4,667 matches
-
a dominat spațiul valaco-pelasgo-daco-getic, o lume fără asemănare care a lăsat posterității o civilizație aparte. Dacă grecii au numit fluviul Istros / Hister și chiar Danaistru, romanii l-au numit Danubius ‘Zeul fluviului', preluat de alte neamuri sub forma Donau în germană, Dunaj în slovacă, Duna în maghiară, Dunav în croată, Dunav în bulgară, Danube în engleză și franceză și Tuna în turcă. Poemele Dunării sunt inaugurate de poetesa Zlibuț Ana Maria de 10 ani, elevă la Liceul Pedagogic Carmen Sylva din
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
și a murit la 39 de ani de alienație mintală. Al optulea copil a fost Aglaia care s-a născut în 1852 la Ipotești, la doi ani după Eminescu. Și-a petrecut copilăria la țară în casa căminarului. A învățat germana și franceza în casă cu o guvernantă bătrână care venea o dată pe săptămână de la Botoșani la Ipotești. Mamă-sa o trimite la Agafton pentru deprinderi austere, unde erau și cele trei surori ale ei, maica Olimpiada, maica Frevonia și maica
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
e întotdeauna dispus la dialog și controverse. Nu e în partidul România Mare, chiar dacă a fost publicat în săptămânalul cu acest nume, în vremea canonică a lui Corneliu Vădim Tudor. Nu e nici PSD-ist, deși este în/cu social-democrația germana. Nu este catolic, deși pledează vibrant și înfocat pentru dialogul cu Roma. Și își mărturisește public patriotismul, deși aruncă vorbe grele despre „lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei Constantinopolului și Moscovei” care îi încătușează pe “moldo-valahi”. Cine înțelege însă cum
UN SECOL HIPER-RELIGIOS de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346652_a_347981]
-
produs o gravă eroare...de înțeles. Eu sunt ofițer de carieră...și în casa noastră...la mici bârfe...mai foloseam, cu soția, expresia fată de trupă pentru femeile de moravuri ușoare...Fiul meu a făcut, de la grădiniță, toate studiile în germană...aici și în Austria. Din păcate, unele expresii uzuale pentru noi, el nu le înțelege corect. Îmi cer eu iertare pentru incidentul produs. I-am explicat și lui. E devastat! O să sune chiar el, după ce-și mai revine. Încă
ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR, “PE STRADA MEA” de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346727_a_348056]
-
și Cluj-Napoca se află într-o competiție, aspirând amândouă la titlul de Capitală Culturală Europeană. Două lucruri mi-au atras atenția în Timișoara: lumea străzii și imaginea ei nouă. Dacă până acum auzeai vorbindu-se în românește dar și în germană, acum aș putea spune, că auzi mai multe grupuri ce folosesc italiana. Am cunoscut și eu un domn Giovanni, care a venit, ca și majoritatea conaționalilor săi să facă agricultură modernă, realizând în județul Timiș ferme pe suprafețe mari. Dar
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
cu totul alta. Suspiciunile dispăruseră. Majoritatea reeducaților își reveniseră. Fiecare și-a găsit câte o preocupare. Cei mai mulți s-au apucat de învățat, de studiu. Cu Nelu Ivan, inginer chimist din Făgăraș, am învățat toată chimia organică. Cu inginerul Constantin făceam germana, iar cu nea Alecu Georgescu, inginer hidraulic din Pucheni, Prahova, am făcut logică. El, nea Alecu, ne-a vorbit despre Dorin Pavel, profesor de hidraulică, cel care la încheierea Tratatului de Pace cu rușii pe Prut a luat un pumn
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
ce animal e lung? Evident că toată lumea se gândește la șarpe. Nimeni n-a văzut un șarpe verde, roșu ori de 1½ kg. Am întâlnit un șarpe de 1 m ori 2m. Să fie o „pură“ întâmplare faptul că în germană „lung“ se zice lang(e), iar „șarpe“ se pronunță [šlange]? Dar un șarpe mai mare se pomenește în basmele românilor ca balaur, iar un balaur la chinezi se cheamă dragon. În limba aceasta „dragon“ se zice long! Cu pronunțarea populară
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
care este sub forme apropiate cu i.e. și în maghiară te, în semitice etc. Iată și etimologia lui stâng. Acesta e dedus de unii din lat. stancus „obosit“, alții îl consideră de origine autohtonă, comparându-l cu termeni din albaneză, germană etc. Dar ungurii au [bol] „ stâng“ pe care noi îl punem alături de sl. bol' „boală“; turcii zic sol „stâng“, însă tot în turcă este verbul sol - „a se ofili, a se vesteji“(scris solmak). Englezii au [il] „bolnav“, care este
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
referință ai „generației 2000”. Primul volum i-a apărut chiar în acel an, „ Câinele, femeia și ocheada”, apoi a mai publicat „Floarea cu o singură petală„, ”Același cer care nu e” ( Ed. Vinea- 2006). I-au fost traduse poeme în germană, slovenă, spaniolă, a avut mai multe burse în Germanias, a fost invitat la diverse festivaluri internaționale, i s-au acordat premii. „ Boala mea este viața”, „ Nu am probleme cu somnul, ci cu adormitul”, spunea cu umor amar Bănescu, iar în
DOUĂ PORTRETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356450_a_357779]
-
În prezent, scriitoarea locuiește în orașul Münster și este mama unei fetițe în vârstă de șapte ani, Anna Elisabeth. Felicia Feldiorean s-a născut în anul 1968. „Celor fără vină” - Locuiți în Germania. V-ați gândit să scrieți și în germană? - M-am gândit, dar nu cred că aș face-o atât de bine, așa încât mă opresc la limba mea maternă, limba dulce românească. - Când și unde ați debutat și cum a fost acest debut? - Am debutat în anul 2009, cu
NTERVIU CU POETA FELICIA FELDIOREAN DESPRE PUTEREA DE A TE IDENTIFICA CU POEZIA PE CARE O SCRII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355801_a_357130]
-
L'Herne, Paris, 1990; germană, Deuticke, 1992; suedeză, Dualis, Ludvika, 1995, maghiară, Tinivár, Cluj - Napoca, 2000; împreună cu fragmente din Limba păsărilor, Jelenkor Kiadó, Pecs, 2000; slovacă, Kalligram, Bratislava, 2001); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, București, 1993, 1996, 2003, 2005, 2007 (trad.: germană, Tertium, Stuttgart, 1999; maghiară, Koinónia, Budapesta, 2000); Limba păsărilor, Humanitas, București, 1994; reeditare Humanitas, 1997; Chipuri și măști ale tranziției, Humanitas, București, 1996; Eliten - Ost und West, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 2001; Despre îngeri, Humanitas, București, 2003; reeditare Humanitas
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
au descurajat și au continuat jocul. Perseverenți, compatrioții noștri se trezeau în fiecare dimineață devreme și se spălau cu zăpadă, sub ochii uluiți ai gardienilor sârbi. Era un ger de crăpau pietrele, însă nu conta - ei strigau toți odată, în germană: „Eins, zwei, drei” (Unu, doi, trei) și se spălau cu zăpadă. După ce i-au urmărit astfel câteva zile, sârbii au spus: „Neamțul e tot neamț!”. Cu alte cuvinte, oricât de frig este, indiferent dacă plouă, ninge ori e soare, neamțul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
extrem de verde și frumoasă. Orășelul este renumit pentru muscatele ce împodobesc geamurile. Istoria tumultoasa a Alsaciei și a Lorenei a creat aici, un amalgam de culturi și obiceiuri, ce îmbină rigurozitatea germană cu spiritul boem francez. Dialectul zonei este alsaciana, germană vorbită de francezi. La Ligne Maginot, cel mai impresionant sistem fortificant din timpul celui de-al doilea Război Mondial, este atracția turistică a zonei. Acesta traversează Alsacia de la nord la sud, pe o lungime de 200 km. - Care sunt planurile
O ROMÂNCĂ DIN TIMIŞOARA TRATEAZĂ INIMI ÎN FRANŢA. INTERVIU CU LAURA POP, MEDIC CARDIOLOG LA SPITALUL LAUTEUR –WISSEMBOURG de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355684_a_357013]
-
ca o grădină civilizată - răspunde fata preotului Tatu - cu oameni politicoși, prietenoși, civilizați. Mă simt foarte bine când merg acolo”. Doina Nicula a învățat engleza și franceza la nivel de conversație. Poliglotul familiei era însă soțul ei: “Emilian vorbea cursiv germana, italiana și spaniola, dar nu vorbea engleza. Fiul meu l-a moștenit - zice Doina -, el are o pasiune exacerbată pentru limbile străine. Vorbește perfect franceza, neerlandeza (limba care se vorbește în Flandra și zona Bruxelles), engleza și italiana”. Cu toată
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
vă facă dna Merkel în al treilea mandat de cancelar, după alegerile din septenbrie? Educată în RDG în spiritul tatălui său (preot protestant), ea continuă și profită de politica cancelarului Gerhard Schröder: ajutor social condiționat. Agenda 2010 și politica externă germana se face la Berlin. E suficient?! Elita germană nu are o viziune privind depășirea stagnării din UE. Ea vrea competitivitate în lumea globanizata și cere ca toți să facă la fel. Oricum criza e numai un aspect minor al eșecului
EUROPA DOAMNEI MERKEL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346109_a_347438]
-
tinere talente? Există o posibilitatea de promovare a acestora? - În special în domeniul artei, am mereu plăcută surpriză de a descoperi adevărate talente, în mare parte venind din țară. - În limba germană ați publicat? Ați și tradus din și în germană? - Sunt prezent cu povestiri și poezii, dar nu la nivelul la care mi l-aș fi dorit, din cauzele pe care le-am enumerat. O antologie de scriitori români în Germania -anul 2006 - conține povestirea “Răcoarea ultimului tablou”. - Ce părere
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
pe care le-am enumerat. O antologie de scriitori români în Germania -anul 2006 - conține povestirea “Răcoarea ultimului tablou”. - Ce părere aveți despre calitatea traducerilor în prezent? Mai este loc de crescut? - Eu conosc bine nivelul celor din română în germană și pot afirmă cu părere de rău, ca o mare parte a lor este de calitate maximal medie. Cauzele: majoritatea sunt realizate de traducători din țară, care nu stăpânesc bine limba și nici nu sunt la zi cu rafinamentele și
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
cu un cântec popular pastoral german, Guter Freund Ich Frage Dich, a cărui primă strofă se termină cu aceleași cuvinte ca și cântecul de Pesah. În unele Hagadot din secolele XVI-XVIII, prima strofă din acest cântec ebraic este tradusă în germană cu cuvinte identice din cântecul popular german. Un cântec popular pastoral german care a inspirat un cântec popular liturgic ebraic, păstrat în scris, în cadrul literaturii populare scrise. Un element de folclor călător. Tema creștină originală a fost transformată într-o
CÂNTEC DE PESAH de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368875_a_370204]
-
Calcul frazeologic - O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu, avec toute ma considération”; Adriana Costăchescu, „Les prépositions doubles en roumain dans les circonstants de lieu,” Daniela Dincă, „L’apéritif et l
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
am perceput eu vizitându-i centrul, ci și așa cum este el descris în wikipedia de pe internet. Gent-ul este un oraș flamand, olandezofon, situat în provincia Flandra de Est. Limba oficială este limba neerlandeză (olandeza), însă este înțeleasă aproape peste tot germana. Franceza și engleza sunt limbi vorbite de multă lume. Populația orașului împreună cu suburbiile, era în 2008 de 237.250 locuitori (acum după peste opt ani de migrație este posibil să fie aproape dublă). Gent este capitala provinciei belgiene Flandra de
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
în spatele lui și când dădea în el nu știu cum se făcea că ajungea la mine iar vorbă lui mama pâinea unsă cu unsoare și cu boia era la ordinea zilei. Părinții mei și-au tras mult de la gură pentru ca să pot învăța germana. Pentru că erau aproape tot timpul la serviciu am mai crescut și cu bone care ne-au umplut de păduchi, mama sosea seara târziu iar tata ajungea atunci când nu se mai putea face nimic pentru că odată ajuns acasă era epuizat. În
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
erau aproape tot timpul la serviciu am mai crescut și cu bone care ne-au umplut de păduchi, mama sosea seara târziu iar tata ajungea atunci când nu se mai putea face nimic pentru că odată ajuns acasă era epuizat. În școala germana am învățat să cânt la flaut da nu prea mult "Alle meine Entchen" (toate gâștele mele) și cam atât. Colegii mei au apărut într-o emisiune la televiziunea română, emisiune în limba germană, înainte de a începe m-a apucat cineva
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
să cunoască importanța acestui oraș, este necesar să intrăm puțin în istoria Belgiei implicit și a orașului, atât cât ne poate da ca informații internetul, alte surse lipsindu-mi. Namurul care în valonă se pronunță Nameur iar în flamandă și germană Namen, este un oraș francofon, situat la confluența râurilor Sambre și Meuse. Orașul este capitala Valoniei și reședința provinciei cu același nume, aflat la 60 kilometri sud de Bruxelles. La 1 ianuarie 2008 avea o populație totală de 107.939
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
în spatele lui și când dădea în el nu știu cum se făcea că ajungea la mine iar vorbă lui mama pâinea unsă cu unsoare și cu boia era la ordinea zilei. Părinții mei și-au tras mult de la gură pentru ca să pot învăța germana. Pentru că erau aproape tot timpul la serviciu am mai crescut și cu bone care ne-au umplut de păduchi, mama sosea seara târziu iar tata ajungea atunci când nu se mai putea face nimic pentru că odată ajuns acasă era epuizat. În
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
erau aproape tot timpul la serviciu am mai crescut și cu bone care ne-au umplut de păduchi, mama sosea seara târziu iar tata ajungea atunci când nu se mai putea face nimic pentru că odată ajuns acasă era epuizat. În școala germana am învățat să cânt la flaut dar nu prea mult “Alle meine Entchen” (toate gâștele mele) și cam atât. Colegii mei au apărut într-o emisiune la televiziunea română, emisiune în limba germană, înainte de a începe m-a apucat cineva
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]