1,249 matches
-
tipografică, care redă substanța vorbelor citate, și "adevăratul" discurs direct, cu italice și între ghilimele de la sfîrșitul textului: acesta din urmă pretinde restituirea cuvintelor pronunțate de persoanele citate. Enunțiatorul generic Să analizăm acum un fragment de editorial în care absența ghilimelelor pare, de asemenea, legată de caracterul non-literal al cuvintelor citate: Toți recrutorii o spun: la competențe și diplome identice, atunci cînd ei prezintă doi candidați de sex opus pentru un post de conducere, clientul alege întotdeauna candidatul masculin. L'Entreprise
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
transcrii în discurs direct un enunț care nu poate fi atribuit nimănui în mod special. Este suficient să reapară discursul direct clasic pentru ca discursul citant să fie atribuit unui individ: în același editorial găsim ceva mai departe un citat cu ghilimele: Așa cum afirmă o luptătoare celebră care nu s-a sfiit niciodată să spună lucrurilor pe nume: " Pentru a reuși, o femeie trebuie să arate ca o domnișoară, să se comporte ca o doamnă, să gîndească ca un bărbat și să
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu s-a sfiit niciodată să spună lucrurilor pe nume: " Pentru a reuși, o femeie trebuie să arate ca o domnișoară, să se comporte ca o doamnă, să gîndească ca un bărbat și să muncească ca un cal". Recursul la ghilimele este aici legat de dorința de a pune în evidență cuvintele exacte ale unei enunțiatoare particulare, chiar dacă este anonimă. Discursul direct liber Acest discurs raportat, atribuit reprezentantului unei clase, unui fel de enunțiator generic, poate fi regăsit într-un mod
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Eu ... și ceilalți", subliniază Joel-Yves Le Bigot, președinte al Institutului copilului, care realizează, în fiecare an, un "barometru" al tinerilor de 15-25 de ani. Le Monde, 30 septembrie 1987 Spre deosebire de a doua frază care poartă toate mărcile discursului direct (italice, ghilimele, verb introductiv), prima nu poartă mărcile discursului raportat: nu există verb introductiv, ghilimele sau italice. Nimic nu o distinge de o frază asumată de enunțiator. Totuși, cititorul familiarizat cu societatea franceză actuală va identifica un discurs raportat. Este vorba de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în fiecare an, un "barometru" al tinerilor de 15-25 de ani. Le Monde, 30 septembrie 1987 Spre deosebire de a doua frază care poartă toate mărcile discursului direct (italice, ghilimele, verb introductiv), prima nu poartă mărcile discursului raportat: nu există verb introductiv, ghilimele sau italice. Nimic nu o distinge de o frază asumată de enunțiator. Totuși, cititorul familiarizat cu societatea franceză actuală va identifica un discurs raportat. Este vorba de discursul direct liber, adică un discurs care are proprietățile lingvistice ale discursului direct
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o împărtășească. 2. Forme hibride Insulele În fraza următoare: La Dublin, la sfîrșitul anului 1996, Dl. Chirac a declarat că euro este necesar "muncii și creșterii". Le Monde, 4 martie 1997 enunțiatorul care citează a izolat cu ajutorul italicelor și a ghilimelelor un fragment pe care îl utilizează și îl citează în același timp. Avem de a face cu o formă oarecum hibridă: chiar dacă este vorba de un discurs indirect, el conține și cîteva cuvinte ale enunțiatorului citat. Fragmentul astfel atribuit enunțiatorului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o formă oarecum hibridă: chiar dacă este vorba de un discurs indirect, el conține și cîteva cuvinte ale enunțiatorului citat. Fragmentul astfel atribuit enunțiatorului discursului citat primește numele de insulă textuală sau insulă enunțiativă. În cazul nostru, insula este indicată cu ajutorul ghilimelelor și al italicelor procedeu frecvent întîlnit în presă. Există și cazuri în care se folosesc numai italice sau numai ghilimele. În acest tip de discurs raportat, insula este perfect integrată sintaxei frazei: numai tipografia ne permite să observăm că nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
astfel atribuit enunțiatorului discursului citat primește numele de insulă textuală sau insulă enunțiativă. În cazul nostru, insula este indicată cu ajutorul ghilimelelor și al italicelor procedeu frecvent întîlnit în presă. Există și cazuri în care se folosesc numai italice sau numai ghilimele. În acest tip de discurs raportat, insula este perfect integrată sintaxei frazei: numai tipografia ne permite să observăm că nu este asumată de către raportor. Discursul direct cu ajutorul lui "că" Putem identifica frecvent DD după introductori de DI (verb + că). Cînd
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de amintiri ce-i vin în minte, acesta din urmă povestește că pe moment "era prea dificil de suportat. Nu mai aveam reflexe. Devenisem spectator". France-Soir, 19 martie 1997 În cele două exemple, "că" este urmat de un fragment între ghilimele care prezintă caracteristicile unui DD. Ambreiorii sînt cei din discursul citat. Dezvoltarea acestui tip de discurs raportat este semnificativă pentru evoluția mass-mediei. Poate și datorită influenței televiziunii (cf. privilegiul acordat transmisiunii "în direct" și "de la fața locului"), jurnaliștii încearcă să
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și de 11 ani, își repetă lecțiile ascultînd trista povestire de la Moulinex. Le Parisien, 21 februarie 1997 Am notat cu italice un fragment pe care l-am putea interpreta ca fiind DIL. Nu este vorba de DD, pentru că nu sînt ghilimele și pentru că este scris la persoana a treia ("ea"); nu este nici DI, în absența unui verb urmat de o completivă. De fapt, nu putem identifica DIL ca atare; percepem doar o discordanță între modul de adresare al jurnalistului și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care își efectuează stagiul militar și, astfel, a pus pe Tsahal "un semn de infamie greu de șters", comentează editorialistul. Le Monde, 3 ianuarie 1997 Acest tip de discurs raportat este de obicei semnalat printr-un cumul de italice și ghilimele. Avem de-a face cu rezumatul unui text al cărui original nu apare decît prin fragmente pe parcursul discursului. Fără ghilimele, nimic nu ar deosebi cuvintele din textul original de cuvintele jurnalistului, pentru că fragmentele citate sînt integrate sintactic în discursul care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Le Monde, 3 ianuarie 1997 Acest tip de discurs raportat este de obicei semnalat printr-un cumul de italice și ghilimele. Avem de-a face cu rezumatul unui text al cărui original nu apare decît prin fragmente pe parcursul discursului. Fără ghilimele, nimic nu ar deosebi cuvintele din textul original de cuvintele jurnalistului, pentru că fragmentele citate sînt integrate sintactic în discursul care citează. La început ("Conform cotidianului popular Maariv") și eventual la sfîrșit ("comentează editorialistul") se indică faptul că punctul de vedere
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care citează. La început ("Conform cotidianului popular Maariv") și eventual la sfîrșit ("comentează editorialistul") se indică faptul că punctul de vedere oferit este cel al enunțiatorului discursului citat și nu al discursului care citează. În rezumatul cu citate, unitățile între ghilimele sînt utilizate simultan ca în DI (care redă sensul) și ca în DD (care redă cuvintele folosite): cititorul sesizează sensul și în același timp vede cuvintele exacte folosite de enunțiatorul citat. Avem aici un exemplu de "modalizare autonimică" (vezi cap
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vorbirii exacte, a obiectivității, care face ca vocea discursului care citează să fie cît mai discretă. Nu este însă și cazul narațiunii literare, care are ca scop întîlnirea punctelor de vedere ale unui narator și ale personajelor. 14 MODALIZARE AUTONIMICĂ, GHILIMELE, ITALICE 1. Autonimie și modalizare autonimică Autonimia Am întîlnit deja ghilimelele în cazul discursului direct: plasînd ghilimelele de o parte și de alta a enunțului pe care îl citează, enunțiatorul indică faptul că el menționează enunțul (vezi cap. 12). Regăsim
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să fie cît mai discretă. Nu este însă și cazul narațiunii literare, care are ca scop întîlnirea punctelor de vedere ale unui narator și ale personajelor. 14 MODALIZARE AUTONIMICĂ, GHILIMELE, ITALICE 1. Autonimie și modalizare autonimică Autonimia Am întîlnit deja ghilimelele în cazul discursului direct: plasînd ghilimelele de o parte și de alta a enunțului pe care îl citează, enunțiatorul indică faptul că el menționează enunțul (vezi cap. 12). Regăsim aceeași funcție a ghilimelelor atunci cînd menționăm nu un enunț, ci
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este însă și cazul narațiunii literare, care are ca scop întîlnirea punctelor de vedere ale unui narator și ale personajelor. 14 MODALIZARE AUTONIMICĂ, GHILIMELE, ITALICE 1. Autonimie și modalizare autonimică Autonimia Am întîlnit deja ghilimelele în cazul discursului direct: plasînd ghilimelele de o parte și de alta a enunțului pe care îl citează, enunțiatorul indică faptul că el menționează enunțul (vezi cap. 12). Regăsim aceeași funcție a ghilimelelor atunci cînd menționăm nu un enunț, ci un cuvînt izolat; de exemplu, dacă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și modalizare autonimică Autonimia Am întîlnit deja ghilimelele în cazul discursului direct: plasînd ghilimelele de o parte și de alta a enunțului pe care îl citează, enunțiatorul indică faptul că el menționează enunțul (vezi cap. 12). Regăsim aceeași funcție a ghilimelelor atunci cînd menționăm nu un enunț, ci un cuvînt izolat; de exemplu, dacă un gramatician spune: "Pisică" este un substantiv feminin cuvîntul "pisică" este pus între ghilimele pentru că desemnează semnul lingvistic, cu semnificantul și semnificatul său, și nu animalul. Acest
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
indică faptul că el menționează enunțul (vezi cap. 12). Regăsim aceeași funcție a ghilimelelor atunci cînd menționăm nu un enunț, ci un cuvînt izolat; de exemplu, dacă un gramatician spune: "Pisică" este un substantiv feminin cuvîntul "pisică" este pus între ghilimele pentru că desemnează semnul lingvistic, cu semnificantul și semnificatul său, și nu animalul. Acest tip de utilizare în care enunțiatorul se referă la semnele însele este numită autonimică; ea se opune utilizării uzuale numită standard, în care cuvintele se referă la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
semnele însele este numită autonimică; ea se opune utilizării uzuale numită standard, în care cuvintele se referă la realități exterioare limbajului (astfel se întîmplă cu "pisică" în propoziția "Pisica este neagră."). În cazul utilizărilor autonimice, nu putem înlocui unitățile dintre ghilimele cu unități sinonime. De exemplu, în enunțurile: "Cîine" are cinci litere. "Cu Carrefour sînt mai optimist" este un slogan. nu putem înlocui "cîine" cu "cel mai bun prieten al omului", nici "Cu Carrefour sînt mai optimist" cu "Datorită supermarketurilor firmei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
În schimb, substituirea este posibilă în utilizarea standard: Cîinele/cel mai bun prieten al omului este răsfățat în Franța. Cu Carefour, eu sînt mai optimist / Datorită supermarketului Carrefour, eu văd viața în roz. Modalizarea autonimică Pe lîngă utilizarea autonimică a ghilimelelor, există și o alta, extrem de frecventă: În acea perioadă, televizorul nu atrăgea publicul pînă la ferestrele noastre, și acel umil studio de pe strada Cognacq-Jay nu inspira încredere. Această "boemă televizuală" îmi aduce aminte de Charles Aznavour. Télé 7 jours, 30
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de pe strada Cognacq-Jay nu inspira încredere. Această "boemă televizuală" îmi aduce aminte de Charles Aznavour. Télé 7 jours, 30 august-5 septembrie 1997 Tipul de utilizare de mai sus ține de modalizarea autonimică. Aceasta nu se limitează doar la cuvintele între ghilimele, ci acoperă totalitatea procedeelor prin care enunțiatorul își dedublează oarecum discursul pentru a-și comenta vorbirea ce este pe cale de a se produce. Analizîndu-și propria vorbire, enunțiatorul produce astfel un fel de buclă în enunțarea sa38. Este și cazul următorului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de categorii și construcții: "oarecum", "fie-mi iertată expresia", "dacă pot spune așa", mai degrabă", "adică", "pentru a vorbi ca X", "ar trebui să spun", "în sfîrșit", "în toate sensurile cuvîntului" etc. Ea poate, de asemenea, să implice grafia: italice, ghilimele, puncte de suspensie, paranteze, liniuțe. În capitolul de față ne vom ocupa de ghilimele și, într-o mai mică măsură, de italice. Tipuri de modalizări autonimice J. Authier-Revuz clasează comentariile enunțiatorului despre propria enunțare (ceea ce ea numește "non-coincidențe ale spuselor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
degrabă", "adică", "pentru a vorbi ca X", "ar trebui să spun", "în sfîrșit", "în toate sensurile cuvîntului" etc. Ea poate, de asemenea, să implice grafia: italice, ghilimele, puncte de suspensie, paranteze, liniuțe. În capitolul de față ne vom ocupa de ghilimele și, într-o mai mică măsură, de italice. Tipuri de modalizări autonimice J. Authier-Revuz clasează comentariile enunțiatorului despre propria enunțare (ceea ce ea numește "non-coincidențe ale spuselor") în diverse categorii: - non-coincidența în interlocuțiune, atunci cînd modalizările autonimice indică o distanță între
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
degrabă Y, dacă trebuie să dăm un nume.... - non-coincidența cuvintelor cu ele însele, în care enunțiatorul este confruntat cu faptul că sensul cuvintelor este echivoc: în toate sensurile cuvîntului, în primul sens, literal, este cazul să o spunem... 2. Utilizarea ghilimelelor Un semnal de interpretat În scris, modalizarea autonimică cu ajutorul ghilimelelor este cea mai discretă și cea mai frecventă. În timp ce majoritatea modalizatorilor ("hm", "oarecum", "iertată-mi fie expresia"...) se inserează în firul discursului, plasîndu-se pe un alt plan decît restul frazei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu ele însele, în care enunțiatorul este confruntat cu faptul că sensul cuvintelor este echivoc: în toate sensurile cuvîntului, în primul sens, literal, este cazul să o spunem... 2. Utilizarea ghilimelelor Un semnal de interpretat În scris, modalizarea autonimică cu ajutorul ghilimelelor este cea mai discretă și cea mai frecventă. În timp ce majoritatea modalizatorilor ("hm", "oarecum", "iertată-mi fie expresia"...) se inserează în firul discursului, plasîndu-se pe un alt plan decît restul frazei, și nu indică clar elementele pe care le vizează, ghilimelele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]