4,959 matches
-
relația dintre opinie și comportament la luarea unor decizii de a acționa într-un fel sau altul (ca înexemplul redat mai înainte). • Deși elaborat cu referire la opiniile politice și la comportamentul electoral, modelul a fost acceptat cu statut de generalitate în problematica formării, însușirii și schimbării de opinii (decizii). Totuși, cu cât domeniile și problemele față de care oamenii adoptă poziții sunt mai complexe, cu atât el se potrivește mai puțin. Aceasta și pentru că, așa cum se vede din figura 1.1
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ceea ce ne-a făcut să modificăm calificativul „bună” pe care De Vaus l-a pus în primele două căsuțe ale ultimei coloane a tabelului în „slabă” și „satisfăcătoare”. 6. Interviul în cercetările socialetc "6. Interviul în cercetările sociale" 6.1. Generalități. Interviul individualtc "6.1. Generalități. Interviul individual" Interviul, adică încercarea de a obține informații de la alte persoane prin întrebări și răspunsuri în cadrul unei convorbiri, se practică în foarte multe domenii ale viețiisociale. Există interviuri pentru ocuparea unei slujbe sau câștigarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
modificăm calificativul „bună” pe care De Vaus l-a pus în primele două căsuțe ale ultimei coloane a tabelului în „slabă” și „satisfăcătoare”. 6. Interviul în cercetările socialetc "6. Interviul în cercetările sociale" 6.1. Generalități. Interviul individualtc "6.1. Generalități. Interviul individual" Interviul, adică încercarea de a obține informații de la alte persoane prin întrebări și răspunsuri în cadrul unei convorbiri, se practică în foarte multe domenii ale viețiisociale. Există interviuri pentru ocuparea unei slujbe sau câștigarea unui concurs. Răspândite sunt, apoi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în particular, din sociologie -, chiar dacă nu se aplică la un număr semnificativ mai mare de persoane și chiar dacă, uneori, este tot atât de liber și de profunzime, se caracterizează prin aceea că urmărește aflarea unor informații ce au un oarecare grad de generalitate și privesc socialul (fie el și numai în versiunea constructivist-interpretativistă, la care ne-am referit în primul capitol). Ceea ce se numește de câteva decenii „istorie orală” (oral history), termen asupra căruia vom reveni, este un astfel de exemplu. Încercările de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
modul cel mai clar, această credință, evidențiind un volum neverosimil de mare de erori brute la cele mai simple și nevinovate întrebări factuale. Am menționat și noi anterior un tip de erori întâlnite la întrebări factuale, în cazul anchetelor postelectorale. Generalitatea acestei constatări este confirmată de mai mulți autori, ea apărând chiar ca fapt demanual, într-o lucrare didactică semnată de Nicole Berthier (1998), care consideră că apariția, în aceste sondaje, a unei proporții mai mari de oameni ce declară că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
al oamenilor, comportamente și habitudini, condiții de muncă și de viață ș.a.m.d. Există însă și alte genuri de studii care nu reclamă neapărat o reprezentativitate în sensul statistic descris, căci ele urmăresc descifrarea unor aspecte de mai mare generalitate și uniformitate. De regulă, aceste din urmă cercetări au ca obiectiv explicarea unor mecanisme sociale, a unor relații, comportamente sau atitudini. Poate părea paradoxal, dar realmente cercetările cucaracter explicativ sunt mai puțin „pretențioase” din punctul de vedere al reprezentativității (căci
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a crea pe om”. Dar, din nefericire, asemenea Întreruperi sînt rare. Heliade, care vorbește despre toate, vorbește inadmisibil de puțin despre originile scrisului său. Citindu-i versurile, trebuie, realmente, să vînezi cîte o propoziție În care enunțul să treacă dincolo de generalitățile estetice curente. Revenind la poezia erotică, putem Încheia spunînd că imaginarul heliadesc rămîne, și aici, sub controlul rațiunii și rațiunea deviază discursul spre morală. De puține ori, poezia saltă peste această retorică și atunci imaginația devine (În Zburătorul) mai dinamică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cognitive Care sunt echivalențele biologice ale acestor structuri cognitive? Ele pot fi discutate la două niveluri. Primul nivel se referă se traducerea structurilor cognitive, rezultat al procesului adaptativ, în termeni biologici. Această traducere se poate face la diverse grade de generalitate, de la componentele anatomice (de exemplu, lobul prefrontal), la cele de fiziologice (de exemplu, neurotransmițători). Al doilea nivel se referă la relaționarea structurilor cognitive cu genotipul. Într-adevăr, structurile cognitive care sunt rezultatul unui proces evolutiv sunt înscrise în genotipul nostru
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
totuși, asistenții sociali nu fac uneori efortul de a-și implica în mod total clienții. Unul din motivele acestei incongruențe dintre valori și comportament este reprezentat de faptul că,de regulă, valorile se situează pe un înalt nivel de de generalitate, în timp ce comportamentele sunt specifice, în funcție de o situație sau alta. Distanța dintre valorile profesate și valorile reale ale asistentului social constituie, de asemenea, un factor favorizant. Există, în domeniul asistenței sociale, un acord principial cu privire la valorile cele mai generale, așa cum sunt
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Programa școlară nu este o tablă de materii a manualului și nici un element de îngrădire pentru profesor. Proiectarea activității didactice presupune: lectura atentă a programei; proiectarea secvențială (a unităților de învățare). Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate și de complexitate, care se referă la formarea unor capacități și atitudini specifice obiectului de studiu și sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu. Obiectivele de referință sunt obiective care specifică rezultatele ce se așteaptă de la procesul
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
un echilibru între conținutul domeniului particular al stilului atribuțional negativ al individului și evenimentul negativ de viață. Stima de sine scăzută este văzută acum ca derivând din stilul atribuțional depresiv (intern-stabil-global), iar din combinația stabilității și globalității rezultă cronicitatea și generalitatea deficitelor depresive. Există trei diateze/predispoziții constituționale pentru depresia disperată: 1) stilul de atribuire intern-stabil și global al persoanei pentru evenimentele negative de viață considerate ca importante; 2) tendința generală de a face deducții iraționale în privința consecințelor negative ale evenimentelor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
culturii. Sociologii francezi manifestă o mare reticență în a face acest pas. Stadiul lucrărilor în domeniu Găsim, sporadic, câteva prezentări ale câmpului cultural, dar cel mai adesea e vorba de contribuții modeste în cadrul unor volume colective care iau forma unor generalități acceptate. Cartea lui Durand și Weil (1990) consacră un capitol acestei teme, dar numai pentru a ajunge la constatarea imposibilității de a edifica o sociologie a culturii... Care sunt motivele invocate? În principal, hegemonia sociologiei loisir-urilor, fondată pe conceptul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
influențat pe unii autori orientați spre artă și cultură: Bessy, Chateauraynaud și Heinich; CSI (Centrul de Sociologie a Inovațiilor), în jurul lui Latour și Callon, este specializat în observarea practicilor științifice, lor alăturându-li-se, în sociologia artei, Hennion. Ilustrând această generalitate a "probei", Latour (2001, pp. 241-243) scrie: Totul este probă [...]. Nu există altceva decât probe de tărie sau de slăbiciune [...]. Pentru a defini lucrurile, trebuie probe. Este real ceea ce rezistă la probă". Se pot diferenția două abordări ale probelor: una
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
proprietății artistice. În această ordine de idei, s-ar putea evoca și jazz-ul sau banda desenată, alte domenii de expresie "pe cale de legitimare" (Bourdieu, 1971). • Valorile Alți autori caută mai degrabă în "principiile de justiție" mijloacele de "ridicare la generalitate", de mobilizare a colectivelor și de calificare a obiectelor. Boltanski și Thévenot arată că există diferite "centre" pornind de la care se pot mobiliza argumentele și grupurile (1991). Această pistă a fost urmată și aprofundată în domeniul artei de Heinich (Heinich
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unor sancțiuni oficiale). Are loc, în acest sens, o "alchimie", altfel spus, o operațiune magică care ia mai multe forme: patrimoniul înglobează valori naționale și istorice, de interes general, care depășește particularismul și interesele private; aceste fenomene de "ridicare la generalitate" (Boltanski, 1990), de "obiectivare" (Heinich, 2000) și de colectivizare duc la atitudini specifice: sacralizare, respect, atenție (Lamy, 1996); asta implică dezvoltarea conjugată a unei etici a responsabilității și a unei etici a convingerii: generațiile devin depozitarele și păzitoarele unui lucru
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
domeniile culturale (artistice, patrimoniale, administrative, asociative), statul procedează la distribuirea de diplome (arhitectul este "DPLG", diplomat al guvernului), la calificarea statutelor, la atribuirea gradelor. Din punctul de vedere al titularului, rolul statului este de a le garanta acestora validitatea și generalitatea, precum și durata. Nu are doar "monopolul violenței legitime" (Weber), ci îl deține, în același timp, și pe acela al consacrării legitime. Aici, decizia și alegerea politice ne plasează în zona proceselor și a operațiilor, adică a patrimoniului pe cale de constituire
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
actul cunoașterii este inevitabil depășit de propriul obiect: viața construcției, producerea de noi obiecte mobiliare, piața operelor de artă relansează la nesfârșit taxonomia. Dar ea punea în lumină, sub un cu totul alt unghi decât cel al urbanismului, ridicarea la generalitate a patrimoniului cultural francez. Abordarea teritorială înregistra existența unui patrimoniu puțin cunoscut, de extracție anonimă, înscris într-o cultură materială locală, și anume arhitectura rurală specifică din regiuni, prin opoziție cu marile perspective ale orașelor, cu centrele istorice și grădinile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ele sunt tratate aici ca și celelalte, adică sunt comentate (Moulin, 1978; Heinich, 1993). Sociologia ajunge repede să descrie și să analizeze munca de producere a valorii ca producere a unei singularități cultura este întotdeauna o specificare și a unei generalități (ea trebuie totodată să reunească, să producă un colectiv). Pornind de aici, se disting două moduri de producere, știut fiind că va-loarea se construiește prin alierea acestora: prin raritate ("valoarea-raritate") și prin generalitate ("valoarea-generalitate"). Heinich vorbește de singularizare și obiectivare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este întotdeauna o specificare și a unei generalități (ea trebuie totodată să reunească, să producă un colectiv). Pornind de aici, se disting două moduri de producere, știut fiind că va-loarea se construiește prin alierea acestora: prin raritate ("valoarea-raritate") și prin generalitate ("valoarea-generalitate"). Heinich vorbește de singularizare și obiectivare (2000). Producerea rarității Este bine cunoscut faptul că valoarea crește odată cu raritatea: "Ce e rar e și scump". Sociologia culturii și-a organizat o bună parte din cercetările empirice pe baza acestui principiu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1999, în legătură cu fotografia, și mai ales Edelman, 1989). Unii sociologi au analizat în detaliu munca de construire a excepționalității artiștilor, fie prin inventarea mitului romantic, strict contemporan revoluției industriale (Heinich, 1991), fie prin dezvoltarea grupurilor de avangardă (Heinich, 1998). Producerea generalității Fie că e vorba de "reputație" (Becker, 1988; Moulin, 1992; Benhamou, 2002), de "vizibilitate" (Moulin, 1992), de "notorietate" (Rouget și Sagot-Duvaroux 1996), de "recunoaștere" (Heinich, 2001) sau de "grandoare" (Thévenot și Boltanski, 1991), valoarea culturală se construiește, în egală măsură
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la filozofie printr-o urcare continuă - psihiatrie, psihologie și de aici, prin încă un pas, la filozofie. Filozofia, în strania ei nebunie, presupune o răsturnare, o periagogé, presupune un Damasc. Nu ajunge să ai acces la un anumit grad de generalitate, să ai idei generale, pentru a face filozofie. Filozofia nu se face în marginea câte unei științe, ca simplă prelungire a acesteia într-un gând mai înalt. Filozofia nu se face cu psihologie, se face cu filozofie, deci cu o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mînile 'n sân ar fi o nesocotință, iar maxima veche și prevăzătoare "și vis pacem para bellum" singura a cărei aplicare se impune de sine. Miniștrii noștri s-au întors de la Livadia. Desigur că, afară de unele lămuriri de o fatală, generalitate, puține lucruri ni se vom împărtăși din întreverderile cu marele autocrat al tuturor Rusielor; dar așa se și cuvine, căci nu aceste sunt vremile în care acțiunile de stat s-ar putea petrece în plină lumină. Înregistrăm numai, fără a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
indivizi în China, cea mai instruită țară de pe pământ, dacă-i vorba de cât știu; cestiunea principală este cum știu și la acest "cum" încetează rolul instrucției și începe acela al educației. Și aproape toate celelalte prelegeri sufăr de greșala generalității, aproape din toate nu se văd studii cu totul speciale, cari să dovedească o îndeletnicire amănunțită cu materia. Filologii clubului ar putea să se ocupe, d. ex., cu strângerea locuțiunilor și proverbelor, cu cestiunile fonologice ale limbei române, cu stabilirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
privat sunt meschine și demne numai de cei ce le lățesc. E acuzat că nu-și vizitează prelegerile în curs de 3 luni, când cei ce-l acuză nu le vizitează cu anii. Regula este: că tot ce e permis generalității oamenilor din România liberă, toate ce ei fac nepedepsiți și necontrolați, toate, comise de M[aiorescu ], iau dimensiuni gigantice și sunt taxate de crime Cumcă în România liberă esistă episcopi atei, cari 'și țin metrese, e un făpt ce nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în țărele de azi decât după începutul secolului XIII, îi vine mai lesne a admite că acea mănăstire Stăneștii din 1114 ar fi putut fi slavică, călugării slavi, populațiunea din România slavă! Dar ipoteza învățatului Cipariu, oricât de fundată în generalitatea sa, se întemeia pe o eroare esențială făcută în citirea inscripțiunii tocmai de cei cari nu trebuiau s-o facă, de principii slavismului, Kukulievich și Miklosich, autorități în materie de diplomatică și paleografie slavă. D. Hasdeu, în studiul Limba slavică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]