99,031 matches
-
devii troțkist?". Uimește iarăși venerația sa față de oameni care au uitat că-i datorează ceva. Nu sînt puțini aceștia și printre ei se numără unele dintre numele al căror „naș" a fost. Barthes sau Michaux, de exemplu. „Exist prin ceilalți" gîndește Nadeau și cuvintele acestea sînt rezumatul perfect al amintirilor sale. Cartea e un joc continuu al alternanței, al suprapunerii eu-tu-el. Există cineva care vorbește la persoana întîi, dar, avertizează Nadeau la început, acesta e doar un eu gramatical și social
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
înșelătoare, goale de bob. Nu trebuia decît să am curajul de a rămîne, de a mă întinde în culcușul vagabonzilor care nu se văd unii pe alții atît de larg e patul și să aștept ziua următoare fără să mă gîndesc la nimic. Noaptea era văratecă și stelele, părăsite de lună, păreau să o cheme cu țipăt. Avea farmecul locurilor smulse vieții și morții, lăsate în pace de oameni și de nelipsiții lor perceptori de impozite. Acolo, între acele mărfuri abandonate
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
înfrunți pentru detașarea și libertatea de care te bucuri. Găsisem în fine locul ideal ca să îmi petrec noaptea Putea să mă aștepte oricît, cu ochii pe ceas, cea pe care în sinea mea o numeam "răposata" Într-o zi mă gîndeam o să rămîn în spațiul ce depășește vasta și prelunga posesiune a acționarilor, în așteptarea căilor ferate din viitor". Dar mă întorceam acasă amînînd ceea ce trebuia să fie penultima dorință a pierzaniei. Înainte de asta, trebuia să isprăvesc multe lucruri, să aștept
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
la radicalismul de la începutul anilor '90, cînd opozanților FSN li se recomanda să nu zîmbească în fața camerelor de luat vederi cînd dădeau mîna cu dl Iliescu. Nu-l putem ajuta pe dl Zubașcu să renunțe la acest fel de a gîndi pe care și politicienii și gazetarii l-au părăsit de ani buni. După cum nu-l putem ajuta pe dl Lefter să descopere colaboratori mai ca lumea, care să nu-l facă de rîs. Fiecare revistă pe mîna colaboratorilor ei piere
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
cît va trebui să aștept; știam - și cei de la agenție mi-au confirmat - că în general așteptarea e destul de lungă. Și întrucît de cînd am cîștigat la loterie sînt liber de servituți lucrative, și uneori mă cam plictisesc, m-am gîndit să folosesc timpul ăsta pentru a învăța limba micii și cît se poate de necunoscutei țări unde se află sanatoriul. Era, fără doar și poate, o sîrguință inutilă. Pentru toate demersurile necesare, ca și pentru a primi instrucțiunile tratamentului în
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
alt etaj (am prostul obicei să verific și cer confirmarea). Este însă de înțeles și ÎNȚELEGEM DE CE: presa română suferă și este cenzurată economic, care tot CENZURĂ este, vreți sau nu s-o recunoașteți! Nu mă pot abține a nu gîndi precum Iorga: "mîntuirea nu vine niciodată dinspre capetele plecate". Meseria de ziarist, dacă meserie se numește "cere curaj și morală poate mai mult decît alte meserii. Este bine să rămînem liberi interesîndu-ne totuși privirea celuilalt cu atît mai mult cu
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
cât mai durează războiul, cine îl va câștiga... Hopa Tocmai i-a căzut de la rever microfonașul invitatului... Crainicul își cere scuze și reia seria întrebărilor, dar fără să se mai refere la câștigător, fiindcă microfonașele astea cad când nici nu gândești... La finalul știrilor mă bucur că americanii nu cunosc limba română ( cei mai mulți nici nu știu că există "un pământ numit România"), fiindcă am rămâne fără analiști; dar mă și revolt cu mândrie patriotică: adică, de ce nu ne lasă pe noi
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
astfel de replică îți taie răsuflarea. Cu atât mai mult cu cât partidul cleptoman de la putere și-a pavoazat aberațiile cu cartonaște care atestă sprijinul necondiționat al Occidentului. Spre deosebire de noi, obligați mereu la improvizații, la fente pe metrul pătrat, occidentalii gândesc însă pe termen lung. Ei au învățat că în materie de dresură politică e bine să alternezi biciușca și morcovul. Cu alte cuvinte, că există momente în care preferă forței vorba bună. Așa s-a ajuns la situația incredibilă ca
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
schimbări importante prin eliberarea lui Nelson Mandela, reunificarea Germaniei, dispariția URSS sau predarea de către britanici a Hong-Kongului către China comunistă sau Tratatul de la Maastricht, ultimul deceniu al secolului trecut nu este lipsit de stări conflictuale, suferințe și drame, dacă ne gândim la Războiul din Golf, la foametea și războiul civil din Somalia, războiul civil din Yugoslavia, sau la declanșarea conflictului din regiunea yugoslavă Kosovo. Toate aceste momente evocate mai sus sunt prezentate Într-o interesantă lucrare intitulată „Pictorial history of the
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
al celui de al treilea mileniu ( sună rotund, parcă am mai auzit) cu patru bravi bătrâni pe umeri de salariat și cu un plăpând fond de pensie, care mai și dispare scurt, precum cursurile de apă, în peșteri. Ă ne gândim numai ce ușurare bugetară am resimți când ar rămâne doar trei, nu zic doi sau doar un singur pensionar pe cap de om muncitor. Ce vremuri senine, ce promisiune de belșug Iar dacă istoria nu ne e chiar de folosul
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
--- 29 aprilie: Ziua Internațională a Dansului Ce este dansul? Dacă cineva răspunde la această întrebare nu se bucură de încredere. Și totuși, dați-mi voie să încerc eu un răspuns. Dansul este puterea (capacitatea) de a gândi cu corpul. Este oare necesar să gândim cu corpul? Nu pentru a supraviețui, ci pentru a trăi. Există atâtea gânduri pe care numai corpul le poate gândi. S-ar putea ca alte lucruri, ca de pildă pacea, să fie mai
Mesajul lui Mats Ek () [Corola-journal/Journalistic/13988_a_15313]
-
Internațională a Dansului Ce este dansul? Dacă cineva răspunde la această întrebare nu se bucură de încredere. Și totuși, dați-mi voie să încerc eu un răspuns. Dansul este puterea (capacitatea) de a gândi cu corpul. Este oare necesar să gândim cu corpul? Nu pentru a supraviețui, ci pentru a trăi. Există atâtea gânduri pe care numai corpul le poate gândi. S-ar putea ca alte lucruri, ca de pildă pacea, să fie mai importante decât dansul. Dar vom avea nevoie
Mesajul lui Mats Ek () [Corola-journal/Journalistic/13988_a_15313]
-
-mi voie să încerc eu un răspuns. Dansul este puterea (capacitatea) de a gândi cu corpul. Este oare necesar să gândim cu corpul? Nu pentru a supraviețui, ci pentru a trăi. Există atâtea gânduri pe care numai corpul le poate gândi. S-ar putea ca alte lucruri, ca de pildă pacea, să fie mai importante decât dansul. Dar vom avea nevoie de dans pentru a celebra pacea. Și pentru a alunga prin vrăji demonii războiului, cum a făcut Nijinski. Anarhista Emma
Mesajul lui Mats Ek () [Corola-journal/Journalistic/13988_a_15313]
-
unele din subiectele noastre de discuție și răspunsul fiind politicos afirmativ, m-am hotărît pe dată să-i ofer două-trei: unul al meu, restul ale altora. În realitate, i-am trimis două ale mele și două ale "confraților". M-am gîndit o clipă că s-ar putea ca amicul meu să fie cam neplăcut surprins, mai ales că în urmă cu cîteva luni, două persoane care descoperiseră că mă număr printre puținii apți să le aprecieze calitățile, îmi trimiseseră, din simpatie
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
ca mijloc fatic. Destul de surprinzătoare mi se pare răspîndirea muntenismelor dă și pă în diferite situații de comunicare. Izbitoare e și amploarea exprimării vagi, a aproximării și atenuării ( "oameni d-ăștia, tot felul de lingviști", "o grămadă de chestii", "mă gîndesc eventual dacă aș putea cumva... cam asta îmi umbla mie prin minte", "să încheie un contract, nu știu ce..." , "să nu-ntrebuințăm nu știu ce, că nu știu ce se-ntîmplă").
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
propriei lui nebunii, nebunia de a trăi viața ca pe o ficțiune și ficțiunea ca pe o viață ( "Eu, toată viața mea am trăit în Ficțiune"), nebunia de a nu face nici o diferență între realism și suprarealism, nebunia de a gîndi și simți în imagini ( în imagini pe celuloid; sau pe hîrtie; sau direct pe propria piele, ca într-o proză a sa; Mircea Săucan chiar era omul capabil să transforme și o carte de telefon în imagini; s-a întîmplat
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
după propria mărturisire -, ca "zicerile" dvs. muzicale; atât de diversă, de eterogenă, aidoma unui palimpsest - ca structurile istorice ale Romei pe care o adorați; atât de polivalentă, în sensul de a fi atrasă deopotrivă de tradiția cea mai riguroasă - mă gândesc la nume ca Bach, Haydn, Mozart, Beethoven, Wagner etc. -, dar și de spiritul improvizatoric cel mai radical (modelul dvs. tutelar fiind John Cage); nu în ultimul rând mi se pare dificil să abordez o ființă atât de paradoxală, care se
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
câteodată cu colegul meu din copilărie, Nicolae Brânduș. Am avut plăcerea să-i cunosc la Paris pe Liviu Dănceanu și pe Doina Rotaru, iar foarte recent am cunoscut-o, prin muzica ei, pe Irinel Anghel... Iată nume la care mă gândesc întotdeauna cu mult respect... -... este o deschidere care cred că le va face plăcere, cel puțin muzicienilor pe care i-ați amintit... - ... după cum vedeți am început prin a mă "fofila", dar totuși vă voi răspunde, natural, la prima întrebare, cea
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
să cruțe populația civilă, adică să înainteze cu extremă lentoare, aliații vor intra în impas. Superioritatea covârșitoare a tehnologiei americano-engleze anula orice speculație privind deznodământul operațiilor militare, dar pulsațiile sinucigașe pe care Occidentul și le încurajează de ani buni mă gândesc la "pacifismul" cu nuanțe de comunism și lașitate care-a cuprins lumea civilizată puteau să interfereze dramatic cu luptele din teren. Se vorbea de cursele și șireteniile în care orientalii sunt mari meșteri și despre decimarea aliaților în eventuale lupte
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
Ondaatje. Celebrul canadian a contribuit la volumul Modern Romanian Poetry apărut în 1977, la Oakville, Ottawa datorită editurii Mosaic Press, Valley Editions. Față de aceste calități, eventualele observații sunt mai degrabă sugestii pentru viitoare ameliorări inevitabile în orice lucrare omenească. Ne gândim în primul rând la facilitarea găsirii informației dorite, Bibliografia funcționând și ca excelent instrument lexicografic. Poate că la edițiile ulterioare, pe care această Bibliografie le merită din plin, se va găsi și o modalitate mai lesnicioasă de concatenare a acronimelor
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
aveam noi vîrsta lor și, pe de altă parte, oamenii de vîrsta mea sînt, cu toții, mult mai bătrîni decît mine. Zilele trecute am întîlnit o veche cunoștință. Așa de rău îmbătrînise că nici nu m-a recunoscut. Azi dimineață mă gîndeam la toate astea în timp ce-mi făceam toaleta și îmi spuneam că nici oglinzile nu mai sînt așa de bune ca altădată. Tare-s ciudate toate... Brumar 2000"
Cercul mincinoșilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14043_a_15368]
-
numelui, în al doilea rînd, tot din pricina numelui, în al treilea rînd, din pricina așezării geografice și, în al patrulea rînd, din pricina locuitorilor. Cum poate să se numească astăzi cineva Sf. Gheorghe, iată o întrebare la care dacă nu v-ați gîndit pînă acum, merită să o faceți serios de aici înainte. Cînd trec peste tine războaie, cînd morții nimănui se usucă pe marginea drumurilor și cînd auzi cum în bocancii lor umflați de lacrimi și de sînge cîntă greierii și înflorește
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
s-a împlinit exact o jumătate de veac de la moartea lui Stalin (un text de William Totok). l I-am mai recomanda dlui Antonesei și articolul profesorului Al. Andriescu, intitulat spiritual Fesul lui Ion Ghica și capra troiană sau ce gîndesc românii despre turci. Asta ca să-l întîrziem în drumul lecturii d-sale către pagina ultimă, unde poate citi, de exemplu, sub același condei pseudonim că dl Patapievici e așteptat cu mare nerăbdare în SUA, unde va conferenția, de comunitățile gay
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
cu puținii mei cunoscuți care o citesc. Aș putea face un abonament pentru a-mi câștriga siguranța oricărui număr, dar simt că și-ar pierde din potențialitate, ar deveni numărabilă și înregimentată într-un cotidian de norme. Prefer să mă gândesc la fiecare număr ca la o entitate care-și va găsi drumul către mine, să aștept și să risc surpriza. Poate că distanța pe care o parcurge până la mine este măsurată altfel decât geografic, iar proiecțiile mele au o altă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
cuvinte, cu toate că în trăire Augustin devenise creștin, în gîndire rămăsese neoplatonician. E ca atunci cînd o metamorfoză sufletească, izbucnind dintr-o dată, nu-și poate găsi, ca formă intuitivă de înțelegere a lumii, o optică pe măsură. Augustin simțea creștinește, dar gîndea grecește. Ochii cu care privea lumea nu erau ochii unui creștin, ci ai unui filozof. Intuițiile îi rămăseseră la stadiul reprezentărilor platonice despre lume. Augustin e cazul tipic de filozof la care sentimentul o ia înainte gîndirii. Și cum gîndirea
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]