1,855 matches
-
țară Ă să se înțeleagă: rămânerea lui în Paris e mai degrabă un accident decât o opțiune Ă, Cioran descoperă în Valahia oglinda care-l răsfrânge până la detaliu. Ca la romantici, în încercarea de a-și ucide dublul, adică fratele geamăn sau umbra, eroul se ucide pe sine. Dar, murind, el se și întemeiază. Așadar, la Paris, Cioran își asumă periferia și divagația: se mândrește cu teribilul curaj de a nu face nimic, de a nu angaja în vreun fel viitorul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran o găsește pe cont propriu, e complementară uitării, ieșirii din istorie, trăirii la periferia societății, divagațiilor. Mai exact, identificării cu ceea ce Cioran credea a fi modelul valah. Și mai exact, întoarcerii sale la origini, recuperării umbrei, recunoașterii în fratele geamăn. Nu pot să nu reiau cuvintele lui Cioran: „În cele din urmă, suntem salvați de propriile noastre defecte. Tot a folosit la ceva și originea mea...”. E ca și cum Cioran ar recunoaște aici, așa cum o face de câteva ori referindu-se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și având grijă să nu o vadă cineva. Apa adusă este descântată cu ajutorul cuvântului: "Ceasul rău cu spăriat / Ceasul rău cu duh necurat / Ci te ia pe cale, / Pe cărare / Și du-mi-te-n mare; Că acolo este / O mreană galbenă / Cu coada geamănă / C-un ochi de foc / Și cu unul de apă / Stinge pe cel foc. / Așa să se stingă / Și ceasul rău, / Ceasul greu / Ceasul de spăriat / Și cu duhul necurat: / Din fața obrazului / Din creierii capului. / Din inimă, / De sub inimă. / Din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
problematica rămâne aceeași: moartea, nostalgia depărtării, soarta, iubirea. Formula estetică este expresionistă. George Alboiu nu este un poet expresionist propriu-zis, dar imaginile lui creează relații cu cosmicul. "Iată-ne întinși, unul de altul/ Nu ne putem ascunde: țâțele tale două gemene turnuri, genunchiul meu ridicat/ Stâlpul de lacrimi de care se reazimă/ învingătorul, acela care-și termină sufletul/ luminând înălțimea unei singure morți". Să ne naștem în univers, dar să murim pe pământ, aceasta este marea taină și nedumerirea cea mare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în organizarea cîtorva colocvii. Cel despre Unitatea omului, din 1972, a avut un impact important, dar am organizat și alte colocvii interesante, care nu au constituit prilejul vreunei publicații. Unul din-tre ele, care s-a desfășurat în Danemarca, era des-pre gemenii monozigoți. Un altul, în Toscana, a tratat tema inteligenței. Aceste întîlniri reuneau zece-cinsprezece persoane. După această serie de colocvii, m-am retras din acțiunile comune pentru a-mi începe lucrarea generală, La Méthode (Metoda). Însă au mai fost alte întîlniri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
se va face bine, iar restul să se lese la biserică. Dacă vrei să nu-ți mai vie o boală avută, aruncă scăldăturile la un loc curat. Dacă se încunjură satul cu o brazdă, cu plugul tras de doi boi gemeni, orice boală va fi în sat se va tăia. Cînd sînt doi viței de gemene și se vor face boi, să tragi brazdă cu ei în jurul casei, ca să nu se apropie boala de vite. Nu-i bine să cerni pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să ai; iar cînd se bate cea stîngă, ai să ai supărare. Dacă i se clătește cuiva geana stîngă, apoi se crede că acela va plînge. Gemeni Se crede că femeia care mănîncă două fructe de gemene va avea copii gemeni. Lucruri îngemănate să nu mănînci, că faci copii gemeni. Femeia însărcinată să nu mănînce două poame crescute în pom lipite una de alta, căci va face doi copii gemeni. Se crede că dacă mănîncă o vacă două spice de gemene
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să ai supărare. Dacă i se clătește cuiva geana stîngă, apoi se crede că acela va plînge. Gemeni Se crede că femeia care mănîncă două fructe de gemene va avea copii gemeni. Lucruri îngemănate să nu mănînci, că faci copii gemeni. Femeia însărcinată să nu mănînce două poame crescute în pom lipite una de alta, căci va face doi copii gemeni. Se crede că dacă mănîncă o vacă două spice de gemene va făta doi viței. Femeile nu mănîncă nicicînd un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că femeia care mănîncă două fructe de gemene va avea copii gemeni. Lucruri îngemănate să nu mănînci, că faci copii gemeni. Femeia însărcinată să nu mănînce două poame crescute în pom lipite una de alta, căci va face doi copii gemeni. Se crede că dacă mănîncă o vacă două spice de gemene va făta doi viței. Femeile nu mănîncă nicicînd un ou de găină care are două gălbănușuri, c-apoi ar avea gemeni. Copiii gemeni pot face multe lucruri bune, pot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
una de alta, căci va face doi copii gemeni. Se crede că dacă mănîncă o vacă două spice de gemene va făta doi viței. Femeile nu mănîncă nicicînd un ou de găină care are două gălbănușuri, c-apoi ar avea gemeni. Copiii gemeni pot face multe lucruri bune, pot ajuta la diferite boale și au puterea de a fermeca, descînta și vindeca. Gheață Cînd Sf. Neculai [6 decembrie] găsește apa Bistriței neîn ghețată, pune pod de gheață peste ea. Ghebos Copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alta, căci va face doi copii gemeni. Se crede că dacă mănîncă o vacă două spice de gemene va făta doi viței. Femeile nu mănîncă nicicînd un ou de găină care are două gălbănușuri, c-apoi ar avea gemeni. Copiii gemeni pot face multe lucruri bune, pot ajuta la diferite boale și au puterea de a fermeca, descînta și vindeca. Gheață Cînd Sf. Neculai [6 decembrie] găsește apa Bistriței neîn ghețată, pune pod de gheață peste ea. Ghebos Copilul zămislit spre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la rădăcina unui pom neroditor. După ce mireasa se suie în car să pornească la biserică, se uită spre răsărit și zice: „Un porumbel și o porumbiță“, adică să facă un băiat și o fată. Cînd o femeie face doi copii gemeni, unul din ei trebuie să moară de tînăr. Dacă unul moare, să știe că cellalt are o viață îndelungată, deoarece trăiește viața lui și pe a gemenului său. Prin războiul de învălit pînza să nu treacă nici o femeie, pentru că naște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din ei trebuie să moară de tînăr. Dacă unul moare, să știe că cellalt are o viață îndelungată, deoarece trăiește viața lui și pe a gemenului său. Prin războiul de învălit pînza să nu treacă nici o femeie, pentru că naște copii gemeni. Fata ori femeia care va mînca o gorgoază* (perjă, zarzără, prună, curcu dușă etc.) înghinată* are să nască doi copii gemeni. Cînd se nasc în sat doi copii în aceeași zi, sînt gemeni: unul trebuie să moară, iar cellalt trăiește o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
viața lui și pe a gemenului său. Prin războiul de învălit pînza să nu treacă nici o femeie, pentru că naște copii gemeni. Fata ori femeia care va mînca o gorgoază* (perjă, zarzără, prună, curcu dușă etc.) înghinată* are să nască doi copii gemeni. Cînd se nasc în sat doi copii în aceeași zi, sînt gemeni: unul trebuie să moară, iar cellalt trăiește o viață și jumătate. Cînd ginerele vine la casa miresei s-o ia și să se ducă la biserică, se uită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de mă-sa, iar nu de altă femeie, ca în viața lui să nu atîrne de bucătura altuia. Copiii cînd sînt mici să sugă țîță de la țigancă, ca să aibă mumă-sa țîță. Nu e bine să dai țîță la copiii gemene ai altora, că-ți piere țîța. Dacă o femeie nu face copii, o sug balaurii pe lumea cealaltă! De aceea trebuie măcar să-și puie țîța, măcar că n-are lapte, în gura unui copil, ca să-și mai ușureze din păcate. Pentru ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
N-o avea nici cu un secol în urmă, când Eminescu încerca să explice lipsa de "reacțiune" a poporului, aparenta lui indiferență la tot ce se întâmplă în jur. Însă de indiferență putea fi vorba? Mai curând de o disperare geamănă cu atitudinea impasibilă. E nevoie de răbdare și perspicacitate pentru a-i descoperi, sub crusta de indiferență, însușirile autentice, așa cum ne sugera Pârvan în Datoria vieții noastre. Cine va fi în măsură a săvârși această lucrare? Cine va putea ridica
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Carol VI a fost schizofren, Francisc I sifilitic, Napoleon I suferea de pancreatită, Hitler era un maniac, Goering un morfinoman. S-ar putea spune că bolnavii fac adesea istoria, deturnând-o de la destinul ei firesc și că puterea e fratele geamăn al maladiei. Dar atunci nu trebuie să pună la lucru istoriografia resursele ei terapeutice? Este ceea ce sugerează Pierre Rentchnick pe seama unei ample anchete, în care medicul e mereu dublat de un istoric scrupulos și pertinent. Vatra, XX. 1 (ianuarie 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la experiența noastră cotidiană, a vorbi ne împiedică rareori să vedem, sau a vedea să auzim. Însă, din momentul în care ne-am așezat în fața ecranului de cinema, remarcam acest antagonism"3. Deși, la începuturile sale, a fost considerat fratele geamăn al teatrului, filmul s-a dovedit a fi o artă autonomă, diferită de toate celelalte. Cu toate acestea, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, invenția fraților Lumière a fost folosită pentru filmarea și difuzarea spectacolelor de teatru. Pe lângă faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Intelectuali de primă mărime, ca Borges, Sábato, Cortázar, scriu texte de tangouri, ca oglindă inevitabilă a psihologiei locuitorului din Río de la Plata. Metafizica tangoului se naște dintr-o fericită alianța dintre specific și dobândit. Prima sa fizionomie muzicală este sora geamăna a artelor care intră în Buenos Aires prin locuri frecventate de săraci, ca și poezia gauchescă, care se inspiră din viața omului de la sat. Este o poezie care se cântă și un cântec care se dansează. Sau un cântec de tango
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
d. tc. mangal (azi, acest apelativ e pe cale de dispariție). FUMĂRIE, teren situat în nord-vestul satului Rădeana, care este acoperit de fumul care rezultă din arderea reziduurilor de la Combinatul din Borzești. Et.: ap. fum d. lat. fumus + sufixul colectiv -ărie. GEAMĂNA, pârâu, afluent al Tazlăului, care izvorăște de sub Cracul Geamăna din munții Goșmanu. Are o lungime de 10 km. Et.: ap. geamăn d. lat. geminus + art. hot. a (pentru feminin). LA VÈLNIȚĂ, poiană pe dreapta drumului care duce la pădure. Pe
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
dispariție). FUMĂRIE, teren situat în nord-vestul satului Rădeana, care este acoperit de fumul care rezultă din arderea reziduurilor de la Combinatul din Borzești. Et.: ap. fum d. lat. fumus + sufixul colectiv -ărie. GEAMĂNA, pârâu, afluent al Tazlăului, care izvorăște de sub Cracul Geamăna din munții Goșmanu. Are o lungime de 10 km. Et.: ap. geamăn d. lat. geminus + art. hot. a (pentru feminin). LA VÈLNIȚĂ, poiană pe dreapta drumului care duce la pădure. Pe acest loc s-a aflat cândva un cazan de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fumul care rezultă din arderea reziduurilor de la Combinatul din Borzești. Et.: ap. fum d. lat. fumus + sufixul colectiv -ărie. GEAMĂNA, pârâu, afluent al Tazlăului, care izvorăște de sub Cracul Geamăna din munții Goșmanu. Are o lungime de 10 km. Et.: ap. geamăn d. lat. geminus + art. hot. a (pentru feminin). LA VÈLNIȚĂ, poiană pe dreapta drumului care duce la pădure. Pe acest loc s-a aflat cândva un cazan de țuică, numit de localnici velniță (termenul a dispărut din grai). Et.: ap.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
smalț. / Nici gheare. Tu mi-ai dat în loc de ele / Doar conștiința mișeliei mele..."70 Ca și la autorul Florilor de mucigai, Frumosul își are sorgintea în cele mai imunde locuri: "Hrăniți cu putrezime, de asemeni, / Se-ngrașe nuferii suavi și gemeni."71 Paralelismul poate continua și la nivel stilistic, Camil Petrescu uzitând, ca și Arghezi, de numeroase dizlocări sintactice: "Când ochiul meu spre cruguri, sus, atent e" Asocierile noastre, fie și succinte, cu operele lui Baudelaire, Blaga și Arghezi, dovedesc că
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lumină ține de vocație, pe când la ultimul e mai degrabă un deziderat spre care nu poate accede decât cu prețul unor eforturi neplăcute. Autoportretul lui Ladima conține vădite tușe ofidiene: "Hrăniți cu putrezime, de asemenea, / Se-ngrașe nuferii suavi și gemeni. Eu, plin de bale și vâscos, greu lupt, / Alăturea, din soare să mă-nfrupt.//"110 În această luptă pentru captarea energetismului solar, poetul își are drept singur vecin șarpele. Citind strofa următoare în abisurile ei mitologice, se înțelege că șarpele
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în cele din urmă doar amendat. Redevenit sărac și disponibil, este contactat ca din întâmplare de tânăra din parc (la jeune parque, nu-i așa?), care-l provoacă să intre în rolul dintr-un scenariu preexistent, cel al întâlnirii sufletului geamăn, protestatar și postmodern, desigur. Adevărata aventură a lui Antoine și Clémence începe sub auspiciile iubirii, ludică și gravă totodată, de-a fantomele invizibile, menite să inducă noua ordine morală în metropolă. Ca într-un conte philosophique de Voltaire, deși cu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]