2,459 matches
-
salariați din atelierele meșteșugărești, îndeosebi cei din atelierele orășenești de cooperație capitalistă simplă, este neîndoielnic că majoritatea lor era ruptă total de agricultură. Deși orașele și târgurile aveau moșii și izlazuri (în proprietate sau în folosință), de ele dispuneau orășenii „gospodari”. În Bacău, de pildă, la 1859-1860, se aflau 677 de „familii de cultivatori”. În moșia orașului aveau însă loc de hrană numai 425 locuitori. În Iași, la 1861, din cei 2.384 „mahalagii” cu case în Tătărași numai 300 aveau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atare și de Dimitrie Cantemir. În surse documentare rusești din mai-iunie 1711, actul inițiat de Cantemir este astfel definit: domnitorul „a făcut, prin trimisul său, capitulație de supușenie față de autocrația gosudărească”; Șeremetiev s-a întâlnit pe Prut cu sus pomenitul gospodar valah*, care acum deschis s-a declarat supus al Majestății Sale, cu toți nobilii țării valahe și cu toți șefii a depus jurământul de credință”; „gospodarul moldovenesc ne-a prestat jurământul de supușenie”, spune Petru I. Probabil aceste formule și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de supușenie față de autocrația gosudărească”; Șeremetiev s-a întâlnit pe Prut cu sus pomenitul gospodar valah*, care acum deschis s-a declarat supus al Majestății Sale, cu toți nobilii țării valahe și cu toți șefii a depus jurământul de credință”; „gospodarul moldovenesc ne-a prestat jurământul de supușenie”, spune Petru I. Probabil aceste formule și unele clauze ale diplomei de la Luțk l-au îndemnat pe N. A. Mohov să scrie că „tratatul prevedea intrarea Moldovei în compunerea Rusiei cu păstrarea autonomiei și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-n tine. Timp de câteva clipe, te uiți prostit la luna de pe cer. Uimită, și luna se uită la tine. De ceea ce faci, de ceea ce ești, de ceea ce speri. Te alături din nou celorlalți și mergi pe la alte case de gospodari, anunțându-i că „mâine anu’ se-nnoiește”. A două zi, după câteva ceasuri de somn, vai de capul lor, mergi cu semănatul sau cu mascații... Și așa au fost anii aceia, buni și frumoși, și au urmat alții, și mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pământului (astfel, obiceiul „Încurării” cailor aducea În prim-plan, prin cursele de călărie printre ogoare, puterea magică a unui animal cu o bogată mitologie pozitivă - M. Coman, 1983, 1986, 1995). Jucatul cetei sacre (colindători, călușari, drăgaice) În curtea sau casa gospodarului are aceeași funcție magică de transferare a puterilor protectoare asupra oamenilor și a bunurilor acestora; alte rituri vizau purificarea oamenilor și Întărirea lor prin atingerea cu crengile verzi de salcie sau tei, la Paște sau Rusalii, ori cu obiecte din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță, răstignire, văzduh, capiștea, mirean, moaște, proclet, milă, pomină, molitfă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
le ții?” „Le-am construit cotețe din lemn.” „Aer! Le trebuie mai mult aer!” Întors acasă, crescătorul cheltui o mică avere instalând un nou sistem de aerisire în poiată. Timp de un an, totul merse bine. Apoi, într-o dimineață, gospodarul descoperi îi muriseră că toate găinile. Amărât, își făcu bagajele și plecă din nou pe munte. „O, guru”, strigă el disperat, „mi-au murit toate găinile!”. „Ce păcat”, a răspuns gurul, „mai aveam o mulțime de soluții”. Există mai multe
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
întinde un „duh al răzvrătirii”. Împotriva „câinilor de boieri” se ridică haiducii, olteni aprigi, care dau norodului speranța izbăvirii. Însă vremurile sunt încă potrivnice, și dacă legendarul Iancu Jianu șetrarul se dă prins până la urmă, resemnându-se să devină un gospodar potolit, slugerul Tudor, pornit să schimbe „rânduiala”, cade ucis mișelește. Epicul vioi, deși fără suflu, ticsit cu o puzderie de amănunte ce aspiră să imprime narațiunii un colorit de epocă, este servit de un limbaj care se vrea cronicăresc, și
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
prezent și în postura de critic literar. În această calitate, semnează articole de sinteză (Curente literare în Europa) sau de bilanț (Anul literar), comentarii polemice (Mistica farsă, despre mișcarea gândiristă), eseuri despre Shakespeare, Tolstoi, Taine, Mallarmé, medalioane (Adversarul G. Ibrăileanu, Gospodarul Sadoveanu, Cavalerul Perpessicius) și, din când în când, recenzii. O dovadă că literatura e înțeleasă ca fenomen viu și dinamic o constituie expresivele portrete făcute de Tudor Arghezi unor personalități ca Urmuz, C. Argetoianu, N. D. Cocea, C. Stere, Gala
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
Tu pe muzică li-i pune. De-i cânta veți face duo, Glasul vostru se combină, De te-i pune la piano Te-a-nsoți din violină. Tie-ți place moșioara, Pe a ta [vrei] s-o lucrezi, Iar el știe plugăritul, Gospodar e precum vezi! Moșioara lui altdată Era tot părăduită, Vezi acuma ce-i aduce Cât de bine-i rânduită. Așadar nu sta la gânduri, Prea ușor alegi din două, Eu îți zic să-ți iei vecinul: Ia-l cu mînile-amîndouă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
suiai pe gard, dai cu mâna de cer”), iar Dumnezeu și sfinții umblau pe pământ printre oameni (36, pp. 4-6). Colindatul este principalul act ritual prin care această stare primordială benefică este temporar, dar ciclic reactualizată. Dumnezeu intră în casa gospodarului odată cu colindătorii : Sculați boieri, Că vă vin colindători, Că v-aduc pe Dumnezeu (29, p. 327). Sau imediat după plecarea colindătorilor : Noi [colindătorii] ieșim de aici, Dumnezeu să intre aici (29, p. 314). Trebuie spus că motivul „Dumnezeu - oaspete la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aici, Dumnezeu să intre aici (29, p. 314). Trebuie spus că motivul „Dumnezeu - oaspete la masa gospo- darului” nu este specific numai colindelor românești. În forme aproape identice, el se bucură de o foarte mare răspândire și în colindele „pentru gospodar” ale ucrainenilor, bielorușilor și bulga- rilor (48, pp. 45-47). Motivul agapei divine, cu care se deschide colinda tip Furarea astrelor, prezintă totuși unele elemente specifice față de felul cum apare în alte tipuri de colinde. Prezența unei „mese mândre” nu trebuie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inversării ierarhiilor sociale. În Europa Orientală, acest obicei a supraviețuit până în secolul XX, mai ales în folclorul slavilor nordici (polonezi, bieloruși, cehi), fiind legat de ziua Sf. Ștefan, a doua zi de Crăciun : La Sfântul Ștefan Orice slugă e domn ! Gospodarul cu sluga Merg amândoi pe același drum ; Sluga și cu stăpânul Beau bere împreună (48, p. 342 ; vezi și 50, p. 58). Revenind la colinda comentată, voi încerca să arăt în conti nuare că „lumea pe dos”, sugerată în primele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de colinde care tratează alte subiecte încep cu formule specifice de tipul „Dormiți, domni buni, dormiți,/ Sculați, nu dormiți”. Similar se întâmplă lucrurile în colindele slavilor. Unul dintre motivele caracteristice colindelor cântate „la fereastră” sau „la poartă” ale ucrainenilor („Sculați gospodari/ Și treziți slugile toate”) și ale bulgarilor („Scoală, scoală, gospodine”) este cel al deșteptării gazdelor din somn (48, pp. 28-33). în unele zone ale României s-au păstrat obiceiuri care, pro- babil, erau generalizate în vechime, fapt care ar putea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
d. Cogălniceanu în privința însemnătății naționale a proclamării regalității. Strănepotul cronicarului Ioan Cogălniceanu zise: Regalitatea însemna ridicarea conștiinței naționale, afirmarea demnității și independinței țării... Când acei ce trebuie să apere drepturile acestei țări nu au curajul pe care-l aveau acei gospodari, acei Domni regulamentari, acei vasali din trecut, atunci permiteți-mi să declar că am proclamat un rege, dar nu am făcut un regat român, căci regatul însemnează neumilire. D. Stătescu se simți împuns de aceste cuvinte și răspunse: D. Cogălniceanu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cum o fi fost, era o dare directă; acest caracter nu-l pot lua nici învățații "Romînului". E neândoios că ea nu era absolut echitabilă la origine, dar echitatea o 'ntroduceau țăranii din sat. Satul avea de ex. 100 de gospodari, plata totală către stat era deci de 1 175 franci. Însă nu fiecare gospodar plătea un galben deplin, căci repartiția acestei sume se făcea de satul întreg, adunat în comițiu, încît cel sărac nu plătea nimic aproape, cel avut mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici învățații "Romînului". E neândoios că ea nu era absolut echitabilă la origine, dar echitatea o 'ntroduceau țăranii din sat. Satul avea de ex. 100 de gospodari, plata totală către stat era deci de 1 175 franci. Însă nu fiecare gospodar plătea un galben deplin, căci repartiția acestei sume se făcea de satul întreg, adunat în comițiu, încît cel sărac nu plătea nimic aproape, cel avut mai mult, adecă în proporție cu averea lui. E o falsificare conștientă și intenționată a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sistemul de valori al tălmăcenilor, aceasta constituind o bază importantă de construire a identității. În rest, diferențele între răspunsurile subiecților din cele două sate nu sunt foarte mari, în ambele fiind pe primul loc răspunsurile legate de muncă ("harnici", "muncitori", "gospodari") și apoi răspunsuri ce se încadrează în registrul valorilor ce amintesc de spiritul comunitar și umanitar ("omenie", "respect", "întrajutorare", "cinste", "unitate", etc.) În ce privește trăsăturile negative, se înregistrează și aici o serie de diferențe între cele două sate: astfel, "egoismul, avariția
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
intensive de producție animală, în special pentru porci, păsări și utilizarea promotorilor de creștere. Cine sînt fermierii organici? Fermierii organici sunt acei oameni cu diferite motivații, de la oameni de afaceri practici sau fermieri care exploatează oportunitățile de piață, la mici gospodari de subzistență ce caută o viață sănătoasă. Indiscutabil, cei mai mulți fermieri care au început agricultura organică în anii ’60 și ’70 erau noi veniți în agricultură și au făcut față multor probleme. Dar acei pioneri au cîștigat acum o experiență bogată
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
o idee aduce schimbări mai mari, cu atât este mai prigonită de vechile obiceiuri și mentalități.) Cine nu privește Înainte rămâne În urmă. (Lipsa interesului, ca și a anticipării ne va ține strâns legați de prezent sau de trecut: „Orice gospodar Își face vara sanie și iarna car”.) Nu poți duce doi pepeni Într-o mână. („Când de multe te apuci - spune un alt proverb -, mai pe toate le Încurci.”) Fă Împrumuturi și te gătește de supărări. (Nu numai pentru faptul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
îmbrățișează profesia de avocat, intensificându-și totodată activitatea literară și politică. După doi ani de refugiu la Odessa și Herson (1916-1917), e ales la întoarcere primar al orașului Ploiești, demnitate care îi va da prilejul să se dovedească un bun gospodar și un susținător competent al vieții culturale. Mircea Ionescu-Quintus este fiul său. Primele versuri, epigrame și texte umoristice, publicate de I.-Q. în „Lumea nouă literară și științifică” (1895), cumulează în expresie ascuțimea unui spirit pornit împotriva metehnelor omenești. Mai
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
viziunea sa, frumusețea peisajelor este armonios completată de cea (morală) a oamenilor, fie prin aducerea în prim-plan a unor experiențe directe, fie prin rememorarea evlavioasă a unor situații din trecut. Teza principală este demonstrarea legitimității apartenenței Basarabiei la România. Gospodarul din Orhei (1942) continuă în bună măsură „temele” din Priveliști..., accentul căzând însă pe rezistența românească din timpul ocupației sovietice, pe denunțarea fărădelegilor comise de ocupanți. Legate de desfășurarea evenimentelor din timpul războiului sunt și povestirile despre vitejia ostașilor români
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
douăzeci de volume în manuscris (romane, proză scurtă, versuri, piese de teatru). SCRIERI: Moartea regelui Carol. Scrisori către un nepot, Craiova, 1915; În lunca Trotușului, București, 1923; Amintiri și lacrimi, București, 1932; Duduia Adela, București, 1932; Priveliști basarabene, București, 1941; Gospodarul din Orhei, București, 1942; D-aia n-are ursul coadă..., București, 1943; Covor basarabean, cu gravuri de Th. Kiriakoff-Soroceanu, Iași, 1943; Biruitorii de la Țiganca, București, 1943; Moldova de la Nistru, București, 1943. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 184, 241
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
ani temniță grea. Alți partizani au primit condamnări de câte 12 ani: tehnicianul Sergiu Popescu din București, moșierul Predescu din Cepari, studentul Mișu Ocneriu din Olănești. Alți inculpați au primit pedepse mai „ușoare“, între 3 și 8 ani: Ion Marinovici, gospodar din Sutești, Ilie Ionescu, comerciant din Sutești (7 ani), Aristide Ionescu, economist din Ștefănești (4 ani), Nicolae Păunescu („Baronul“), ceferist din Râmnicu Vâlcea, Emil Sanfrancisco, elev din Râmnicu Vâlcea, Gheorghe Popescu din Olănești, M. Grecu, țăran din Sutești. Tuturor celor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
afectate de o reconstrucție de tip occidental a agriculturii românești. Pe termen scurt, acest lucru implică cheltuieli cărora pur și simplu nu le poate face față; pe termen lung, implică deposedarea de pământ și proletarizarea a 2-3 milioane de actuali „gospodari” agricoli. Chiar și pentru intelectualii români, cei mai înfocați susținători ai integrării europene, occidentalizarea „excesivă” a societății românești poate constitui o amenințare la adresa unor privilegii de prestigiu, statut, putere și chiar venituri, pe care le obțin cu mai mare ușurință
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]