1,551 matches
-
razele de lună...” Lucian BLAGA LUCIAN BLAGA - „GORUNUL” „În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn cum bate ca o inimă un clopot și-n zvonuri dulci Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge. Gorunule din margine de codru, de ce mă-nvinge cu aripi moi atâta pace când zac În umbra ta și mă dezmierzi cu frunza-ți jucăușă? O, cine știe? - Poate că din trunchiul tău Îmi vor ciopli nu peste mult sicriul, și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și liniștea ce voi gusta-o Între scândurile lui o simt pesemne de acum: o simt cum frunza ta mi-o picură În suflet... și mut ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipă care trece, gorunule din margine de codru.” Omul percepe realitatea Înconjurătoare cu ajutorul simțurilor. Capacitatea senzorială de a simți se numește sensibilitate. Poezia „Gorunul” din volumul „Poemele luminii” de Lucian Blaga, publicat În 1919, exprimă, pornind de la acest deziderat, o sensibilitate rară. Sensibilitatea poetului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o picură În suflet... și mut ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipă care trece, gorunule din margine de codru.” Omul percepe realitatea Înconjurătoare cu ajutorul simțurilor. Capacitatea senzorială de a simți se numește sensibilitate. Poezia „Gorunul” din volumul „Poemele luminii” de Lucian Blaga, publicat În 1919, exprimă, pornind de la acest deziderat, o sensibilitate rară. Sensibilitatea poetului, un deosebit rafinament al simțurilor intră În rezonanță cu imperceptibilele vibrații ale naturii surprinsă Într-un moment de tainică trăire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de lună...” Ea vine din depărtări Încărcate de mister și are o manifestare inefabilă. Poetul nu se Înspăimântă de această pătrundere a liniștii, nu se zbate și nu se zbuciumă, pentru că ar fi zadarnic. O așteptare În pace, la umbra gorunului, unde zace furat de o prezență copleșitoare, este echivalentă cu o mângâiere, cu o dezmierdare. E poate o nouă experiență a cunoașterii prin lumina iubirii? Vor mai veni sufletele să-și retrăiască Într-o altă făptură viața netrăită? E un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Eminescu, În elegia „Mai am un singur dor”, talanca („pătrunză talanca al serii rece vânt”) răspândește un zvon la trecerea unui „rece vânt”, sugerând o singurătate aparte, tot prin intermediul unor simboluri. O evadare a două făpturi ale naturii (poetul și gorunul) duce la o apropiere a lor În planul imaginilor poetice și semnificațiilor. Gorunul, dincolo de simbolul său (cel al vitalității), se detașează În afara spațiului vital (codru), proiectând o umbră Încărcată de mister, Îmbietoare. El Însuși este pătruns de o tăcere aparte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rece vânt”) răspândește un zvon la trecerea unui „rece vânt”, sugerând o singurătate aparte, tot prin intermediul unor simboluri. O evadare a două făpturi ale naturii (poetul și gorunul) duce la o apropiere a lor În planul imaginilor poetice și semnificațiilor. Gorunul, dincolo de simbolul său (cel al vitalității), se detașează În afara spațiului vital (codru), proiectând o umbră Încărcată de mister, Îmbietoare. El Însuși este pătruns de o tăcere aparte. Zvonul clopotului nu răspândește nimic În plan senzorial, nu tulbură ci potențează starea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu tulbură ci potențează starea de liniște simțită de poet curgându-i prin vine. „...o simt cum frunza ta mi-o picură În suflet...” Poetul se află undeva În afara timpului. El trăiește Într-un spațiu aparent limitat de proiecția umbrei gorunului, unde liniștea are puteri demiurgice. Ea se transferă prin frunzele gorunului În vinele poetului, producând o stare aflată Între existență și nonexistență. Umbra este o zonă aflată Între lumină - viață și Întuneric - moarte. Poetul se găsește de asemenea Într-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-i prin vine. „...o simt cum frunza ta mi-o picură În suflet...” Poetul se află undeva În afara timpului. El trăiește Într-un spațiu aparent limitat de proiecția umbrei gorunului, unde liniștea are puteri demiurgice. Ea se transferă prin frunzele gorunului În vinele poetului, producând o stare aflată Între existență și nonexistență. Umbra este o zonă aflată Între lumină - viață și Întuneric - moarte. Poetul se găsește de asemenea Într-o stare de liniște din care nu dorește să se desprindă. Pacea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Este evidentă o creștere În intensitate a trăirilor, ca urmare a meditației pe motivul blagian al liniștii; la Început, liniștea este abia simțită, devine „pace” iar la sfârșit a devenit liniștea eternă dintre scândurile aflate În stare ipotetică În trunchiul gorunului. Cel de-al doilea termen cu o mare Încărcătură semantică, este gorunul, aflat În titlu, la Începutul celei de-a doua fraze poetice și În finalul poemului, În poziția vocativului, În același context: „Gorunule din margine de codru,...” În prima
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe motivul blagian al liniștii; la Început, liniștea este abia simțită, devine „pace” iar la sfârșit a devenit liniștea eternă dintre scândurile aflate În stare ipotetică În trunchiul gorunului. Cel de-al doilea termen cu o mare Încărcătură semantică, este gorunul, aflat În titlu, la Începutul celei de-a doua fraze poetice și În finalul poemului, În poziția vocativului, În același context: „Gorunule din margine de codru,...” În prima situație, poetul se adresează direct, exclamativ, În cea de a doua, meditativ
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aflate În stare ipotetică În trunchiul gorunului. Cel de-al doilea termen cu o mare Încărcătură semantică, este gorunul, aflat În titlu, la Începutul celei de-a doua fraze poetice și În finalul poemului, În poziția vocativului, În același context: „Gorunule din margine de codru,...” În prima situație, poetul se adresează direct, exclamativ, În cea de a doua, meditativ, Îl evocă. Gorunul este dicriul ipotetic, dar Între cei doi termeni gorun - sicriu se interpun alți termeni: trunchi, trupul, scânduri. Cuvântul sicriu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
titlu, la Începutul celei de-a doua fraze poetice și În finalul poemului, În poziția vocativului, În același context: „Gorunule din margine de codru,...” În prima situație, poetul se adresează direct, exclamativ, În cea de a doua, meditativ, Îl evocă. Gorunul este dicriul ipotetic, dar Între cei doi termeni gorun - sicriu se interpun alți termeni: trunchi, trupul, scânduri. Cuvântul sicriu are și cea mai mare frecvență. În ultima frază poetică apare de trei ori. „...Îmi vor ciopli / nu peste mult sicriul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și În finalul poemului, În poziția vocativului, În același context: „Gorunule din margine de codru,...” În prima situație, poetul se adresează direct, exclamativ, În cea de a doua, meditativ, Îl evocă. Gorunul este dicriul ipotetic, dar Între cei doi termeni gorun - sicriu se interpun alți termeni: trunchi, trupul, scânduri. Cuvântul sicriu are și cea mai mare frecvență. În ultima frază poetică apare de trei ori. „...Îmi vor ciopli / nu peste mult sicriul...” „...ascult cum crește-n trupul tău sicriul...” „...sicriul meu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se interpun alți termeni: trunchi, trupul, scânduri. Cuvântul sicriu are și cea mai mare frecvență. În ultima frază poetică apare de trei ori. „...Îmi vor ciopli / nu peste mult sicriul...” „...ascult cum crește-n trupul tău sicriul...” „...sicriul meu...” Destinul gorunului se Împletește cu destinul poetului. Între cei doi există o identitate de destin, egală cu un mister, sub vraja căruia poetul trăiește. Un vers alcătuit din trei silabe „Îmi pare” are darul să sugereze o atmosferă ipotetică. Totul se petrece
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de sorginte germană. În concepția lui Blaga, cuvântul are rolul de a sugera relațiile „cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul”. O versificație liberă de orice constrângere ajută magistral la Închegarea acestei atmosfere. Două procedee de versificație sunt caracteristice pentru poemul „Gorunul”: ingabamentul și enumerația realizată cu „și” având valoare adverbială. Prin cele două procedee, cadența are o curgere lentă, cu Înălțime de ton egală, fără ridicări sau coborâri spectaculoase. Șoapta versurilor potențează aura de mister În care se implică automat receptorul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
organizează de cele mai multe ori versurile În fraze poetice ample. Două, trei asemenea fraze dau impresia unui tot organic, indestructibil. Ultima frază poetică este și cea mai Întinsă, dar și mai Încărcată de sugestii și semnificații. Între „O, cine știe?” și „gorunule din margine de codru”, este Întins un arc poetic cu o bogată amplitudine. Poemul, prin imaginile proiectate, dezvăluie gândirea metaforică și mitică a lui Lucian Blaga. Gândirea mitică este prezentă nu numai În poezie, ci și În concepția filosofică blagiană
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
așa, cuvintele noastre, chiar izolate, poartă În diversă măsură o sarcină mitică.” (4) Poetul exprimă În această frază un adevăr absolut, dacă luăm În considerație că nici cel mai rațional gânditor, până acum, nu a putut evita gândirea mitică. Poezia „Gorunul” este o „demonstrație” lirică a simbiozei prezente mereu la nivelul cuvântului. POEZIA TRADIȚIONALĂ Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a tradus Corsarul de Richepin și un act din F. Cavalotti. I. Greculescu este autorul volumelor Mare și Venus, Balada română, Moartea amantului, Sinucigașul, În sala de disecție, Visul de aur; varietatea titlurilor o exprimă pe cea a talentului. Ion Gorun scrie Poesii, Taina a șasea, Robinson în țara românească, Știi românește?. Iulia Hasdeu, o nouă Maria Bașkirțeva, a murit la 19 ani, după ce scrisese poezii care lăsau să i se vadă și să i se prevadă geniul: ostendent hanc tantum
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Într-o noapte de mai tipuri populare foarte reliefate și se inspiră în chip fericit din Jules Renard în schițele din volumul Din lumea celor care nu cuvântă. Să-i mai adăugăm pe Gorovei, pictorul moravurilor provinciale, și pe Ion Gorun, poet care scrie romane (Robinson în țara românească), nuvele, traduce Faust, colaborează la Universul; transilvăneanul Grigorovitza, cu un stil clar și o privire limpede și D-na Constanța Hodoș, nuvelistă și autoare dramatică, P. Ispirescu, observator minuțios, impresionistul Karnabatt, Irina
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
bine prunduită și cu toate accesoriile (îndeosebi poduri) în bună stare de funcționare. Culmile acestor dealuri au fost, până nu demult, bine împădurite cu arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
conform Hărții vegetației României, scara 1:10000, întâlnim: - pajiști colinare secundare de iarba vântului și păiuș negru (Festuca agrostietum) și terenuri agricole - în sud, - păduri colinare de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două subzone: a) de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
1:10000, întâlnim: - pajiști colinare secundare de iarba vântului și păiuș negru (Festuca agrostietum) și terenuri agricole - în sud, - păduri colinare de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două subzone: a) de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație (uneori fagul coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
tot ce-i nențeles Se schimbăn nențelesuri și mai mari Sub ochii mei... Căci eu iubesc - Și flori și ochi și buze și morminte... Au urmat, la distanțe mai mici ori mai îndelungate, alte și alte poezii de Lucian Blaga: Gorunul... Lumina, Veșnicul, Pământul, Zorile, Iisus și Magdalena, Inima, Vreau să joc!, Visătorul, Ursitoarea mea, Eva, Fiorul..., Legenda, Izvorul nopții, Scoica, Martie, La mare..., Zamolxe, Ecourile, Dorul, Ghimpii dar și Cugetări... dintr-un viitor volum. După care în numărul 143, Nicolae
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Irimeștilor, al Colibenilor, al Ungurenilor. Din cele mai vechi timpuri, ocupațiile probotenilor sunt agricultura, creșterea animalelor și lucrul în domeniul forestier. Pământul Probotei se dispune pe trei trepte de vegetație: luncă, silvostepă și vegetație de pădure, cu elemente de stejar, gorun și fag. De pe vârful dealului, satul arată ca o frumoasă poveste spusă copiilor în prag de seară. Casele înconjurate de garduri și copaci abia își ridică privirile, surâzând una alteia; drumurile șerpuite se întind până în depărtare, îngrămădite de garduri și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]