2,272 matches
-
la dulcegării romanțioase... Tot prost! Fiecare artă în parte, spunea Tsatsos, exprimă epoca ei! Dar vai și amar dacă exprimă numai epoca respectivă. Adevărata artă exprimă toate epocile, pentru că îl exprimă pe om. Doar din când în când, ca un ghiocel, de sub mantaua de zăpadă a literaturii proaste, mai scoate capul o operă bună. Care de obicei, nu este observată de criticul grăbit să-și laude amicii, sau mastodonți umflați de propaganda comunistă. Vezi „Istoria” lui Alex Ștefănescu. - Domnule Președinte vă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
hrănesc dorurile născute din copilărie sunt tocmai cele legate de trezirea naturii la viață odată cu topirea ultimelor urme de zăpadă. Dacă în timpul iernii vântul era stăpânul câmpului și al ulițelor, vâjîind agitat pe la ferestre, viscolind zăpada în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea ca un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
hrănesc dorurile născute din copilărie sunt tocmai cele legate de trezirea naturii la viață odată cu topirea ultimelor urme de zăpadă. Dacă în timpul iernii vântul era stăpânul câmpului și al ulițelor, vâjiind agitat pe la ferestre, viscolind zăpadă în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea că un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
hrănesc dorurile născute din copilărie sunt tocmai cele legate de trezirea naturii la viață odată cu topirea ultimelor urme de zăpadă.Dacă în timpul iernii vântul era stăpânul câmpului și al ulițelor, vâjiind agitat pe la ferestre, viscolind zăpadă în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea că un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții.-Ce, mă Gheorghe, nu ți-
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
Dorințe > FEMEIE, TE-AI NĂSCUT LIMPEDE ADEVĂR Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului femeie, te-ai născut limpede adevăr femeie, te-ai născut limpede adevăr zori și inserare să fii, ghiocel sub zapezi sau strugure sub brume târzii, malul de unde corăbii pleacă și vin, tu început și sfârșit de destin , mirifica amantă sau doar mama de prunci învățată să râzi și să plângi te-au cântat poeții-n cărbune, pictorii toți
FEMEIE, TE-AI NĂSCUT LIMPEDE ADEVĂR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357367_a_358696]
-
în hibernare translucidă peste toate - degete în renaștere lebede decupate din ape magie, soare, zăcământ pierdut rezumatul pădurii țesută din ramuri joc de urme în jurnale simțuri care prind semințe cresc iarbă în zăpada de acum și înving frigul din ghiocelul de mâine -Ne bucurăm că ne regăsim și noi în versurile tale, străine!- afirmă mulțumite casele locurilor. Și noi! Și noi!- strigă timpurile, culorile și numerele. -Ce bine ne pare că ai poposit în orașul nostru! Ne mai citești și
ORAŞUL AMESTECAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357415_a_358744]
-
STROIA - SCHIȚÂND COPILĂRIA http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut marian stroia schitand copil mihai marin 1338645109.html SFÂRȘIT DE IARNĂ... Timpul repede s-a scurs și iarna supărată își face bagajele de plecare. A observat, cu tristețe, ca și covorul ei imaculat a început să se topească. Un ghiocel ce vroia să se încălzească la lumina soarelui cel blând a scos somnoros căpșorul din zăpadă. Atunci, a văzut-o pe măicuța lui cea bună, pe care o iubea nespus de mult, ce-i dăruise plăpumioara țesuta în mii și
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
la lumina soarelui cel blând a scos somnoros căpșorul din zăpadă. Atunci, a văzut-o pe măicuța lui cea bună, pe care o iubea nespus de mult, ce-i dăruise plăpumioara țesuta în mii și mii de steluțe sclipitoare. Curios, ghiocelul a întrebat-o : - Măicuța mea, de ce ești tristă? - Cum să nu fiu supărată, daca soarele arzător îmi strică haină albă și-mi despodobește orașul frumos gătit! - Nu fii tristă! Timpul repede va trece! Va veni și vremea celorlalte anotimpuri să
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
fii tristă! Timpul repede va trece! Va veni și vremea celorlalte anotimpuri să plece, Apoi, tu vei reveni mai puternică și mai frumoasă! - Ai dreptate, copil bun! Vorbele tale m-au mângâiat și mi-au alinat suferință. Rămâi cu bine! GHIOCELUL ȘI VRĂBIUȚELE... Era o zi călduroasă de primăvară. Curajosul Ghiocel se hotărî să nu mai stea sub plăpumioara albă, subțiata de soarele bun și luminos. Roți privirea în jur și văzu că iarna nu-și termină de strâns toate podoabele
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
celorlalte anotimpuri să plece, Apoi, tu vei reveni mai puternică și mai frumoasă! - Ai dreptate, copil bun! Vorbele tale m-au mângâiat și mi-au alinat suferință. Rămâi cu bine! GHIOCELUL ȘI VRĂBIUȚELE... Era o zi călduroasă de primăvară. Curajosul Ghiocel se hotărî să nu mai stea sub plăpumioara albă, subțiata de soarele bun și luminos. Roți privirea în jur și văzu că iarna nu-și termină de strâns toate podoabele. Dintr-un pom a auzit gălăgie și a observat câteva
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
sub plăpumioara albă, subțiata de soarele bun și luminos. Roți privirea în jur și văzu că iarna nu-și termină de strâns toate podoabele. Dintr-un pom a auzit gălăgie și a observat câteva vrăbii care se certau. Atunci, micul ghiocel le-a întrebat: - De ce vă certați! Eu și frățiorii mei nu ne certăm, niciodată! - Ne certăm, pentru că nu știm care dintre noi să primească viermișorul găsit. - Nu există lucru care să-i facă pe frățiori să se certe! Puteți împărți
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
nămol, le spală fața, le limpezește, le șterge cu ștergarul curat al bunicii: „Un candelabru blând, și pur, la fel - / O simfonie albă, fără cânt - / În turma lui de flori, era un miel, / Și în muțenia lacrimii Lui, Sfânt -“ (Domnul ghioceilor). Limbajul folosit de Liviu Jianu este eminamente poetic așa încât îți vine să crezi că el vorbește în rime perfecte, într-un limbaj genuin, plin de prospețime, de mister, de inefabil, chiar și atunci când abordează teme cât se poate de grave
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
încurajare . (Marin Mihai,Spania)***** *********************************************************************** CODRUȚ-MARIAN GH.STROIA - SCHIȚÂND COPILĂRIA SFÂRȘIT DE IARNĂ... Timpul repede s-a scurs și iarna supărată își face bagajele de plecare. A observat, cu tristețe, ca și covorul ei imaculat a început să se topească. Un ghiocel ce vroia să se încălzească la lumina soarelui cel blând a scos somnoros căpșorul din zăpadă. Atunci, a văzut-o pe măicuța lui cea bună, pe care o iubea nespus de mult, ce-i dăruise plăpumioara țesuta în mii și
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
la lumina soarelui cel blând a scos somnoros căpșorul din zăpadă. Atunci, a văzut-o pe măicuța lui cea bună, pe care o iubea nespus de mult, ce-i dăruise plăpumioara țesuta în mii și mii de steluțe sclipitoare. Curios, ghiocelul a întrebat-o : - Măicuța mea, de ce ești tristă? - Cum să nu fiu supărată, daca soarele arzător îmi strică haină albă și-mi despodobește orașul frumos gătit! - Nu fii tristă! Timpul repede va trece! Va veni și vremea celorlalte anotimpuri să
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
fii tristă! Timpul repede va trece! Va veni și vremea celorlalte anotimpuri să plece, Apoi, tu vei reveni mai puternică și mai frumoasă! - Ai dreptate, copil bun! Vorbele tale m-au mângâiat și mi-au alinat suferință. Rămâi cu bine! GHIOCELUL ȘI VRĂBIUȚELE... Era o zi călduroasă de primăvară. Curajosul Ghiocel se hotărî să nu mai stea sub plăpumioara albă, subțiata de soarele bun și luminos. Roți privirea în jur și văzu că iarna nu-și termină de strâns toate podoabele
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
celorlalte anotimpuri să plece, Apoi, tu vei reveni mai puternică și mai frumoasă! - Ai dreptate, copil bun! Vorbele tale m-au mângâiat și mi-au alinat suferință. Rămâi cu bine! GHIOCELUL ȘI VRĂBIUȚELE... Era o zi călduroasă de primăvară. Curajosul Ghiocel se hotărî să nu mai stea sub plăpumioara albă, subțiata de soarele bun și luminos. Roți privirea în jur și văzu că iarna nu-și termină de strâns toate podoabele. Dintr-un pom a auzit gălăgie și a observat câteva
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
sub plăpumioara albă, subțiata de soarele bun și luminos. Roți privirea în jur și văzu că iarna nu-și termină de strâns toate podoabele. Dintr-un pom a auzit gălăgie și a observat câteva vrăbii care se certau. Atunci, micul ghiocel le-a întrebat: - De ce vă certați! Eu și frățiorii mei nu ne certăm, niciodată! - Ne certăm, pentru că nu știm care dintre noi să primească viermișorul găsit. - Nu există lucru care să-i facă pe frățiori să se certe! Puteți împărți
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
mai pline de voie bună, tinerească, unele mai purtau între mâini lumânarea aprinsă, iar în suflet binecuvântarea preotului Călin. Biserica se afla la câțiva metri de „Grădina Mare". Numai că treceau trotuarul că și se aflau în peisajul cu viorele, ghiocei, lalele, crizanteme. Gospodinele îmbrăcate în ținută sărbătorească, se așezau la „o vorbă" pe băncile alcătuite din șipci late, bine jeluite și cu picioare din fier forjat. Unii dintre gospodari preferau să ia loc la câte o mescioară a „Cazionului" - o
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
va sluji cu eleganță duhovnicească și dăruire vreme de un deceniu și jumătate. În 1986, părintele Marinescu va veni la Olari, unde va sluji până în 2011, când va ieși la pensie. Privesc cerul albastru ca ochii părintelui Marinescu, apoi observ ghioceii abia treziți la viață pe sub zăpada albă ca și părul său. Ce asociere între sfințenia naturii și sfințenia unui om. Un slujitor al Domnului și al omului care și-a sfințit locul. Îi simt lipsa. Biserica e mai rece, mai
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
mările, pe muchii de cuvânt să-și caute umbra! Nu mai vreau răsuflarea, lăcașuri sacre în urma unei destăinuiri... Iubite, O să las peste umărul tău să cadă, mușchii și lichenii zidului, brume și mucegaiuri, iar noi, vom atinge frunțile albite de ghiocei, (chiar dacă sunt amenințate de căderi) cu frunțile cele mai roșii ale merelor... Cântecul nepământean, mi s-a lipit de trup... Vreau și eu cântecul aripilor! Când adun cerneala din coaja merelor, știu, că sunt vie!... 04.03.2012 Referință Bibliografică
SĂ VII ÎN LINIŞTEA NOPŢII! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357926_a_359255]
-
UN SPAȚIU CULTURAL ROMÂNESC DE PRESTIGIU Cu adieri de primavară românească în mijloc de martie, dar departe de ghioceii care-și înalță capul din pământul nostru strămoșesc, întâmpinăm cu scânteieri de primăvară în suflet cea de a 15-aniversare a existenței Candelei de Montreal. Înainte de toate, Candela de Montreal e o bucurie a întâlnirii cu semenii noștri de-un neam
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
de prânz, bunicuța umplea „căldarea” mare cu zăpadă neatinsă de vreun om sau animal, și o punea la topit în vatră, pe pirostrii. După ce se topea... ne făcea baie.Și știți ce adăuga în apa de baie? „Chita”(buchețelul) de ghiocei și viorele pe care bunicuțu, ca pădurar, o adunase din locuri numai de el cunoscute. Nouă, copiilor, ni se spunea să fim puri precum ghioceii și să iubim albastrul Cerului de unde îngerii ne-au adus. Florile mai simbolizau și venirea
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
topea... ne făcea baie.Și știți ce adăuga în apa de baie? „Chita”(buchețelul) de ghiocei și viorele pe care bunicuțu, ca pădurar, o adunase din locuri numai de el cunoscute. Nouă, copiilor, ni se spunea să fim puri precum ghioceii și să iubim albastrul Cerului de unde îngerii ne-au adus. Florile mai simbolizau și venirea Primăverii, dar și a împletirii iubirii dintre oameni. În natură, totul are pereche. În vederea sărbătoririi, mămica frământa aluat pentru plăcinta cu dovleac, pregătea boabele de
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
se poate, Primăvara ca o ZÂNĂ, se întoarce fără veste Și te duce-ncet de mână, LA CĂSUȚA DIN POVESTE. . . Dimineața, îți arată splendid răsărit de soare, Câmpu-ncet din nou respiră, neguri se ridică-n zare, Mugurii, stau să plesnească, ghiocei și toporași, Ies la marginea pădurii. . . mieii, zburdă pe imaș, Iar spre seară, când te-mbată, un miros de aer pur, Stai și-ascultă cum ECOUL, din pădurile din jur, Se revarsă peste sate, c-o ușoară tânguire. . . . Bat vibrând
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
Sfinților din iconostase Candelele cu lumini. Ochilor pictați să vadă Dimineața la utrenii Cum cântă Vlădica , Și seara-n vecernii. Eu voi cinsti ochii Ca pe sfinte mirodenii, Cuvântul lui Vlădica Al Sfinei Evanghelii. Psalm VI Ți-am adus un ghiocel La-nceput de primăvară, Să-ți aducă nărăcel Ruga prinsă-n floare rară. Ghiocelul cel smerit Îl voi pune-n patru foi, Să treacă Sfântul Vlădica Cu-a lui har pe lăngă noi. Ghioceii să-i urzească Drumul spre Altarul
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358480_a_359809]