresca justiției contemporane române, București, f.a., 305-309; Iorga, Ist. lit. cont., II, 143; I. Clopoțel, „Orașul amintirilor”, SDM, 1936, 4; A. Bugariu, „Orașul amintirilor”, LU, 1936, 9; Stelian Metzulescu, „Orașul amintirilor”, „Curierul Olteniei”, 1936, 1857; P.I.P. [Paul I. Papadopol], „Orașul amintirilor
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
reconstituie viața latinilor urmărită în evoluția ei, oprindu-se atât asupra civilizației materiale, cât și asupra detaliilor existenței cotidiene. Deși operează cu precizia savantului, iar nu cu imaginația artistului, autorul reușește ca dincolo de exactitatea și erudiția expunerii să recompună o frescă animată și plină de culoare a lumii evocate. După mai bine de treizeci de ani dedicați studierii operei ovidiene, va sintetiza rezultatele cercetărilor în monografia Ovidiu. Omul și poetul (1971), prima consacrată poetului latin în România, lucrare ce va fi
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
viață, iar narațiunea devine cuceritoare. Evocând „copilăria și tinerețea” autorului, întâiul volum capătă caracter de bildungsroman; următoarele două, înfățișându-l ca profesor, om de știință, ziarist, om politic, într-un cuvânt ca om de acțiune angrenat în istorie, compun o frescă a lumii românești din primele trei decenii ale secolului al XX-lea, nu fără a integra și tablouri de lume vest- și nord-europeană. Aproape niciodată memorialistul nu relatează sec. Cu toate că el istorisește de regulă rapid, nemeșteșugit, într-un stil colocvial
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
la „Luceafărul”, în 1965, prezentat de Ion Gheorghe, iar editorial cu placheta Ninge la izvoare (1967). A colaborat cu poezii, eseuri, cronici dramatice la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. A lăsat în manuscris Trunchiul și așchia, roman frescă plasat în prima jumătate a secolului al XX-lea. Într-un tablou convențional, R. ar putea fi înscris în al doilea val al poeților apăruți în anii ’60, val identificat de regulă prin termenul „șaptezecism”. Poetul nu se sustrage aerului
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
Scriere târzie, Iadul pe pământ adoptă o construcție romanescă în înfățișarea itinerarului existențial al autorului. Povestea, simplă și directă, cu personaje reale, cuprinde un orizont foarte larg al societății românești din primii ani postbelici. Finalmente, cartea ajunge să propună o frescă dramatică și impresionantă a vieții de zi cu zi într-o țară năpădită de „eliberatorii” sovietici, confruntată cu jafurile comuniste și cu lipsurile materiale, injustiția socială fiind principala armă în impunerea „dictaturii proletariatului”. Unul dintre personaje, Savin, constată la un
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
însoțește descrierea abdicărilor de la principii, a cedărilor morale în fața condițiilor constrângătoare, ridicând fricțiunile administrative și frustrările sociale curente pe un plan uman universal. Urmărindu-și riguros subiectul, perfect articulat în desfășurarea lui dramatică implacabilă, Ion reușește să devină o grandioasă frescă, unde o forță realistă extraordinară reține o mulțime uriașă de amănunte grăitoare. Nimic din componentele vieții comunitare nu scapă prozatorului, care îi face pe cititori martori ai evenimentelor sempiterne din lumea satului, tabloul dobândind treptat proporții monumentale. Episoadele au o
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
cu finețe și efecte pitorești - o haină perifrastică proprie, cu patină de arhaicitate și solemnitate, cu dese inserții de referințe religioase și citate bisericești. Pe lângă această calitate și pe lângă abilitatea dialogului, reține atenția capacitatea de a reconstitui, ca într-o frescă, amuzant, colorat, o lume specifică, făcând observații substanțiale asupra ei. Sunt, de asemenea, surprinse cu aplomb figuri caracteristice, personajele cele mai semnificative - chiar dacă minți simple, îndeobște - având o dimensiune interioară. Departe de a fi niște farisei, monahii trăiesc sincer - dar
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
nu își maschează nici ezitările stilistice, nici ambițiile. În fond, este urmărită folosirea unei tehnici cât mai moderne (polifonice), doar că se încearcă prea mult (cartea tinde să fie deopotrivă roman de dragoste, autobiografie, descriere a vieții „Tatălui”, jurnal și frescă), obținându-se prea puțin (asociere de registre, strict delimitate, în ilustrarea unui caz de iubire eșuată între soți). Axat pe drama sentimentală a personajelor Ariela și Andrei, Intrarea oprită anunță efectuarea unui prim pas către atingerea unei coerențe a discursului
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
Națiune și creștinism, îngr. și introd. Constantin Schifirneț, București, 2003. Traduceri: Filocalia sau Culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, I-XII, introd. trad., Sibiu, 1946-1991; Wilhelm Nyssen, Pământ cântând în imagini (Frescele exterioare ale mănăstirilor din Moldova), pref. trad., București, 1978; Sfântul Grigore de Nisa, Scrieri, București, 1982 (în colaborare cu Ioan Buga); Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri, I-II, București, 1983-1990; Sfântul Atanasie cel Mare, Scrieri, I-II, București, 1987-1988; Sfântul Chiril
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
1947, la „Contemporanul”, iar editorial în 1949, cu povestirea Bobocica, semnată cu pseudonimul Ion Aluzetcu. A fost soțul Ninei Cassian. Autor a numeroase cărți de proză, Ș. a abordat o multitudine de formule epice, de la schiță și nuvelă la romanul frescă. Soare de august (1955) surprinde un episod din timpul insurecției din 1944, având protagoniști doi muncitori devotați, gata să se sacrifice pentru triumful cauzei. Tonul, atmosfera, limbajul, comune literaturii din epocă, sunt artificiale, manieriste, șablonarde. Din culegerea de „povestiri, dialoguri
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
copilului care nu văzuse niciodată altceva decât satul său din Mehedinți. Pe lângă augmentarea unei nuvele la proporțiile romanului, Ș. mai folosește un procedeu: reluarea povestirilor publicate anterior. Așa a luat naștere romanul Al cincilea anotimp (1963), ce se vrea o frescă a ultimilor ani din timpul celui de-al doilea război mondial. Protagonistul cărții, un profesor de filosofie, face legătura între cele două lumi antagonice, văzute schematic, în maniera ideologizată a realismului socialist: pe de o parte muncitorii ce pregătesc insurecția
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
capacitate de observație morală, socială și politică ieșită din comun. Cu suverană luciditate și severitate, nelăsându-se îmblânzit de nici o iluzie, ochiul prozatorului radiografiază societatea românească din epoca totalitarismului comunist și din cea posttotalitară, dar și lumea occidentală contemporană. Această frescă de amploare este prefigurată de primul roman și chiar de nuvelele fantastice din Eu și iadul (1993) și desăvârșită de romanele Apocalips amânat (1997), Morminte străvezii (1999), Domnul clipei (2000), dar și de altele care aruncă sonde într-un viitor
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
interioară e redusă la stadiul de „simplă marionetă în mâna unui destin numit Eroare” (Teodor Tihan). Cu Speranța care ne rămâne (I-II, 1974-1977), una din scrierile sale cele mai solide (în special primul volum), Ș. înlocuiește romanul psihologic cu fresca. Se oferă o cronică nelineară a unui orășel de provincie (datorată poliedriei epice și prezenței martorilor derutanți, de la Scrima, „cronicarul”, până la ratatul Mavru sau la nebunul Ieronim). Romanul de atmosferă este dublat de unul de familie și critica (Nicolae Manolescu
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
la București, în 1929, cu portrete de țărani și copii din Drăguș (Făgăraș), în urma participării la campania sociologică condusă de D. Gusti. În 1932 se află printre inițiatorii grupării Criterion, membră fondatoare a secțiunii plastice. Între 1930 și 1937 lucrează frescă și ceramică în colaborare cu Marcel Iancu. Alături de acesta și de Milița Pătrașcu ori de M. H. Maxy, expune în 1933 la Palatul Expoziției Naționale de Artă Futuristă din Roma. În 1937 e prezentă la Expoziția Internațională a Artelor și
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
apariția tradiționalul autor omniscient, care dezvăluie mobilurile mentale ale eroilor săi cu aceeași ușurință cu care descrie situațiile și fundalul istorico-social în care aceștia acționează. Tematica abordată este și ea diferită: de la problema puterii și a autorității din Păsările la fresca socială din Apa și la „tehnica loviturii de stat” din Racul, autorul încearcă explorarea unor zone tot mai largi ale realității, în efortul de a surprinde complicatele mecanisme sociale care guvernează desfășurarea istoriei. Resortul intim, de adâncime al prozei sale
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
apă și Un om își trăiește viața. În cel dintâi, povestea, plasată într-un oraș de provincie de după primul război, se încheagă lent, perspectiva auctorială alternând cu aceea a unor martori. Cadrul epic, consistența atmosferei și acuitatea portretistică anunțau o frescă, rezultatul fiind însă o dramoletă grotescă. Impaciența epică minează și Un om își trăiește viața, altă istorie a unei ratări. Concepută ca un Bildungsroman, interesând nu numai prin scriitura modernă, dar și ca documentar autobiografic, cartea amintește de Romanul adolescentului
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
personajul-narator, martor la invadarea Troiei, mărturisind că acolo a fost vorba despre trădare. Ritmul alert al povestirii, cadrul istorico-geografic conturat în tonuri sigure fac din Asklepios și un roman de aventuri cu țintă instructivă și morală. Fanar (1968), o amplă frescă istorico-socială plasată în Balcanii de la sfârșit de secol XVIII și început de secol XIX, aduce o umanitate diversă etnic, ce se profilează în decorurile exotice proprii Stambulului și Bucureștilor. Este o lume a diplomației desăvârșite - memorabil, amintind de Mihail Sadoveanu
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
Florin Țene, „Agenția de eufemisme”, „Bucovina literară”, 1998, 9; Grigore Scarlat, Într-un veac împătimit, VTRA, 1999, 2; Daniel Ștefan Pocovnicu, Blasfemia poetică, ATN, 1999, 9; Ion Hurjui, O posibilă carte incendiară, CL, 2001, 6; Ioan Holban, Monologul interior și fresca socială, VR, 2001, 7-8; Ivonne Gutiérrez Obregón, Encuentro de poetas, Mexic, 2001, 236-242; Florin Faifer, Un roman incitant, VTRA, 2002, 3-4; Ion Hurjui, Un roman de nota zece, CL, 2002, 5; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 391-392. O. I.
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
with Evil, publicată în 1994, de Bernard McGinn, cunoscut mai ales datorită studiilor sale consacrate apocalipticii medievale și misticii creștine. Cu 15 ani în urmă, McGinn redactase articolul „Antichrist” din Encyclopaedia of Religions, editată de Mircea Eliade. Articolul propune o frescă pe tema adversarului eshatologic care să cuprindă întreaga tradiție creștină, cu două paranteze interesante despre iudaism și islamism. Specialiștii unei anume epoci sau unui anume autor se pot simți uneori frustrați, dacă nu dezamăgiți din pricina aparentei „superficialități” cu care se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]