1,094 matches
-
Shakespeare) Cum altfel decît pe calea „cruzimii” am putea Înțelege, apoi, În ce ar consta binefacerile „milosteniei”? În mod paradoxal, uneori nu ne rămîne altă cale de a ne arăta bunele intenții, față de cineva decît pe calea cruzimii (verbale sau gestuale) - de ex. deși condamnabil sub raport moral, un act de cruzime (ex: o bătaie aplicată de părinte unui copil exasperant de obraznic), poate avea uneori efectul unui șoc emoțional, care să determine apoi o reconsiderare a propriului comportament, din partea copilului
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
importanța limbajului non verbal ci și superioritatea acestuia În raport cu limbajul verbal, cu cuvintele În diferite situații de comunicare: „Cuvintele, ori de câte ori nu pot fi Însoțite direct de gesturi și completate de acestea, sunt ... un mijloc de comunicare cu totul imperfect”; limbajul gestual are o precizie mult mai mare „decât cea atinsă de vreun sistem de simboluri rostite sau scrise, cu excepția limbajelor matematicii, științei și muzicii” <ref id=”57”> Ibid., p. 15 referință </ref> (traducerea mea). 3.4. Contextul situației O perspectivă foarte
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
prin raportare la interlocutor și la așteptările acestuia. 19 De exemplu, gestica la popoarele europene arată că acestea se împart în trei grupuri: 1. "popoarele nordice suedezii, finlandezii, norvegienii și danezii -, care gesticulează foarte puțin, fiind practic analfabeți în ceea ce privește limbajul gestual"; 2. "britanicii, germanii, olandezii, belgienii și rușii, care gesticulează cu moderație. Ei au tendința de a-și folosi mâinile când se entuziasmează, când trebuie să comunice la o distanță mai mare sau când vor să se amenințe sau să se
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și [...] portughezii, [... care] utilizează gesturile din abundență. Când se adresează unii altora, își mișcă mâinile și brațele desenând în aer, accentuând ceea ce spun și păstrând trează atenția interlocutorului. Chiar atunci când tac, mâinile sunt deseori ocupate să trimită mesaje prin intermediul semnalizatorului gestual" (Collett, 2006, p. 105). Pentru gesturile culturale asociate obiceiurilor din diferite țări, vezi și Cabana, 2008, pp. 153-181, iar pentru gesturile predilecte la femei vs. bărbați, vezi Rovența-Frumușani, 1999, pp. 202-203. Pe de altă parte, se atrage atenția și asupra
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la o poziționare paradoxală a mesajelor transmise între cei doi. Situația paradoxală derivă din dubla conotație a tipologiei mesajului transmis. Astfel, discutăm aici de încercarea de verbalizare a mesajelor non-verbale transmise de antrenor, mai precis, decodificarea și apoi, recodificarea mesajelor gestuale, cu scopul transmiterii unei informații explicite, chiar dacă sursa ei este un gest anume. Pe de altă parte, avem de a face cu un fenomen de gestualizare a mesajului verbal, care constă în transpunerea într un gest motric a unei informații
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
sens . Matematic vorbind, avem o dedublare în sensuri opuse: cel dintre antrenor spre sportiv și invers, precum și din punct de vedere semantic. Încă un paradox suplimentar. Dacă la toate acestea mai adăugăm și mesajele verbale care vin să întărească mesajele gestuale, precum și gesturile care însoțesc sau întăresc adeseori mesajul verbal, afirmația legată de complexitatea acestui tip de comunicare este suficient argumentată. Organizarea cognitivă a activității antrenorului - cercetător Observarea secvențelor de interacțiune antrenor sportiv arată că execuțiile acestuia din urmă sunt adeseori
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
ajutorul părinților, pe care îi investim cu atribuții de formatori informatori în efortul instructiv educativ al copilului. Familia (părinți, frați) formează factorul principal în stimularea interesului și abilităților copilului surd, hipoacuzic, de a comunica prin limbajul verbal, înlăturând pe cel gestual. Problema competențelor verbale și comunicaționale este mult ușurată de familie prin implicarea conștientă și timpurie în perspectiva integrării optime a copilului în mediul înconjurător. Structura simplificată a psihismului handicapat prin surditate este o consecință directă a deficientei de limbaj și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
comunicării fiind concret-intuitiv are aceeași caracteristică și în gândirea lor. Pe măsura evoluției procesului terapeutic al demutizării se trece treptat la abstractizări printr-o gândire conceptual verbală. În această direcție, pe lângă mimico-gesticulație se apelează adesea labiolectura evitând alfabetul dactil. Limbajul gestual trebuie să fie însoțit de semnale sonore, pentru o mai bună discriminare a fonemelor și cuvintelor. În procesul demutizării ne preocupă în mod succint principalele componente ale ei: latura fonetică, vocabularul și structura gramaticală, aspecte care se află într-un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
țopăie, nu poate sta într-un loc, nu se poate juca în mod adecvat cu o jucărie sau cu alți copii etc. Va trebui de asemenea să cunoaștem nivelul de percepere al comunicării, recepția, înțelegerea și modul de comunicare (ecolalie, gestuală, verbală); lateralitatea (dreptaci, stângaci, încrucișată), apatia cognitivă, lenea patologică, refuzul de a colabora cu terapeutul cu membrii familiei și cu alte persoane. Testarea automatismelor mișcărilor, neîndemânarea executării grafismelor, desenului, ca și dificultățile de coordonare manuală sunt alte aspecte care trebuie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nivelul principalelor forme ale limbajului nonverbal, avînd în vedere existența unor funcții similare, respectiv a unor parametri (factori) structurali principial identici. Distincția dintre limbajul verbal și cel nonverbal vizează în primul natura semnificantului, care este sonor-articulat, pe de o parte, gestual, plastic, muzical, pe de altă parte [Stănciulescu, 1995:39]. Altfel spus, același semnificat este posibil de transmis prin semnificanți diferiți. Fiind mult mai vagi (mai "mincinoase") decît cele verbale, semnele nonverbale sînt, în consecință, mai greu de receptat și decodat
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se concetreze și să Își exprime interesele. Copilul este Încurajat să preia inițiativa În interacțiune. Comunicarea totală include folosirea indicilor vorbirii, gesturi, semne, dactileme, imagini, limbaj verbal scris, modalități expresive simultan sau la alegere, În funcție de situație. Limbajul poate fi atât gestual și grafic, cât și vocal și fonetic (Brill, 1976). Comunicarea totală este mai degrabă o filosofie decât o metodă. Ea recunoaște dreptul moral al persoanelor cu CES la input maxim, În scopul Înțelegerii optime și totale a mesajelor transmise pe
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
în primul rînd convingerea că reprezentarea corpului se construiește pe un dublu nivel individual și social, și că imaginea este subiectivă, dinamică, relațională și emoțională (așa cum a subliniat-o și fenomenologul Merleau-Ponty), niciodată neutră. Cercetările lui Edward Hall asupra limbajului gestual și a discursului despre corp ca fiind intim legat de discursul despre spațiu (proxemie) completează fericit fundalul teoretic din care autoarea și-a putut extrage informațiile pentru a-și delimita și rafina apoi propriul instrumentar metodologic. Odată bagajul conceptual bine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unui discurs, partea sa "materială", fixată pe un suport. Astfel, textului i-ar corespunde spațiul grafic al comunicării scrise, în timp ce discursului îi sunt asociate ambele tipuri de comunicări: scrisă și vorbită. Rămâne de văzut unde poate fi încadrat un mesaj gestual, corporal sau imagistic. Tel-Quel, în special, a apropiat mai mult scriitura de text, pe care îl concepe, încă din Program, ca fiind o funcție de care dispune scriitura; aceasta din urmă este un text văzut ca producere sau, în termeni barthesieni
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
distorsionată. Spontaneitatea vorbirii lor este mai scăzută decât a partenerilor de comunicare (copii fărĂ deficiențe mintale), tocmai pentru că au nevoie de un timp mai mare de gândire și dificultăți de codificare verbală. Copiii cu deficiență mintală folosesc în exces limbajul gestual, care îl poate substitui, la un moment dat, pe cel verbal. Adesea, ei indică prin gesturi un răspuns la întrebarea interlocutorului. Unii copii au expresii faciale inadecvate: râs nediferențiat, priviri „în gol”, ticuri faciale etc. Comunicarea gestuala îndeplinește funcții diferite
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în exces limbajul gestual, care îl poate substitui, la un moment dat, pe cel verbal. Adesea, ei indică prin gesturi un răspuns la întrebarea interlocutorului. Unii copii au expresii faciale inadecvate: râs nediferențiat, priviri „în gol”, ticuri faciale etc. Comunicarea gestuala îndeplinește funcții diferite, ea având rol de susținere (în cazul deficientei mintale ușoare, mai ales), sau rol de suplinire și completare a comunicării verbale. Gesturile sunt doar repetate și nu sunt însoțite de vorbire (în majoritatea situațiilor). Un exemplu caracteristic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus față de evaluarea psihosocială: a) implicațiile asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectării coloanei vertebrale și membrelor pelvine; ... b) idem, asupra gestualității de prehensiune, asupra amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise - în afecțiunile membrelor toracale; ... c) caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; ... d) posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; ... e) asocieri cu afecțiuni musculare, neurologice, somatice; ... f) asocieri cu tulburări circulatorii loco-regionale; ... g) prezența unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
circulatorii loco-regionale; ... g) prezența unor procese supurative acute sau cronice. ... Pentru afecțiunile locomotorii osteoarticulare: ● deficiența funcțională medie - reducerea posibilității de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, prin poziții vicioase ale trunchiului și membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasărilor gestuale; ● deficiența funcțională accentuată - reducerea marcată sau pierderea posibilităților de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, a gestualității de prehensiune la un membru, asociată cu reducerea acestor posibilități la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afecțiunii ori complicații sau asocieri morbide
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
exemplu: tip II - boala Pompe). Pentru asimilare pe grade de handicap se evaluează: a) implicațiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afectării coloanei vertebrale și membrelor pelvine; ... b) idem, asupra gestualității de prehensiune, asupra amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise în afecțiunile membrelor toracale; ... c) caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; ... d) posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; ... e) asocieri cu afecțiuni neurologice osteoarticulare sau somatice; ... f) prezența tulburărilor circulatorii loco-regionale; ... g) prezența sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus față de evaluarea psihosocială: a) implicațiile asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectării coloanei vertebrale și membrelor pelvine; ... b) idem, asupra gestualității de prehensiune, asupra amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise - în afecțiunile membrelor toracale; ... c) caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; ... d) posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; ... e) asocieri cu afecțiuni musculare, neurologice, somatice; ... f) asocieri cu tulburări circulatorii loco-regionale; ... g) prezența unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
circulatorii loco-regionale; ... g) prezența unor procese supurative acute sau cronice. ... Pentru afecțiunile locomotorii osteoarticulare: ● deficiența funcțională medie - reducerea posibilității de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, prin poziții vicioase ale trunchiului și membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasărilor gestuale; ● deficiența funcțională accentuată - reducerea marcată sau pierderea posibilităților de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, a gestualității de prehensiune la un membru, asociată cu reducerea acestor posibilități la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afecțiunii ori complicații sau asocieri morbide
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
exemplu: tip II - boala Pompe). Pentru asimilare pe grade de handicap se evaluează: a) implicațiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afectării coloanei vertebrale și membrelor pelvine; ... b) idem, asupra gestualității de prehensiune, asupra amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise în afecțiunile membrelor toracale; ... c) caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; ... d) posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; ... e) asocieri cu afecțiuni neurologice osteoarticulare sau somatice; ... f) prezența tulburărilor circulatorii loco-regionale; ... g) prezența sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
compact, care dispune de resurse interpretative excelente. M-a impresionat îndeosebi marea clasă a actriței Dorina Lazăr în acest spectacol de mare echilibru desfășurat într-o scenografie esențializată, dar plină de semnificații. Impresionantă este și această perfectă orchestrație vocală și gestuală pe care a realizat-o magistral regizorul dând în spectacol momente antologice. Nivelul companiei române este de o mare profesionalitate. Între altele, am cunoscut prin acest spectacol, un stil specific național pe care Teatrul Giulești ni l-a prezentat, un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spune că există în mentalitatea românească o violență subliminală, nepercepută, în cadrul unor grupuri sociale. Un grup social care tolerează bine violența, în care relațiile violente sunt curente și cotidiene, face în mod inevitabil o lectură distorsionată a exprimărilor verbale sau gestuale ale violenței. Lectura în registru umoristic a unor exprimări sau evenimente violente este frecvent aplicată în cultura noastră. Făcând o confuzie între umor și „ironia romantică”, presa diseminează adesea astfel de interpretări „umoristice”, prezentând violența în relațiile din cuplu, din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dar Lautrec?; dar Matisse? 6. Picasso, demonul deconstrucției moderne; dar, de ce nu? mai puțin celebrul Villon? 7. Klee, pseudonaivul savant; dar Utrillo? 8. Arp, abstractul speculînd rodnicia hazardului; dar Mondrian? 9. Modigliani, candidul pervers al lascivelor nuduri. 10. Pollock, suprarealistul gestual, precursorul postmodernismului. Ați observat, mirați poate, absența "diletantului" Van Gogh. Nu întîmplător: puseu psihanalizabil oricum, dacă mi-l atașez "diletantismului" personal, mereu atent să iasă de sub... anatemă și să se așeze în profesionalism pur sang. Cîtă insolență, nu? în această
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pleșu, ascultîndu-l pe celălalt cu aerul părintelui îngăduitor cu tomnatica odraslă, talentată oricum, dar gesticulînd incontinent. Dinescu, frînîndu-și din cînd în cînd febricitatea în vizibil complexat trac. Întîlnindu-se însă amîndoi de fiecare dată (chiar cu admonestarea glumeț-malițioasă a rezoneurului că gestualul amic e un pic de stînga...) în turniruri vivante, în tentă cordială. Și ca să aduc tonalitatea mai spre zona în care, fatalmente, mă mișc să evoc, tot așa, un cuplu pe cît de firesc profesional, pe atît de bizar comportamental
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]