14,807 matches
-
rămâne al doilea și se întoarce al treilea cu bastonul. Jocul continuă. Jocul continuă astfel până când primul jucător ajunge din nou primul. Câștigă echipa care termină prima. Jucătorii care poartă bastonul nu au voie să-l ridice mai sus de genunchi. 3.Veverițele Locul - sală, teren. Jucători - efectivul clasei. Întreg colectivul este răspândit în sală sau pe terenul de sport. Din rândul elevilor se desemnează „veverițe”. La un semnal al învățătorului, veverițele vor căuta să scape sărind peste o bancă (ladă
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
rânduri paralele cu distanțe egale între elevii aceluiași rând. Un rând formează „umbrele” iar ceilalți sunt „oamenii”. După comanda învățătorului, oamenii se deplasează lateral stânga și dreapta cu pași mici și repezi sau își îndoaie trunchiul lateral sau își îndoaie genunchii. Umbrelele încearcă să imite mișcarea oamenilor. La al doilea semnal jocul se oprește. Se controlează, prin întinderea brațelor înainte, dacă se atinge umărul omului. După primul joc se inversează rolurile. Variantă Elevii care reprezintă oamenii au voie să execute orice
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
și se îndreaptă repede spre Chimiță. În momentul când îl prinde, jocul încetează și se schimbă cu alți elevi. 29.Scaunul mișcător Jucătorii se așează în formă de cerc și se cuprind de mijloc. La un semnal se îndoaie lent genunchii. Pornind cu același picior scaunul începe să se miște 30.Din cerc în cerc Se trasează două cercuri concentrice, unul exterior având raza mai mare decât cel interior cu un metru. Colectivul se împarte în două echipe. O echipă este
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
care merge pe sub podul de brațe și se așează în fața primei perechi. Fiecare ultimă pereche aleargă și așa mai departe, în acest fel alergând unii după alții dând impresia de pod umblător. 33. Unde-i pantoful Jucătorii stau jos cu genunchii aduși în cerc. Unul dintre ei stă în afara cercului. Jucătorii din cerc au un pantof pe care caută să-l ascundă sub genunchi trecându-l din mână în mână. La un moment dat învățătorul cere jucătorului din afara cercului să arate
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
alergând unii după alții dând impresia de pod umblător. 33. Unde-i pantoful Jucătorii stau jos cu genunchii aduși în cerc. Unul dintre ei stă în afara cercului. Jucătorii din cerc au un pantof pe care caută să-l ascundă sub genunchi trecându-l din mână în mână. La un moment dat învățătorul cere jucătorului din afara cercului să arate unde este pantoful. Acesta indică locul prin lovire ușoară cu mâna pe cel care crede că este în posesia pantofului. Dacă ghicește, se
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
Grebănul este strâmt și ascuțit, iar spinarea este uneori înșeuată. Crupa este scurtă și îngustă, dispusă oblic. Jigourile sunt slab dezvoltate, cu mase musculare reduse. Unii indivizi prezintă defecte de exterior, cum ar fi: grebăn despicat, crupă scurtă și teșită, genunchi de oaie și coate de vacă. Incidența apariției acestor defecte este strâns legată de nivelul selecției din fiecare turmă. Producția de lână Culoarea lânii este albă, iar jarul de pe extremități poate fi pigmentat sau alb în totalitate. Desimea lânii este
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
corp are o mare variabilitate în sensul că în timp ce la unii indivizi lâna ajunge până la vârful botului, la alții în funcție de nivelul selecției practicate se oprește în regiunea frunții formând un smoc. La nivelul membrelor extinderea lânii se oprește în regiunea genunchiului și al jaretului. Din acest punct de vedere standardul rasei prevede ca extinderea lânii pe cap să fie până la linia ce unește unghiurile interne ale ochilor îmbrăcând obrajii și acoperind foarte bine abdomenul, iar pe membre până la genunchi și jarete
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
în regiunea genunchiului și al jaretului. Din acest punct de vedere standardul rasei prevede ca extinderea lânii pe cap să fie până la linia ce unește unghiurile interne ale ochilor îmbrăcând obrajii și acoperind foarte bine abdomenul, iar pe membre până la genunchi și jarete și chiar mai jos. Cojocul are cusătura lânii încheiată și este format din șuvițe caracterizate prin următoarele elemente specifice: forma prismatică; aspect exterior de râuri, stive și pătrate, mai rar se întâlnește formă de conopidă; aspectul interior al
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
mijlocie cu linia superioară dreaptă. Prezența coarnelor se semnalează doar la cca. 15% din numărul total de indivizi. Rezervele de piele sunt reduse, iar lâna are o extindere bună pe corp. La unii indivizi extinderea pe extremități depășește mult nivelul genunchilor și jaratelor, iar pe cap frecvent se termină pe frunte cu un moț. Celelalte subregiuni ale capului fiind acoperite cu jar alb. Evoluția greutății corporale la categoriile de tineret, precum și valoarea principalelor dimensiuni corporale înregistrate la adulte, sunt caracteristice tipurilor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lânii și a jarului, în cadrul rasei există diferite varietăți de culoare deosebite între ele și prin alte caractere. Lâna este de regulă uniformă, cu o extindere bună pe corp Îpe frunte formează un moț, iar pe membre coboară până la nivelul genunchilor și jareteloră, iar cojocul are cusătura încheiată. Lâna este formată din fibre intermediare, la care în mare parte lipsește stratul medular. În cazul în care stratul respectiv este prezent, acesta poate fi observat în câmpul microscopic ca fiind dispus sub
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. Extinderea lânii pe extremități este satisfăcătoare. Fruntea este acoperită cu un smoc de fibre scurte, fața cu jar, iar pe membre extinderea lânii se oprește la genunchi și jaret. Cantitatea medie de lână este de 1,7 - 2,2 kg la oi și 2,5 - 3,5 kg la berbeci, depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine țurcană varietatea albă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
are o bună extindere pe corp. Astfel, la efectivele ameliorate, extinderea lânii pe cap ajunge frecvent până la linia de unire a unghiurilor inferioare ale ochilor, acoperind parțial obrajii, iar adesea pe frunte formează un smoc. Pe membre, lâna coboară sub genunchi și jarete. Aspectul învelișului pilos este mai apropiat de cel caracteristic oilor Merinos. La indivizii din turmele ameliorate, lâna are cusătura încheiată, este deasă și are un aspect exterior de râuri. Șuvițele din cojoc sunt de formă prismatică, cu tendințe
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de vedere cantitativ, producția de lână obținută după tuns este de cca. 2,8 kg la femele și 3,5 kg la berbeci. Lâna are extindere slabă pe corp, fiind moderat extinsă pe abdomen, iar pe cap și membre, de la genunchi și jaret în jos lipsește. Finețea fibrelor de lână este cuprinsă între 28 și 32 µ, iar randamentul lânii la spălare este de 62 %. Producția de lapte Oile aparținând acestei linii au un potențial lactogen superior celorlalte rase și populații
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
drumul cel lung al mirării, șerpuindu-i sub piele într-un dans iscusit. vă spune ceva bobița de transpirație ce-i frăgezește lui fruntea, i-o face amară precum coacăza verde? acolo, în căderea de sudoare alungită, văd limpede julitura genunchiului ce și-a câștigat dreptul la cicatrice, la balsamul mângâios al luminii. musca și păianjenul de când mă știu, dorm cu tâmpla pe o pânză de păianjen, ușoară, flexibilă și transparentă ca aerul înghețat. dimineața, ei mă întreabă de ce am fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de „confesiune“, în delir, între scriitorul de literatură și masa de cititori anonimi care au impresia, ba chiar convingerea, că se „instruiesc“ înghițind ceea ce ar trebui mai degrabă să suporte preoții în confesional. * O fericire colectivă însă va cerși în genunchi suferința... * Dincolo de singurătățile exprimabile, singurătatea neputinței, mută, în care paralizezi, ești aidoma unui obiect căzut din buzunar, pierdut, și pe care nu îl mai caută ni meni. Așa mă simțeam aseară, gândindu-mă la Dumnezeu, gata-gata să mă aplec prea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
putere stau la rînd ca să obțină viză de lucru în Spania. Trec pe lîngă rîndul lor și simt un amestec de disperare transformată într-un soi de optimism. Mai au speranță! Cum deschid ușa instituției unde aveam treabă, cad în genunchi, împiedicîndu-mă de un prag înalt și inutil. Cum mă știu căscată, nu protestez. Vina e doar a mea. Dar peste mine se prăvălesc și alții, mai exact, aproape oricine intră. Numai așa se imprimă atitudinea necesară aici, supunerea, coloana îndoită
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
al funcționarei. "Peste un an!". Peste un an ce?", întreb. "Aprobarea". Degeaba se alătura explicațiile mele celor de dinaintea mea și celor ce vor urma. Că cineva nu mai poate merge acum, nu-și mai poate îndoi articulațiile acum, că are genunchiul blocat acum, că nu are zece milioane pentru tratament nici acum și niciodată, că șoldul este în suferință, că e o greșală o astfel de decizie, că nu se poate, că e strigător la cer. Că, poate, bătrînul acela peste
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
nimeni, așa că până aicea ne-a fost, cumnate, iar Mite n-a apucat să vadă până la capăt. Cu timpul, fisura se transformă într-o crăpătură, căscându-se pe zi ce trece. Bajnorică, vai de steaua lui, făcuse niște fălci ca genunchii de capră și mai erau și bivolițele alea cu uitături de diavolițe vădane, întristate și lacome, bărbătoase și cu bărbile încleiate de bale și nămol, și tot într-o sâsâială neîndurătoare își legănau capetele romboidale pe sub ușa lui Bajnorică și
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
ce ia în piept numai puțin de patru vârste. în chip de protest, fiindcă maică-sa nu-i dăduse bani pentru un bilet la cinematograf, colegul meu S, de doisprezece ani, s-a spânzurat de calorifer, ținându-și cu mâinile genunchii, să nu atingă solul. Comentariile sunt de prisos, în necunoașterea a o sumă de alte elemente ale cazului. Poate că băiatului i se refuzaseră banii și în alte rânduri! Personal, gândul că aș putea oricând să mă sinucid mi-a
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]
-
timpul Separării, un prieten de-al lui pierduse un manuscris - apoi "a petrecut ani în șir ca să refacă, să-și reamintească, să rescrie... și, credeți-mă, nu a fost o plăcere". Cu burta plină de ceai fierbinte, cu lopețile pe genunchi, ne-am așezat pe marginea drumului așteptând camionul gunoierilor. Încercam să citesc un Proust împrumutat de la Terence, dar necazurile Albertinei mă lăsau rece și de altfel șoseaua oferea, în ziua aceea, multe alte distracții. Era ziua națională a Pakistanului; o
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
Constantin Țoiu La cursurile de reciclare în 1975 mă fac că ascult serios în sala speriată, dar ascult numai cu o ureche, cu carnetul pe genunchi, cu cealaltă atent la vocea mea interioară. Pe vorbitor îl cunosc. E Pipoton, nervosul, ideologul nărăvaș PIPOTON, fala dialecticii pe o parte că, pe de alta că... El face mai întâi elogiul agriculturii sovietice, că importa din America porumb, lăsându
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
Sau întunecos?"), ca și a fratelui mai mic, care obișnuia a-și anexa numele de familie obiectelor, în registru hipocoristic: "Măsuța Pițu, Blidișor Pițu, Știobuleț Pițu, Calendar Pițu, Scăunel Pițu". Ba îl aplica și organelor corpului: "Ureche Pițu, Năsuc Pițu, Genunchi Pițu, Gura Pițu, Grumaz Pițu". N-ar fi o operație ilogică, se grăbește a-l scuza pe mezin eruditul frate mai mare, deoarece există "coduri multe ce pedepsesc partea în locul întregului, organul păcătuitor în locul totului individual - islamul rigorist laba hoțomanului
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
FC Brașov. „Toată lumea dă vina pe Lăcătuș, dar de Coana Mița (n.r. - Mihai Stoica) nu zice nimeni nimic. Când sunt performanțe iese repede în față, dar acum nu se zice nimic de el. Cine e el să îi pună în genunchi pe jucătorii Stelei? De când a venit Stoica la Steaua, jucătorii aduși de mine nu au mai prins echipa », a răbufnit Pițurcă la gsp.tv.
Victor Piţurcă îl atacă pe Mihai Stoica () [Corola-journal/Journalistic/77251_a_78576]
-
ca o sfidare a somnului iubitei, e o situație din Jurnalul unui nebun pe care mi-am asumat-o, fără urât,/ jghiab căzut la margine de prerie. O fată, cândva, mi-a/ plăcut fără margini și i-am căzut în genunchi murmurându-i:/ ŤMangafaua pleacă mâine la Ploiești, rămân singură și/ ambetată, vino să-i tragem un chef, a ta adorantă,/ Mițať - și fata a fugit în noapte, din parc, acasă, în Dămăroaia și/ nu ne-am mai văzut, a speriat
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
a anomaliei, în circumstanțele înavuțirilor fără scrupul și ale demagogiei politicianismului: "patria-i o vacă mai mare/ numai bună pentru mașinile perfecționate de muls/ conectate la rețele electrice și mafiote/ poporul aplaudă/ poporul votează-n delir/ viața lui se tîrăște-n genunchi (...) și astfel ne ducem viața în spate/ grăbindu-ne spre groapa de gunoi/ unde o vom azvîrli în uralele publicului/ de la alte-aceleași alegeri generale și totale" (un fir subțire de salivă în colțul gurii). Dezmeticit din visul uranic-localist al șaizeciștilor
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]