5,695 matches
-
Acasa > Strofe > Atasament > DORURI MARȚIALE./ POEME/ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mi s-a făcut atât-amar de dor de tine, Iar fulgi nevinovați, plutind, se rătăcesc, Te caută, cu disperarea lor în mine, Să-mi te aducă ca un dar divin, ceresc. Mi s-a făcut atât-amar de dor de tine... Pe fruntea cerului un soare se ivește, Cu razele-i albastre
de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383009_a_384338]
-
atât-amar de dor de tine... Pe fruntea cerului un soare se ivește, Cu razele-i albastre, cristalizate... -mi vine- Să -ți dau iubirea toată, care mă orbește. Mi s-a făcut atât-amar de dor de tine, Pornesc printre stafiile de fulgi, ciudate, Să îți întorc, obsesia, ce o lăsai pe mâine, Când simți, că dorul pare ca o moarte. Să îți întorc iubirea, ce s-a născut odată, Din dulcele cutremur, de fulgi neiertători, În iarna cea sublimă, cu vise, impregnată
de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383009_a_384338]
-
de dor de tine, Pornesc printre stafiile de fulgi, ciudate, Să îți întorc, obsesia, ce o lăsai pe mâine, Când simți, că dorul pare ca o moarte. Să îți întorc iubirea, ce s-a născut odată, Din dulcele cutremur, de fulgi neiertători, În iarna cea sublimă, cu vise, impregnată, Și cu aroma dorului, spre tine am să zbor... Mi s-a făcut atât-amar de dor de tine, Și se destramă dorul, ca un giuvaer, Și mă -nfierbântă Luna, cu fibrele-i
de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383009_a_384338]
-
cu fibrele-i senine, Dar un cristal mă simt, într-un coșmar de ger. Și mi-ar plăcea să -mi fie atât amar de dor, Fiindu-ți un păstor al pașilor, ce-i urci agale Spre cerul, care ninge cu fulgi impunători, Aici să -ți fie dor de noi... Cu doruri marțiale. PARTEA MEA DE IUBIRE Iubirea, partea mea de inocență, De spirit și lumină concentrată, Într-un sărut de vrajă și clemență Mă face ca să tremur iarăși toată. Iubirea, partea
de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383009_a_384338]
-
-mi fie o mireasmă luată cu tărie Din toate florile de măr, din cer; Iubirea, partea mea de vioiciune, Tresar, precum un crin din rai, În propria-mi petală, nu e suspiciune, Ci numai tu, culoarea ceea, ce-mi erai... FULGII CEI DINTÂI Când sufletu-mi cu grijă se va stinge, În seara revărsării de făclii aprinse, Mă voi opri din mers, să văd cum ninge, Să văd, cum vraja iernii e ne-nvinsă; Catapeteasma gândurilor să se -ndrepte Înspre luminile cu
de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383009_a_384338]
-
cu rocade, În seara, ce mi-a pus pe foc uitarea... Și fulguind din suflet, ca o nebuloasă, Ce pe un timp de iarnă ninge cu făclii, Să mă condamn, că sunt încă frumoasă, Și sufletul să-mi sting, cu fulgii cei dintâi. Referință Bibliografică: DORURI MARȚIALE./ POEME/ / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1793, Anul V, 28 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383009_a_384338]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > IERNATICĂ Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului IERNATICĂ autor, Bertoni D Albert Ne -am cunoscut întâmplător În iarnă, când ningea Iar peste noi cădeau ușor Frumoșii fulgi de nea Din vorbă -n vorbă am dedus Că vrei ca să mai stai Și pentru că eram sedus Te-am invitat la ceai Aroma degajată lent Din ceai de iasomie Îmi repeta în mod frecvent De a mea insomnie Am îndrăznit
IERNATICĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383018_a_384347]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > IERNATICĂ Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului IERNATICĂ autor, Bertoni D Albert Ne -am cunoscut întâmplător În iarnă, când ningea Iar peste noi cădeau ușor Frumoșii fulgi de nea Din vorbă -n vorbă am dedus Că vrei ca să mai stai Și pentru că eram sedus Te-am invitat la ceai Aroma degajată lent Din ceai de iasomie Îmi repeta în mod frecvent De a mea insomnie Am îndrăznit
IERNATICĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383033_a_384362]
-
scurs deja din an, trei anotimpuri Doar vântul ce-ți mai bate-n geam cu-o creangă Iar tu îți amintești acele vremuri Când geamul ți-l băteam cu o falangă Și iarna stă să vină peste noi Să cadă fulgii peste tot, și toate De-am fi rămas în iarnă amândoi ! Dar au rămas idei că, dacă, poate... Aminte iți aduci probabil când În focul pasiunii noi ardeam Acum regreți, dar ți-am rămas în gând De-aceea mă aștepți
LA GEAM... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383022_a_384351]
-
o mână, venise ca o zână la el și așa rămăsese. Îl îngrijise în ultima lună de zile cu credință și devotament, iar acum , datorită ei era un alt om. Se vor căsători curând și împreună vor crește copilul ei. Fulgi ușori de zăpadă, legănați de vântul care abia adia, pluteau în ritm de vals prin fața lor, apoi sfioși și nesiguri se așezau pământ . Era o vreme plăcută, femeile nu simțeau frigul, doar el care era slăbit și neobișnuit cu timpul
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382974_a_384303]
-
cu sentimentul că ia venit sfârșitul avea frisoane când de friguri intense când valuri de febră îi inunda corpul aproape că nici geanta de voiaș nu și-o mai putea ține în spate se clătina la tot pasul ningea cu fulgi mari iar zăpada se așternea din abundență peste tot. Atunci îi veniră în minte cuvintele lui Vladimir ce i le spuse cu o seară înainte de plecarea acestuia spre Constanța și avu convingerea interioară că dacă nu se duce la Sofia
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
Dar se mai și iubește uneori, Pe frunza toamnei, cu trăiri urgente, Îți scriu că-n mine sînt deja ninsori. Ca o instanță a durerii mute, Din ascunzișul cald al unei ierni, Prin hotărîrea lacrimii căzute, Tu mă condamni la fulgi uriași, eterni. Și te-aș despovăra de orice vină, Precum un om care-i clădit din nea, Dar mi-e că va fi cald, și o lumină Mă va topi adînc, în sinea mea. Pe biciclete îngerii coboară Către o
SCRISOARE PE O FRUNZǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383051_a_384380]
-
igrasia mucedă a filozofiei, strînși în halatele de mătase ciuruite de molii, visînd și azi că trag din narghileaua arborelui genealogic. A avut și pașa de Vidin odată un tort al lui, l-a mîncat istoria și pe el cu fulgi cu tot, n-a mai rămas un pahar curat de bragă în toată țara... De cînd îi trece muierii de-albastru prin sticla cu țuică, mai scuipă și zimbrii la pauză cîte-un sîmbure de vișină trasă în ciocolată, dar nimic
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
Poeme > Dragoste > PROASPĂTA NINSOARE Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Te iubesc, cînd ninge, ca pe-o înserare, Te iubesc, cînd ninge, ca un om de nea, Plouă pe noi fulgii ca-ntr-o sărbătoare Și lumina iernii cade dintr-o stea. Ninge fără grabă, cu răbdarea ceții, Parcă alb pămîntul vrea să fie-n veci Pentru noi, străjerii preacinstiți ai vieții, Care-o să ne facem prin omăt poteci. Te-
PROASPÃTA NINSOARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383053_a_384382]
-
stea. Ninge fără grabă, cu răbdarea ceții, Parcă alb pămîntul vrea să fie-n veci Pentru noi, străjerii preacinstiți ai vieții, Care-o să ne facem prin omăt poteci. Te-a adus ninsoarea fără nici o veste, Te-ai întors cu fulgii ca de nicăieri, Tu, durere veche, greaua mea poveste, Adormită-n șoapta marilor tăceri. Poate că ne ninge peste amintire, Poate că ne ninge ca de început, Poate că se-așează ca pentru-o zidire, Într-un vast imperiu, alb
PROASPÃTA NINSOARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383053_a_384382]
-
gară, Unde prima oară ne-am fi cunoscut. M-ai durut o vreme, pe-un uscat de lume, Azi te iert cu albul care cade blînd, Nu mai e nevoie nici să-ți spun pe nume, Căci te chem cu fulgii, te sărut tăcînd. Referință Bibliografică: Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2192, Anul VI, 31 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PROASPÃTA NINSOARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383053_a_384382]
-
Se va-mbrăca în verde și în flori, Eu, în hlamida albă, de ninsoare, Am să-ți apar cu un alai de nori. Vei fi uitat de-acum omătul moale, Pe care l-am tot plîns ca doi nebuni... Cu fulgi lichizi, desprinși pe loc din zale, Voi scrie trist răvaș despre minuni. Și am să port în rugul de lumină Ofranda unor neguri de cleștar, La care iarba proaspătă se-nchină Arzînd proscris pe-un efemer altar. Să nu mă
VERDE CRUD de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383064_a_384393]
-
vine! S-o fi rătăcit, săracul”, Spune unul în suspine, „Și greu i-o mai fi și sacul!” „Și-am pus pe prichici afară Papuceii, sper să-i vadă; Bezna asta te-nfioară, Uite, bre, câtă zăpadă”, Zice altul crăpând ușa, „Fulgii, Doamne, cum sclipesc! E călcată cărărușa! Urme proaspete zăresc!” Sar la ușă, da, sunt pași! Fug la geam, și-n papucei: Ursuleți, și iepurași, Și bomboane câte vrei! Referință Bibliografică: Emoții / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1793
EMOŢII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383094_a_384423]
-
Acasa > Strofe > Atasament > RĂSFĂȚ DE FULGI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului După drum lung și strașnic zgribulit, Am ațipit pe canapeaua veche Și rătăcesc prin lumi fără pereche, Purtat de vis, mă simt parcă vrăjit
RĂSFĂŢ DE FULGI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383117_a_384446]
-
canapeaua veche Și rătăcesc prin lumi fără pereche, Purtat de vis, mă simt parcă vrăjit. Mă ia în brațe vântul jucăuș, În horă printre nori apoi mă-mpinge, Prea prinși de joaca lor, doar unul ninge Și-i fur un fulg în palmele căuș. Cu el alerg înspre iatacu-n care, Mi te așezi în brațe, ghemuită. Ca pe-un odor depun apoi, ispită, Cristal în păr, pe buze sărutare. Tu nu te zbați, nici nu vrei să te smulgi Și doar
RĂSFĂŢ DE FULGI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383117_a_384446]
-
pe-un odor depun apoi, ispită, Cristal în păr, pe buze sărutare. Tu nu te zbați, nici nu vrei să te smulgi Și doar te simt la pieptul meu ușoară, Să-mi crească bucuria, vântul zboară, S-aducă năzdrăvanul, zece fulgi. *** Referință Bibliografică: Răsfăț de fulgi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
RĂSFĂŢ DE FULGI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383117_a_384446]
-
ispită, Cristal în păr, pe buze sărutare. Tu nu te zbați, nici nu vrei să te smulgi Și doar te simt la pieptul meu ușoară, Să-mi crească bucuria, vântul zboară, S-aducă năzdrăvanul, zece fulgi. *** Referință Bibliografică: Răsfăț de fulgi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RĂSFĂŢ DE FULGI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383117_a_384446]
-
nr. 2291 din 09 aprilie 2017. Într-un sertar, cu o scrisoare, Penița timpului azi moare; Cireșe-n slove stacojii, Grâu în lumini lumânărií, Un pardesiu pentru stafii, În ore reci și purpurii. La geamul vechi, o rândunea Așteaptă primul fulg de nea, Așa cum eu aștept, tăcut, Ecoul lumii desfăcut, Pe care iarba a crescut În drumul nostru-aproape mut. Îmi sună-n minte-o mandolină. Pe coarda-ntinsă, coralină, Un greiere, în pași de vals, Se-mpiedică atât de fals... Lăcustele
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
nou În vechi iubiri ... Citește mai mult Într-un sertar, cu o scrisoare,Penița timpului azi moare;Cireșe-n slove stacojii,Grâu în lumini lumânărií,Un pardesiu pentru stafii,În ore reci și purpurii.La geamul vechi, o rânduneaAșteaptă primul fulg de nea,Așa cum eu aștept, tăcut,Ecoul lumii desfăcut,Pe care iarba a crescutîn drumul nostru-aproape mut. Îmi sună-n minte-o mandolină.Pe coarda-ntinsă, coralină,Un greiere, în pași de vals,Se-mpiedică atât de fals...Lăcustele, din
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
montate de Gheorghe Junescu, pe fundalul unor imagini pe care, iată, internetul le face posibile (dealtfel unul din avantajale acestei forme moderne de a publica). Și iarăși atingerea fugară a verii și a nostalgiei mării: “Pe mări micșunele ning pescărușii fulgi“, Mare sudică, Ion Pillat). Tot pe linie poetică se înscriu și reveriile Poetului Mărturisitor (Adrian Botez) - “doar către Tine - Duhu-mi se-umilește/și cântec neaflat silabisește“), precum și frumoasa descriere a culorilor pastelate ale orașului sfânt, Ierusalim. Scriitorul Dan Lupescu ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]