3,538 matches
-
Mi-e inima însângerată, Fiindcă mi-au pus sârmă ghimpată. Adesea lumea mă întreabă - Tu ești orfana basarabă Cea despărțită pe nedrept De la al mamei sale piept?” (Lucia Stegărescu. liceană) Este strigătul plin de durere al unei adolescente, al unei frumoase la suflet și la chip liceene, desemnată în 2014 cea mai bună dintre elevii din liceele cu profil umanist, pe nume Lucia Stegărescu. Este o tânără basarabeancă ca multe altele din generația ei și alte generații, care visează la unirea
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
Bându-mi sufletul tot dintr-o cană de nori Când treceai mâna ta, răvășind spinii verii, Peste degetul lui împietrit în inel, Când muream de tăceri prin cotloanele serii, Când vroiam să nu fiu, când vroiam să fiu el. Ce frumoasă mi-erai când săpam peste fire Lungi hotare-ntre noi, să te uit, să te pierd, Zgâriind geografii de păduri prin iubire Când și umbra din ochi aș fi vrut să-ți dezmierd Mi-am legat de genunchi ani întregi
GLONȚ DE MĂCEȘ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348559_a_349888]
-
de Dumnezeu putea face atâtea minuni, ca aceea prin care el reușise să scape cu viață din faliment! Mai trecură câțiva ani de când Noam și familia sa trăiau în belșugul palatului guvernatorului. Deși se vedeau rar, Sharuma, băiatul guvernatorului, și frumoasa Estera - acum devenită o fată de șaisprezece ani, inteligentă și bună la suflet -, trăiau cu mare intensitate puținele clipe petrecute împreună cât timp se întâlneau față în față. Se vedea pe chipurile lor, pe zi ce trecea, că inimile lor
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
am așezat și noi la o masă de unde aveam priveliștea nocturnă a Jaffei situată la înălțime, cu apa mării care lovea talazurile și magnificul peisaj telavivian reflectat în apă ca un nud admirat într-o galerie. Priveliștea telaviviană atât de frumoasă reflectată te îndreptățește să gândești că Tel Aviv e Buricul Pământului, iar Israelul atât de mic și neînsemnat pe hartă arată o periferie a acestuia. Împrejur mirosuri de pescărie, grătar iar în aer răsună amestecul de glasuri în ebraica împământenită
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
blondă foarte frumoasă, grecoaică, fiica unui căpitan de vas. Pe lângă greacă, limba ei maternă, Elfy vorbea limba engleză și franceza. Cunoscând bine limba greacă, având el un șarm aparte, lui Titi nu i-a fost greu s-o cucerească pe frumoasa elenă. Mai târziu, cei doi s-au căsătorit. Se potriveau de minune, formând un cuplu de invidiat. Viața lui Titi s-a schimbat radical după căsătorie, și-a modificat total traiectoria și prioritățile au fost altele. Au părăsit Canada și
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
toamnă. -Iar apoi primăvară. Sau toate la un loc, în aceeași zi. -Si zici că vrei să devii scriitor, Farcaș? -Roșa, scriitori suntem toți. În fiecare clipă, fiecare își scrie viața. -Iară faci pe poetul!, exclama ea. Roșa e roșcata, frumoasa, cu ochi căprui, iar sub ei pistrui micuți, fini. Cand tace, pare cea mai cuminte. Când vorbește, e o furtună de idei și cuvinte, de zâmbete și încruntări. Farcaș visează. -Nu fac pe poetul, ci sunt poet. -Ești un poet
MITURILE EULUI de ELENA STAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349270_a_350599]
-
Sunt grijulii, uneori neglijente, sau nepăsătoare Cele mai frumoase mîini sunt ale vieții cînd sădești un pom, uzi o floare, hrănești pe cineva, chiar și un cîine Sunt mîini pline de bunătate și merită respect... Referință Bibliografică: Cînd mîinile sunt frumoase / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1270, Anul IV, 23 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CÎND MÎINILE SUNT FRUMOASE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349304_a_350633]
-
afine, ale oamenilor care plecau dis de dimineață la cules prin parchete. Vremurile acelea au trecut. Acum „bâzâie” prin comună, dar și prin sate, mașinile lucioase ale urmașilor foștilor localnici, sau ale cunoștințelor acestora venite să stea un sejur în frumoasa comună. Nici nu mergi o sută de metri și te oprește cineva cunoscut: „Urcați, vă rog, cu noi! De ce mergeți pe jos?” Te urci și te trezești imediat la școala din Demacușa. E adevărat, dincolo de școală noi mai avem de
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
un lectulus încărcat cu perne, seara în grădina sa, pe Via Sacra și Via Flaminia, grădină întinsă pe câteva coline pline cu flori. Spuneam că a fost un dandi, prima căsătorie pentru el n-a rezistat, îi fugeau ochii după frumoasele Romei, a dat greș și cu a doua și cu a treia căsătorie. Dar i-a rămas fidelă fiica sa, Perilla, care sub supravegherea lui a cultivat tot artele. Viața lui a luat o întorsătură neașteptată în anul 8, luna
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
este tânăra și dăruita cu necuprins duh de cântec, Cătălina Alexa, vioaie și visătoare, inocentă și îngemănată cu îngerul cercetării tainelor cerului inimii. E în căutarea sublimei cunoașteri, către care pornește totdeauna gândul pur, singurul luminat sub pleoapa îngerului. O frumoasă tânără, gingașă și visătoare domnișoară, dar neînchisă în singurătate! E atât de inocentă încât pare să aibă ochi numai de văzut steaua lumii și nicio umbră, încât pare că n-ar putea da grai decât cuvintelor copilărești și n-ar
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
un vrej de iederă sălbatică. Îmi sărea înainte și se tânguia: „Frumoaso, n-ai vrea să-mi fii mireasă?” „Nu, răspundeam eu. Piei din fața mea. Cu unul ca tine să mă însoțesc eu?” Și plecam mai departe, la treburile mele. „Frumoaso, se văita el din nou a doua zi. Te-ai mai gândit? Hai, mărită-te cu mine. Vei avea tot ce-ți dorește inima: și case mari, și haine împodobite, vei avea vâlnic numai cu flori, și cămăși albe, și
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
că alta ar fi vrut să-i fie nevastă. Dar el pe mine m-a dorit. Și, cum îți ziceam, nu mi-a mai dat pace. Oriunde mergeam, îl găseam în drumul meu. Și de fiecare dată se tânguia amarnic: „Frumoaso, frumoaso, nu mă osândi. De ce mă prigonești? Ascultă-mă...” Iar eu nu-l ascultam. Ba chiar, după o vreme, sătulă de stăruințele lui, n-am mai răbdat și i-am zis: „Știi ceva? Am fost prea blândă până acum. De
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
însuși de apă, ai fi zis un fel de răbufnire, o cascadă cu brațe și ochi, cu chip și, mai ales, cu grai... — Ți-a vorbit? — Desigur. Și glasul îi era rece și umed, ca nămolul râului, ca o peșteră. ,,Frumoaso, a zis. Te mai întreb o dată: vrei să-mi fii mireasă?” „Nu”, i-am răspuns. „Acesta e ultimul tău cuvânt?” „Acesta”. „Atunci, a gemut el, cutremurându-se, atunci nu vei fi nici a altui bărbat. Cel puțin atâta vreme cât eu mă
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
strecurându-se în așternut, adormi numaidecât. A doua zi se trezi târziu, aproape de amiază. Ceilalți se sculaseră de mult, li se auzeau glasurile prin curte și prin odăile vecine. Când să coboare din pat, Octavia își aminti brusc întâmplarea cu frumoasa Lina cea preschimbată în broască. Se îmbrăcă în grabă și, ieșind în ogradă, o porni în goană spre gardul de la capătul livezii, acolo unde știa că se află portița cu cele două lacăte argintii. Ajunse la gard, merse în josul și
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
Acasa > Versuri > Visare > FRUMOASA DIN OGLINDĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1279 din 02 iulie 2014 Toate Articolele Autorului FRUMOASA DIN OGLINDĂ Se privea bunica în oglindă: „Arăt bine; mai e vreme de trăit; râd vecinele de mine? E timp destul de
FRUMOASA DIN OGLINDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349776_a_351105]
-
Acasa > Versuri > Visare > FRUMOASA DIN OGLINDĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1279 din 02 iulie 2014 Toate Articolele Autorului FRUMOASA DIN OGLINDĂ Se privea bunica în oglindă: „Arăt bine; mai e vreme de trăit; râd vecinele de mine? E timp destul de iubit”. Mereu își da cu fond de ten, s-astupe ridurile dese, să aibă fața-mbujorată ca miss pirandele alese
FRUMOASA DIN OGLINDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349776_a_351105]
-
Mamaie, ce e cu tine? Coasa ta e ruginită! - Bine zici, mânca-te-ar buna! i-a răspuns pierzându-și suflul și-n fața lui “frumoasa” din oglindă pân' la urmă și-a dat duhul. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: FRUMOASA DIN OGLINDĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1279, Anul IV, 02 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FRUMOASA DIN OGLINDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349776_a_351105]
-
Ea și-a clădit până la doar douăzeci și cinci de ani o biografie de piatră rară, căreia-i este propriul șlefuitor. E o frumoasă fată, cu zapis de frumusețe din partea juriului Festivalului Național „Cântecele Oltului”, 2010, dar mai cu seamă, neasemuit de frumoasă în ochii lăsați pradă mirării, ai spectatorilor iubitori de muzică populară, căci Elena-Daniela Cuculici alătură într-o indestructibilă armonie, plăcuta voce muzicală cu superbitatea corporalității unei fete pentru care mândrii de altădată, ca să-i fie miri, i s-ar fi
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
plăcuta voce muzicală cu superbitatea corporalității unei fete pentru care mândrii de altădată, ca să-i fie miri, i s-ar fi strecurat în suflet precum șoimul în văzduh și razele lunii prin canaturile iatacului prințesei care palpită de dor! E „Frumoasa Oltului”, înaltă, înmlădiată ca floarea soarelui pe raza luminii, merge pe vârfuri, tremurând suplu ca firul crinului și cântă fermecător! Străluminează în glasul ei de dropie a câmpului Olteniei și în duhul ce-i vibrează trupul, un arc vioriu care
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
Winterswijk), 2007), Cehia (Praga, 2007), Luxemburg (reprezentant al Patriarhiei Române, 2007), Franța (Nantes, 2013). Avem de a face, în ce o privește pe artista Elena-Daniela Cuculici cu o vastă și încrustată cu date de prestigiu, biografie. Pe cât e de grațioasă „Frumoasa Oltului”, pe atât povestea sa pare un vestigiu stâncos, de venerabil în cursă și în luptă cu sine, cu limitele umane, la toate treptele de vârstă. Dar Elena-Daniela Cuculici are alură suplă, e cuceritoare prin har și grație, nu e
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
spună că îi este tare dor de el! Se înțelege, când Nerun primi scrisoare, dorurile din sufletul lui luară foc de-a binelea. A început să nu-i mai tihnească zilele de muncă, se gândea întruna numai și numai la frumoasa Mona. Iar fata i-a mai trimis o scrisoare, în care îl ruga să vină, în jurul prânzului, prin preajma conacului, ca ea măcar să-l poată vedea un pic, chiar dacă de la distanță. Și astfel, cele două inimi tinere și curate nu se
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
institutului de cercetare. Săndica și-a luat la revedere spunând un „mai vorbim” și a plecat spre locul în care era așteptată de toată comisia în frunte cu președintele și inginerul șef al C.A.P.-ului. După noaptea petrecută în compania frumoasei tinere și cum tot era în vacanța de vară, Mircea își petrecea zilele făcând naveta la Mangalia la plajă. Se gândise să profite de buna dispoziție pe care i-o dădea prezența Săndicăi în viața sa, ca să încerce o reconciliere
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
să nu lași cartea din mâini. Personajul Tase, fiul unui pădurar, este prezentat în tinerețe, la liceul militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, ca pe un tânăr „timid fără măsură, nu avea curaj să le privească drept în ochi nici pe frumoasele de pe băncile școlii, nici pe alte codane din cartier”, dar foarte ambițios. După o tentativă de aventură, eșuată până la urmă, cu Rozina, căsătorită cu un finanțist și frumoasă pe deasupra, din orașul în care locuia, Tase clădește o trainică prietenie cu
PERSONAJELE DIN PLANURILE PARALELE ALE ROMANULUI „UMBRA ÎN UNIFORMĂ” DE DUMITRU DĂNĂILĂ. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344413_a_345742]
-
ca o frunză veștejită, iar în mână ținea o poză cu ea și cu Silviu, pe care o făcuseră la bâlci... Zice că a anunțat vecinii și o jelea săracu’ , de se rupea sufletu-n el: „Adrianooo, Adrianoooo, floarea mea, frumoasa mea, ce-mi făcuși tu mieeee?... Mă lăsași singur și golopan. De ce te omorâși tu, fata meaaaa, că eu te iertasem, uite vruiam să-ți fac o surpriză, venii cu flori, să te cer de muiere... Cumpărai și sofabedîîîîîî, ca să
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
un lectulus încărcat cu perne, seara în grădina sa, pe Via Sacra și Via Flaminia, grădină întinsă pe câteva coline pline cu flori. Spuneam că ă fost un dandi, prima căsătorie pentru el n-ă rezistat, îi fugeau ochii după frumoasele Romei, ă dat greși și cu ă doua și cu ă treia căsătorie. Dar i-ă rămas fidelă fiica sa, Perilla, care sub supravegherea lui ă cultivat tot artele. Operele lui în care ă cântat dragostea, ,, Ars amatoria” și ,,Ars
OVIDIU ŞI FEMEILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344484_a_345813]