1,835 matches
-
întreg eșafodaj documentar, etalând o nebănuită voluptate de biograf, care urmărește riguros ascendența poetului, anii formării intelectuale, relațiile cu contemporanii notorii (Alecsandri, Maiorescu, Eminescu, Caragiale ș.a.Ă. Încheierea este că poetul n-a avut relații de prietenie cu niciunul din fruntașii literaturii române din vremea lui, disociindu-se ritos, uneori violent și profund regretabil. Cazul epigramei nefericite la adresa lui Eminescu este prea bine cunoscut. Opera - inegală - dă câștig de cauză poetului; prozatorul rămâne numai un precursor; dramaturgul este modest. Firea - dificilă - a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de seară și madam Caliopi Georgescu (din schița Bacalaureat), ca expresie a unui repetat triumf intelectual: „A fost o masă splendidă. S-a băut șampanie În sănătatea lui Ovidiu Georgescu, urându-i- se o strălucită carieră.”. „Se Împart pahare de șampanie fruntașilor” politici la banchetul popular din grădina primăriei În cinstea lui Dandanache, În timp ce restul lumii e „cu borcane de băutură În mâini.”. Moftangioaica, tip generic, participă - poftită sau nepoftită - la toate balurile curții și... abuzează de mâncare și de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
aplice principiile Convenției de la 1858187. Acțiunea emisarului român debutează încă de la începutul anului 1864 când fusese recomandat unor personalitățti franceze la Paris, cu rugămintea de a i se înlesni o întrevedere cu Thouvenel, fostul ministru de externe, și cu alți fruntași ai vieții politice și sociale pariziene și mai ales înlesnirea accesului în Parlamentul francez 188. Dacă I.C. Brătianu avusese dreptate în predicția sa cu privire la dizolvarea Camerei, acest lucru se datora în mare parte modului în care acționase primul ministru. Astfel
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
om să rămână singur"212. În timp ce guvernul condus de N. Kretzulescu încerca să depășească dificultățile financiare de la începutul anului 1866213, iar criza din România căpătase forma uneia de sistem 214, contestatarii domnitorului strângeau rândurile și așteptau un moment prielnic. Dacă fruntașii partidei moderat liberale se întruneau la principele Ion Ghica, iar liberalii radicali la C.A. Rosetti, locul de adunare al conservatorilor era la I. Cantacuzino 215. Pregătită inițial pentru 24 ianuarie (când se organiza un bal la Teatru), apoi pentru
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Marius Sergent în rezervă Gogaia Nicolae Sergent în rezervă Gripca Gheorghe Plutonier-adjutant Gruescu Liviu Sergent în rezervă Gunie Vasile Maior Guramba Ioan Sergent în rezervă Hadaciu Petru Soldat în rezervă Haller Octavian Locotenent-major Harceaga Ioan Sergent în rezervă Ion Nicușor Fruntaș în rezervă Ionică Aurel Plutonier Ioniță Constantin Sergent în rezervă Ioniță Florin Soldat în rezervă Ioniță Ioan Romulus Plutonier Ivan Ioan Sergent în rezervă Ivanov Chirilă Sergent în rezervă Jaga Constantin Căpitan Județul Alexandru Plutonier Laceanu Emanuel Sergent în rezervă
DECRET nr. 30 din 20 februarie 1992 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125080_a_126409]
-
Tănase Mihai Cristian Plutonier-major Teban Viorel Maior Teghiu Virgil Sergent în rezervă Tomiță Sebastian Gheorghe Soldat în rezervă Tomos Gheorghe Sergent în rezervă Trif Viorel Sergent în rezervă Tronaru Vili Sterian Maistru militar clasa a II-a Tudor Dănuț Cosma Fruntaș în rezervă Tudose Mihai Caporal în rezervă Țăranu Constantin Ionel Sergent în rezervă Udrescu Florin Cătălin Sergent în rezervă Ungureanu Silviu Soldat în rezervă Unguroaica Marian Plutonier Ursu Frosica Căpitan Varzopov Traian Adrian Sergent în rezervă Vasile Cristian Sergent în
DECRET nr. 30 din 20 februarie 1992 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125080_a_126409]
-
unității societății noastre socialiste, ținând seama în special de problemele tinerei generații", în Pătroiu, Ion, (coord.), Îngheț în plină vară Praga, august 1968, București, Paideia, pp. 27-42. Hrușciov, N.S. (1959), " Cu privire la unele probleme ale situației internaționale. Cuvântare rostită la consfătuirea fruntașilor în agricultură din R.S.S. Bielorusă. 22 ianuarie 1958", în Spre victorie pașnică în întrecerea cu capitalismul, București, Editura Politică, pp. 28-69. Hrușciov, N.S. (1959), " Convorbire cu Axel Springer, editor vest-german, și Hans Zehrer, redactor-șef al ziarului "Die Welt", 29
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cheltuieli bugetare, un domn „C” (chiar așa, C!), care avea în dreptul lui niște sume cu foarte multe zerouri. Era pe vremea când învățătorii, profesorii, funcționarii, după ce li s-au aplicat „curbele de sacrificiu”, nu primiseră salariile de 6 luni. Un fruntaș al cadrelor didactice, se pare Forțu, dacă-mi amintesc bine, se întreba revoltat cine este d-l „C” și a aflat că este regele Carol al II-lea. S-ar putea ca unora (mulți?, dar numai atâția!), legați de monarhie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-și asigure sprijinul și colaborarea PRM-ului în primul rând, fiindcă PC-ul lui Voiculescu are tot interesul să se conserve și în actuala și în viitoarea guvernare, pentru că anticipatele nu pot fi amânate prea mult. Totuși soluția propusă de fruntașii PSD-iști de a-l folosi pe Tăriceanu și pe liberali împotriva lui Băsescu și apoi pe PD-iști (Boc, valetul, se agită de la Cluj, că rămâne fără stăpân!), este nerealistă, pentru că Tăriceanu, în condițiile date, nu poate fi sacrificat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
știe la Chișinău că intrarea (foarte probabilă, de altfel) Republicii Moldova în UE trebuie să aibă și acceptul României? Nefiind întru totul de acord cu ce s-a spus la televizor, inclusiv de către „moldovanul” Mircea Druc, considerând poziția adoptată de unii fruntași ai societății civile românești ca nerealistă și chiar dăunătoare, în legătură cu federalizarea Republicii Moldova, sunt de părere că d-l Voronin ar trebui să-și clarifice unele fapte istorice din arealul românesc și să renunțe la a fi purtătorul de cuvânt al
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Vladimirescu ne învață ce să faci cu șarpele „când îți iese în cale”. Marko Bela, crescut în sânul tuturor guvernărilor postdecembriste, sare la gâtul României pentru că știe că nu va fi pedepsit, nici el, nici ai lui. Originea etnică a fruntașului U.D.M.R.-ist este incertă, ar putea fi chiar românească, însă ura împotriva românilor e ungurească, îndrăcită ca un ceardaș și iute ca paprika. Pe măsură ce trece timpul, văzând că promisiunile făcute celor care l-au tot votat nu sunt îndeplinite
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
om care aparține societății celei de mai jos”, paria, după sistemul castelor indiene. De asemenea, ei, țiganii, își mai spuneau „sinto” sau „sindhi”, care însemna om de-al nostru, conațional, după limba sanscrită a cingarilor. De ce țin atât de mult fruntașii țiganilor să li se spună „rromi” și limba lor să se numească „romani”? Etnia „romă” este apărută după evenimentele din 1989 și nu are altă rațiune de existență decât aceea de asimilare a „rromilor” cu românii. Într-un fel, este
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
aceștia au rămas, în împrejurări foarte grele, în Basarabia, contribuind hotărâtor la clarificarea poziției de urmat pentru basarabeni. Ardelenii au fost cei care, însuflețiți de idealul național, al unui stat care să cuprindă pe toți românii, i-au „monitorizat” pe fruntașii românilor din Basarabia care ar fi vrut autonomia în cadrul Federației Ruse. Până la elaborarea „celor 14 puncte” de către președintele american W. Wilson în ianuarie 1918, au fost elaborate de către Lenin și puterea bolșevică de la Petrograd Decretul asupra păcii, Decretul asupra pământului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din prudență, nu l-a acordat dintr-odată. Evenimentele se precipitau, nu mai sufereau amânare, cereau rezolvări urgente, așa că președintele Consiliului Directorilor, Ioan Iuculeț, asigurând autonomia, a trebuit să proclame în decembrie 1917 Republica Democratică Moldovenească. Se evidențiază și alți fruntași basarabeni: Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Ștefan Ciobanu, D. Ciugureanu, care văd cu claritate direcția de urmat: unirea cu România, cu anumite condiții, drept garanție că programul lor politic se va îndeplini. Când generalul Broșteanu a intrat în Chișinău pe 13
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe subordonați, pe opoziție, pe toți cei care așteaptă și ei o satisfacție de ordin moral. Gata, s-a ajuns la punctul de saturație și se revarsă paharul, s-a rupt hamul și a crăpat și iapa! Spre cinstea unor fruntași ai PDL, care au ieșit din rând și au strigat „demisia” (sper să nu fi fost o manevră de salvat aparențele, adică, noi nu facem ca PSD-ul, cu Bivolaru lor), trebuie apreciat gestul; obrazul e mai presus de partid
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de gulaș, parika și palinka, ar vrea ca limba maghiară să fie limba oficială în România și 15 martie să fie aniversată, ca zi națională de toți locuitorii țării. Nu mă miră insolența, jignirile la adresa sentimentului național românesc, venite din partea fruntașilor secuio-maghiarilor ă consiliul național secuiesc, U.D.M.R., alte organizații subversive, lângă care se manifestă noua gardă maghiară (forța armată a noului stat preconizat), nu, din partea lor această atitudine e normală și firească, anormal ar fi să se manifeste ca cetățeni
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ai Țării care-i hrănește și suportă, mă miră cel mai mult atitudinea antiromânească a guvernanților, a oamenilor politici, de încurajare, prin neimplicare, a separatismului, mă miră că , față de pretențiile secuio-maghiarilor (este greșit să se spună că sunt numai ale fruntașilor) nu s-a convocat o sesiune extraordinară a parlamentului care să combată , cu argumente juridice, istorice, politice, economice, atitudinea de sfidare, de nesocotire a sentimentelor naționale ale majoritarilor, să arate Europei și lumii întregi pericolul reprezentat de revizionismul minoritarilor, să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ardeal, la 1600? Desigur, sunt milenii de istorie coborând de pe Capitoliu pe Dealul Mitropoliei, dar, în esență, lupta pentru putere este aceeași, patimile politice sunt identice, limbajul politic cu promisiuni a evoluat foarte puțin, și nu e de mirare, că fruntașii opoziției, atât Ponta cât și Crin Antonescu, au împrumutat discursul popularilor de la Roma, din secolul I î.Hr. Nu prea interesează ce spun ei; mai interesant este ce nu spun: nu spun ce vor face, la o adică, cu „sistemul ticăloșit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și mai rău decât ne este acum, iar acuzațiile de discriminare, de restrângerea drepturilor de liberă circulație, nu au nicio valoare, din moment ce nu poate avea loc niciun fenomen de aculturație între francezi și țiganii din România. Foarte curioasă este poziția fruntașilor (un fel de bulibaș cu studii) țiganilor care, văzând că guvernul francez nu-i lasă să fure, să cerșească și să facă toate blăstămățiile, zic că-i discriminare. E un mod original de a interpreta drepturile omului. Tot o interpretare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și să facă toate blăstămățiile, zic că-i discriminare. E un mod original de a interpreta drepturile omului. Tot o interpretare pro domo, un fel de tras cenușa pe turta proprie, este și autonomia așa-numitului Ținut Secuiesc, întâlnită la fruntașii secuio-maghiarilor, din UDMR și la popa Tökés, care, cu cinism de protestant, zicea, în obrazul celor care le suflă-n fund minoritarilor obraznici, că doar Constituția României nu-i Noul Testament, ca să nu poate fi schimbată. Ca și cum n-ar fi destule
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bine este că acolo, la Blaj, s-a strigat sus și tare: „Noi vrem să ne unim cu țara!”, ceea ce a reprezentat și mai reprezintă încă esența programului politic românesc. Este greșit să se creadă că Avram Iancu și toți fruntașii românilor au refuzat colaborarea cu ungurii. Pentru colaborare stau mărturie scrisorile adresate conducătorilor guvernului maghiar, discuțiile purtate cu șefii militari și politici și cu refugiații politici din Moldova și Țara Românească. Însă Avram Iancu vroia colaborare pe bază de egalitate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Dar la un moment dat a răspuns el de brigada noastră, care era o brigadă de puști... Fiind vanitos, țiganu’ Roman, plutonierul major, dacă răspundea de brigada noastră când eram la cules de sfeclă, a ținut să ne scoată și fruntași, și cu ocazia asta am primit prima scrisoare. Așa era regula, ca atunci când eram fruntași, ceea ce însemna că am făcut norma, ne dădea dreptul la scrisoare, la o carte poștală în care scriam că „suntem sănătoși, ceea ce vă dorim și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de puști... Fiind vanitos, țiganu’ Roman, plutonierul major, dacă răspundea de brigada noastră când eram la cules de sfeclă, a ținut să ne scoată și fruntași, și cu ocazia asta am primit prima scrisoare. Așa era regula, ca atunci când eram fruntași, ceea ce însemna că am făcut norma, ne dădea dreptul la scrisoare, la o carte poștală în care scriam că „suntem sănătoși, ceea ce vă dorim și dumneavoastră și vă rugăm să trimiteți un pachet de 5 kilograme de alimente”. Atât: deci
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că se punea problema dacă vor fi eliberați deținuții sau nu. Se gândeau dacă vor accepta reeducarea și cum o vor accepta și ce vor face... Și au fost câteva conferințe ținute într-o sală de ședințe. Acolo mai mulți fruntași politici o’ vorbit despre problemele politice... Au fost și care au respins orișice discuție, au fost care au vorbit și așa... Eu n-am apucat să vorbesc, că nu eram așa important... Dar a fost și un caz când un
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
marcat în mod deosebit? Da. Eram în închisoare la Satu Mare într-o celulă cu niște oameni de naționalitate maghiară. Erau din localitatea Berveni, prima comună colectivizată total din țară. Și ei mi-au povestit de ce-au ajuns să fie fruntași pe țară cu colectivizarea: lângă localitatea lor era o așezare de moți. În zona asta Carei-Satu Mare s-au făcut colonizări: cu moți, cu maramureșeni, că erau pământuri multe, pustii, goale, rămase de la grofi... și-au adus oameni săraci și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]