4,715 matches
-
astfel de o oarecare „resemnare” a angajatului în ceea ce privește așteptările sale de la compania în care lucrează. Este tipul angajatului care consideră că actualul său loc de muncă nu este o excepție, ci că situația cu care el se confruntă este una generalizată, în ea încadrându-se majoritatea companiilor din România. Pe de altă parte, acest tip de abordare a situațiilor conflictuale este cel mai adesea folosit de persoanele care au o încredere scăzută în propria persoană și care printr-o asemenea abordare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
format și s-a manifestat partidul comunist: Într-un stat care se extinsese după Primul Război Mondial, cu semnificative minorități, o societate agrară, În care țărănimea reprezenta majoritatea zdrobitoare a populației, modernizare/occidentalizare de suprafață, clientelism, nepotism, altfel spus corupție generalizată. Probabil cele mai mari probleme ale României au fost acutizate de guvernele și administrația incapabile de a realiza și aplica strategii viabile pe termen mediu și lung. Cum scrie autorul: „Cea mai mare discrepanță, dintr-o perspectivă occidentală, era aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
guvernare directă. Înainte era suficient un aparat administrativ minim, modul de conducere indirect bazându-se pe elitele și comunitățile locale care aveau interesul să nu Împartă cu conducerea centrală resursele și informațiile. Guvernarea directă a fost Întâmpinată de o rezistență generalizată și a necesitat negocieri care, adeseori, au limitat puterea autorităților centrale, Însă, pentru prima dată, a permis reprezentanților statului să aibă informații directe și acces la o societate ce le fusese anterior opacă. Puterea celor mai avansate tehnici de guvernare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
climă temperată, care ar fi trebuit examinate atent În practică. În anumite condiții istorice și sociale - de pildă, În cazul cultivării grâului pe câmpurile virgine din Kansas - multe elemente ale acestei credințe ar fi avut sens. Ea a fost Însă generalizată și aplicată fără discernământ În contexte foarte divergente, cu rezultate dezastruoase. Nu ne-am mira, așadar, dacă, prin absurd pus la curent cu această stare de lucruri, un marțian nu s-ar dumiri cine e empiristul și cine adevăratul credincios
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
oferă politicienilor, administratorilor și specialiștilor ocazia de a crea un teren experimental foarte bine delimitat, unde numărul de variabile și necunoscute Înșelătoare este redus la minim. Desigur, dacă aceste experimente funcționează bine de la faza pilot și până la cea de aplicare generalizată, atunci constituie o formă perfect rațională de planificare a strategiilor. Miniaturizarea are anumite avantaje. Concentrarea atenției face posibil un grad mai Înalt de control social și de disciplină. Reunind resursele materiale și umane ale statului Într-un singur punct, miniaturizarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
controla mediul În care cresc. Ei sunt asemenea unui pacient uman cu un sistem imunitar compromis, care trebuie ținut Într-un câmp steril pentru a nu fi victima unei infecții Întâmplătoare. În cazul nostru, câmpul steril este asigurat de folosirea generalizată a pesticidelor. Fiind cultura cea mai răspândită din Statele Unite (85 de milioane de acri În 1986) și prima care a fost hibridizată, porumbul a oferit condiții de existență aproape ideale insectelor, bolilor și buruienilor. Iar folosirea pesticidelor a fost pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ordini impuse. În cel mai bun caz, aceasta era fragilă, vulnerabilă și susținută de improvizații ce nu fuseseră prevăzute de planificatori. În cel mai rău caz, avea drept consecință vieți distruse, ecosisteme devastate, societăți dezbinate sau sărăcite. Această condamnare destul de generalizată trebuie totuși moderată, mai ales În cazul sistemelor sociale, din cel puțin patru motive. Primul și cel mai important este acela că orânduirile sociale pe care au fost menite să le Înlocuiască erau, În general, atât de vădit injuste și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
optimismul internațional cu privire la vezi, de asemenea, Colectivizare; Tanzania, ruralizarea și satele ujamaa În agricultura tradițională: variații timpuri ale cultivarelor experimentare În atenția acordată de țărani caracteristicilor terenului inovația În logica dezvoltării cultivarelor În agricultura științifică Îngrășămintele chimice În epidemiile randamentul generalizat agricultorii fictivi În izolarea variabilelor experimentale În ca și măsură de lizibilitate logica dezvoltării cultivarelor În logica mecanizării În aria Îngustă de cuprindere rolul exagerat al stațiunilor experimentale contracararea policulturii disprețuirea cunoștințelor locale Îngustimea perspectivei standardizarea cultivarelor care se pretează
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
arată Într-un mod strălucit cum o „medie” statistică s-a metamorfozat În categoria „normal”, la rândul ei aceasta devenind standardul „normativ” la a cărui realizare tinde ingineria socială. Numeroasele cercetări istorice efectuate au arătat deja foarte bine cât de generalizat era În Occident sprijinul adus ingineriei eugenice. Convingerea că statul trebuie să intervină pentru a proteja caracteristicile fizice și mentale ale raselor era Împărtășită de foarte mulți moderniști și anima aproape o Întreagă mișcare socială internațională. În 1926, douăzeci și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unei umanități cenușii și mărunte care se consumă într-o anecdotică spartă în sute de cioburi. Sunt exploatate efectele literare ale mecanicii rudimentare, sugrumată de șabloane, reglând activitatea cotidiană a indivizilor, sunt surprinse automatismele de limbaj și de gândire, suspiciunea generalizată, uniformizarea identităților. I. complică materialul la nivelul structurării, spărgând cronologia (de exemplu, prin inversarea relației dintre Prolog și Epilog), introducând în casetele care precedă capitolele pasaje dintr-o Condică țivilă sau politicească tipărită la 1833 sau din propriul volum Rezervație
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
nr. XXI. • Idem, Documente, XVI, p. 11, nr. XXV. • Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, ed. cit., p. 41. • M. Kogălniceanu, Letopisețele, vol. II, p. 7; ibidem, vol. III, p. 102. De asemenea, sursele timpului ne zugrăvesc o stare de insecuritate generalizată, mulțimea oamenilor care în toiul iernii și-au căutat refugiul pe cărările ascunse ale pădurilor și munților impresionându-i pe cei care au descris evenimentele. Spaima populației, deci nu numai a armenilor, nu a fost cauzată doar de revenirea domnului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și celelalte - sugerează poetul - nu au fost corupte atât de clișeele limbajului („poetic”), cât de secolul acesta violent, nevrozat, robotizat, de înclinația lui către oroare (poemul Libertatea de a trage cu pușca vorbește de o stare de beligeranță atavică și generalizată) și către înstrăinare. „Omul nou”, produsul unui astfel de timp, refuză visul și gratuitatea, a pierdut gândirea vie și darul de a se mira de lucrurile simple: „Tu ești și mare, și practic, / și util, ca Majestatea Sa Cărbunele, / Omule
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
strategic al tranziției. Indiferent cât de mult au utilizat argumentele legate de prosperitatea populației în legitimarea unor reforme care, în esență, afectau grav tocmai această prosperitate. România nu este un exemplu singular, iar cazul ei ar putea fi, cu siguranță, generalizat. Sistemul mondial este suficient de vast și de diversificat pentru a ilustra aproape orice strategie posibilă a eforturilor de dezvoltare și modernizare. Avem cazul societăților care au încercat să obțină peformanță economică achiziționând factorii tehnici ai economiei și ignorând prosperitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
postcomunist în România este abordarea pseudo academică a problematicii corupției. Toată lumea, începând cu opinia publică și liderii politici și terminând cu comunitatea academică și specialiștii internaționali, este unanimă în a afirma că în România corupția: (1) există și este pseudo generalizată - în orice caz, se află la un nivel superior celei din alte societăți europene; (2) este cu prioritate un atribut și o practică a noii clase a capitaliștilor români în relație cu politicienii și cu complicitatea populației; (3) este o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
deja că, departe de a defini capitalismul ca pe o societate a muncii salariate și eficiente, cultura românească postcomunistă, prin intermediul intelectualilor și al politicienilor, o definea în primul rând ca pe o societate a proprietarilor, un soi de capitalism popular generalizat. Întâlnim acum a doua trăsătură culturală importantă a acestei culturi - separarea bogăției de muncă. Concepția cotidiană, construită pe evidențele experienței cotidiene, consacra o realitate - bogăția în postcomunism nu provine din rezultatele muncii, ci din redistribuirile efectuate pe orice altă cale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
stat sau private prin încălcarea legilor sau a regulilor interne ale băncilor, a existat și a avut rolul ei în întregul proces. Dar acest rol nu trebuie în nici un caz supraestimat, doar din motive ideologice legate de imaginea de corupție generalizată care s-a creat în jurul economiei românești. Dacă lăsăm deoparte spectaculozitatea lor, „marile cazuri de corupție” din sistemul bancar românesc - cel puțin cele dezvăluite de presă până acum sau luate în considerare de justiția română și care, deocamdată, sunt mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
următoare, proaspeții Însurăței trebuiau să arate cearceafurile pătate celorlalți membrii ai familiei ca dovadă a uniunii lor25. Încetul cu Încetul, obiceiul de a dormi singur Într-un pat, Într-o cameră separată, a devenit mai răspândit. Genul de contact corporal generalizat caracteristic Evului Mediu târziu a devenit o sursă de jenă. Manifestările publice de poftă trupească și sexualitate, atât de obișnuite În Evul Mediu, au devenit tabu În casele bune. Relațiile sexuale au devenit din ce În ce mai mult un act privat, care avea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
trebuie supralicitate și artificializate, în fapt între conținutul și sfera diferiților termeni discutați existând puternice interferențe și suprapuneri. Privite în contextele semantice în care sunt inserate, conceptele de atitudine, valoare, nevoi și altele sunt în înalt grad interșanjabile. Între atitudini generalizate și valori (interiorizate), diferențele se dizolvă, mergând până la identitate totală (Linton, 1968). Tot așa cum valorile pot fi considerate nevoi spirituale sau trebuințe superioare (Zörgö, 1975). Idealul personal, o dată constituit, devine el însuși valoare, iar trăsăturile de personalitate pozitive s-au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
libertatea (the literature of freedom)” (ibidem, p. 188). Care au fost condiționările pentru a produce o asemenea literatură? Probabil s-ar putea răspunde tot în spirit behaviorist. Este destul de limpede că prin dilatarea la maximum a repertoriului condiționărilor (stimuli verbali generalizați, literatură) se ajunge la un fel de tautologie explicativă și, oricum, se iese din perimetrul riguros al controlului pe care îl pretinde concepția de această factură (neobehavioristă). Traseul inserției individului în viața socială plenară, care incumbă și dezvoltarea personalității sale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
semnificative (tatăl, bunica, sora mai mare etc.), generalitatea normei se va extinde în subiectivitatea copilului. Pasul decisiv urmează când el realizează că toată lumea (înconjurătoare) este împotriva practicii vizate. Trecerea de la rolurile și atitudinile unor persoane semnificative concrete la un „altul generalizat” (the generalized other, Mead, 1934) reprezintă recunoașterea societății ca atare și, totodată, atingerea stabilității, a consistenței și continuității propriei autoidentificări. Copilul își reprezintă acum nu numai o identitate personală față de cutare sau cutare persoană, ci și o identitate în general
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
axiologice în configurația personalitățiitc "1.5. Rolul și funcțiile axiologice în configurația personalității" Prin structuri axiologice înțelegem în primul rând valorile, dar - după cum se va vedea -, în numite contexte, ele includ și normele prescriptive (ce trebuie să faci) și atitudinile generalizate. Să mai precizăm apoi că ne oprim aici cu deosebire asupra caracteristicilor, a comportamentelor interindividuale și funcțiilor axiologicului la nivelul individului și a relațiilor acestuia în mediul social, și mai puțin la o analiză culturală și istorică a rolului structurilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale și cea a reciprocității, în sensul că la oameni sunt prezente gândul și sentimentul că, practicând justețea și corectitudinea socială față de lume în general, vor primi și ei de la ea ceea ce au dat - altfel spus, credința într-o reciprocitate generalizată. Problematica normelor sociale ce trimit la un comportament prosocial se plasează inevitabil în contextul mai larg al socializării. Procedând astfel, B. Batson, autorul acestui subiect din Handbook of Social Psychology (1998), insistă asupra ideii că trebuie luate în considerare în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai târziu, în particular ca violență, au făcut obiectul a numeroase investigații, grupate în șase mari categorii: 1) cele care au urmărit abuzul față de propriii copii; 2) comiterea de crime ca adult; 3) acte delincvenționale în adolescență; 4) comportament agresiv generalizat ca adult; 5) nivel ridicat de agresivitate în copilărie; 6) acte repetate de autoagresivitate. Metaanaliza rezultatelor și metodologiei acestor investigații indică, astfel, că ipoteza ciclului violenței - agresivitatea față de copii face ca aceștia să se comporte agresiv pe parcursul vieții- nu a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt astfel organizate încât încurajează sau descurajează un anumit tip de comportament colectiv; b) constrângerile structurale, care se referă la faptul că anumite poziții în spațiul social (minorități etnice sau sexuale) induc sentimentul de nedreptate; c) creșterea și răspândirea convingerilor generalizate că situația este de nesuportat; d) factorii precipitanți, adică evenimente importante care susțin și amplifică sentimentul de nedreptate și revoltă - acestea pot fi fapte reale sau zvonuri; e) mobilizarea pentru acțiune, care presupune în principal apariția unui lider eficient care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
iar după 3 ore, câțiva dintre aceștia au încercat să dea jos vopseaua de pe pereți. Concluzia pe care o putem avansa este că, în ceea ce privește contextul comunicării, cu siguranță anumite culori folosite pot să aibă un impact, dar acesta nu trebuie generalizat, ci privit în ansamblul influențelor pe care contextul le poate avea asupra modului în care comunicăm (în cazul descris mai sus, privarea de libertate care făcea imposibilă alegerea referitoare la a sta sau nu în „celula roz” a influențat comportamentul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]