1,434 matches
-
vânt, rareori fulgere și tunete”, iar printr-o analogie același autor afirma că ,,o școală fără disciplină este ca o moară fără apă”. Comenius îl asimila pe copil cu un mugur, ca o plantă în creștere, pe educatori cu niște grădinari, iar procesul de educație cu un fel de artă a grădinăritului prin care se dirijează procesul de devenire a copilului într-un adevărat om. Cel mai important mijloc de care dispune educatorul pentru formarea viitorului om rămâne învățământul materializat prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
engl. frog [fr(g] "broască" g = consoană oclusivă velară sonoră: sp. guerra [΄ger-ra] "război", germ. gern [gεrn] "cu plăcere", dan. god [go:ð] "bun", pg. garfo [΄garfu] "furculiță", rom. gafă [΄gafə], sued. dugga [΄dog:a] "a burnița", norv. gartner [΄gartnər] "grădinar", engl. green [gri:n] "verde" γ = consoană fricativă velară sonoră: dan. bog [b(γ] "carte", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", pg. agora [ə΄γ(rə] "acum" i = vocală anterioară nonlabială închisă: fr. auditeur [odi΄tör] "auditor", sp. habitación [abitaði΄on
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spăla odată ca lumea, în timp ce acolo baia a fost transformată într-un teatru de cameră (I, p. 358). Copiii regelui își fac apariția episodică : Oreste caută să-și procure niște pantaloni de văcar absolut autentici, Electra revine de la întâlnirea cu grădinarul încredințat ei de Clitemnestra, replică a agricultorului din tragedia lui Euripide (I, p. 360). Cei doi știu că tatăl lor a asistat la începutul spectacolului și se interesează de reacția lui inevitabil întârziată, de vreme ce critica de specialitate oricum s-a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pildă, despre relația dintre Tarquinius și cumnata sa (I 46) sau despre înlăturarea de pe tron și uciderea lui Servius Tullius (I 47) : Stați, stați, că aici vă pot eu povesti lucruri văzute și auzite de mine. Pe vremea aceea eram grădinar la palat și nu o dată, noaptea, din tufișul meu, i-am văzut întâlnindu-se pe ascuns (I, p. 23). Eram în for, o mulțime de cetățeni pălăvrăgind. Dintr-o dată, însoțit de o ceată de tineri înarmați, a dat buzna Tarquinius
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
alunecările de teren și scurgerile de gloduri de pe valea Bârladului și a Crasnei (1936), modul de grupare a așezărilor omenești din stepa deluroasă a Fălciului (1938), originea și evoluția teritorială și demografică a orașului Bălți (1938), migrația sezonală a bulgarilor grădinari din Huși (1939), cazuri de meandre compuse la unele râuri din România - Siret, Bârlad, Prut, Nistru (1940), geomorfologia văii Lohanului și implicațiile antropogeografice induse de geomorfologia acestei văi (1942) și multe altele. Majoritatea aspectelor geografice descifrate pe teren de profesor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
HUȘEAN Prof. univ. dr. Vasile Băican, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași Dascăl de mare prestigiu al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, s-a născut la 4 decembrie 1909, în minunatul oraș „dintre vii”, Huși, dintr-o familie de agricultori - grădinari, oameni simpli și foarte muncitori. Întâmplarea face ca eu, deși originar tot din Huși, dar urmând cursurile Liceului Militar „D. Cantemir” din orașul Breaza, județul Prahova și apoi având o funcție de angajat civil la Unitatea Militară din Huși, nu l-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Cantemir, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938; Observațiuni asupra modului de grupare a așezărilor omenești în stepa deluroasă a Fălciului, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși, în revista „Sociologie românească” , anul IV, nr. 1-3, București, 1939; Observațiuni asupra câtorva cazuri de meandre compuse la unele râuri din România, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul XIX, București 1939; Valea Lohanului, în „Revista Geografică Română
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
apoi din punct de vedere antropogeografic este și faptul că între Câlcea și Stănilești, afară de sătuceanul Săratu și târgul Drânceni înființat la 1862, nici o așezare omenească mare nu se află în luncă. În schimb locuințele izolate, ca: bordeele și colibele grădinarilor hușeni, odăile de la vii, casele de pădurari, ocoalele de vite și stânele oilor aduse la vărat în luncă, populează din plin albia majoră a Prutului în această regiune. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, aprilie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mosaic etnic; aici putându-se întâlni, pe o porțiune destul de mică, nu mai puțin de 5-6 elemente entice: bulgari, români, evrei, ceangăi, țigani, etc. II. Nu știm încă precis data venirii primului grup de bulgari la Huși. Bănuim însă că „grădinarii”, „coloniștii streini”, „oamenii streini de țară”, etc., de care vorbesc actele de proprietate și cărțile domnești, începând cu a doua jumătate a sec. XVII lea, aici la Huși, nu sunt altceva decât Bulgari în cea mai mare parte. Bunăoară în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o carte prin care îngăduie Vlădicăi de Huși să așeze coloniști străini în satul Plopeni, ce era la marginea Hușului; iar la 1667, Iunie 20, Alecsandru Iliaș Vodă pomenește în cartea sa, dată Episcopului de Huși, Ioan, și despre „2 grădinari”. Doi ani mai târziu, o altă carte domnească împuternicește pe același Episcop „de a aduce coloniști din țerele vecine și a-i aședa pe moșia Episcopiei Cârligați”, de la Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
metodelor de lucru, sunt încă meșteri neîntrecuți. Mai mult: rentabilitatea acestei meserii, a făcut pe unii dintre 21 „Căprarii de la Varna! ... ” români să se „bulgarizeze”, în ceea ce privește ocupația agricolă, căpătându-și din partea conaționalilor numirea profesională de Bulgari. Și cum ocupația de grădinar, cere neapărat existența de pământ bun de cultură, la marginea apelor curgătoare, precum și piețe bune de desfacere a zarzavaturilor, grupul de Bulgari de la Huși, în căutarea surselor de existență, a dat naștere unui fenomen de migrațiune sezonală, foarte interesant din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
câte-o bătrână uitată, câte-un chiriaș nevoiaș sau câte-un proprietar întors vara în zilele de sărbătoare, se mai vede prin cartierul pustiu ... ! Târziu, după Sf.Dumitru și mai ales chiar după 8 Noemvrie sau chiar după Sf. Neculai, grădinarii se reîntorc pe la casele lor, în care trăiesc doar câteva luni din an. Ba mulți din ei nu se întorc cu anii, fie din cauza depărtării locului de grădină și greutăților iernării la oraș a vitelor de muncă, fie din cauza vremurilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în căutarea de locuri bune de cultivat zarzavatul , se face pe două căi: A. Prima cale, și cu procentul cel mai mare, (60 70%ă, este spre Răsărit, spre luncă largă și mănoasă a râului Prut. Din grupul de bulgari grădinari, plecați în această direcție, o parte se îndreaptă spre sud, spre târgurile Leova și Fălciu, trecând chiar ceva mai jos de acesta din urmă, până la satul Bogdănești, populând cu grădinăriile lor, deoparte și de alta, întregul curs al Prutului. Îndeosebi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ajungând până în dreptul Iașilor, ceva mai sus de târgul Ungheni, la satul Golești. Pe această porțiune de vale, lunca Prutului, numai în dreptul orașului Iași, acolo unde Bahluiul, Jijia și Prutul au albie majoră comună, adăpostește un număr mai mare de grădinari bulgari, de la Huși, (9 familii), cei mai mulți fiind așezați pe locul vechilor „Turcalii”, care înainte de război, veneau din Bulgaria cu pașaport, ca să facă grădinărie. Cauza scăderii numărului de grădinari hușeni aici, nu este atât lipsa locului de cultură, cât depărtarea piețelor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și Prutul au albie majoră comună, adăpostește un număr mai mare de grădinari bulgari, de la Huși, (9 familii), cei mai mulți fiind așezați pe locul vechilor „Turcalii”, care înainte de război, veneau din Bulgaria cu pașaport, ca să facă grădinărie. Cauza scăderii numărului de grădinari hușeni aici, nu este atât lipsa locului de cultură, cât depărtarea piețelor de desfacere. Bă. Altă ramură, ceva mai redusă ca număr, (30-40%), apucă spre apus, trecând peste curmătura Dobrinei, spre valea Lohanului, Crasnei și Bârladului. Dintre aceștia, o grupă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de orașul Iași. VI. Greutății găsirii locurilor bune de cultură, (pentru care adesea plătesc arenzi enormeă și inconvenientelor depărtării acestora din casele lor din Huși, le urmează greutatea găsirii piețelor bune de desfacere a produselor muncii lor. Și dacă pentru grădinarii bulgari, relativ puțini, din valea Crasnei și Bârladului, piețele de desfacere a zarzavaturilor se află în orașele și târgurile din imediata vecinătate: Bârladul, Vasluiul, Crasna, Codăeștii, Negreștii, Băceștii, etc., pentru cei din valea Prutului, aceasta constituie o foarte grea problemă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înconjurător, depărtarea piețelor de desfacere a marilor orașe: Iași, Chișinău, Bârlad, Tecuci, etc. Acest fapt face uneori vara, ca un târg ca Leova ori Fălciu, să aibă atâta zarzavat și legume cât are Iașul, bunăoară. Și atunci, împinși de nevoi, grădinarii hușeni, din Lunca Prutului, pornesc cu căruțele de zarzavaturi, izolați sau în tovărășii, spre târgurile din stepa Elanului sau mai ales spre Est, către interiorul Basarabiei, Murgenii, Urdeștii, Vutcanii, Nisporenii, Nemțenii, Ciuciulenii, Hăuceștii, Cimișlia, Iargara, Comrat, Baimaclia, etc., etc., sunt
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
trimițând-o spre Chișinău, Iași, Roman, etc. Deși muncesc mult și de cele mai multe ori câștigă bine, lipsa raționalizării muncii pământului, practica pe scară întinsă a alcoolismului, înlocuirea lor prin Români, din ce în ce tot mai mult, în meseria de „grădinari”, deznaționalizarea sau rămânerea definitivă a unora pe locul de cultură sezonală, face ca grupul de bulgari de la Huși să scadă mereu.Toate aceste cauze au făcut ca astăzi să nu se mai poată vorbi în mod serios despre existența aici
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acest tip din România. Această grădină a fost situată în apropiere de Râpa galbenă și Palatul criminal (fosta închisoare) și a dăinuit până în 1914. Astăzi, de existența acestei grădini ne mai amintesc strada Florilor, îngusta stradelă dr. A Fătu, Casa grădinarului (așa era numită casa lui Fătu) și unele descrieri și aprecieri făcute de Gh. Asachi în Gazeta de Moldova (1856), Ion Ionescu de la Brad în Catalogul oficial al expoziției naționale din 1865 de la Frumoasa Iași, dr. N. Leon în Amintiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
iată povestioara orientală preluată dintr-un text-comentariu al filozofului Anton Adămuț asupra cărții Jurnalul unei biblioteci: Șahul Persiei e scăpat dintr-un pericol de moarte de unul dintre umilii săi supuși. Monarhul cheamă pe salvatorul său, îi dă slujba de grădinar pe lângă palat și îi promite să îi îndeplinească, la cerere, orice dorință. Toate mergeau ca pe roate până când, într-una din zile, grădinarul nostru se întâlnește pe una din imensele alei ale grădinii regale cu Moartea. Îngrozit, grădinarul se prezintă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de moarte de unul dintre umilii săi supuși. Monarhul cheamă pe salvatorul său, îi dă slujba de grădinar pe lângă palat și îi promite să îi îndeplinească, la cerere, orice dorință. Toate mergeau ca pe roate până când, într-una din zile, grădinarul nostru se întâlnește pe una din imensele alei ale grădinii regale cu Moartea. Îngrozit, grădinarul se prezintă Șahului și îi spune: "Padișahule, dă-mi calul tău cel mai iute, m-am întâlnit cu Moartea și vreau să fug la Ispahan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
slujba de grădinar pe lângă palat și îi promite să îi îndeplinească, la cerere, orice dorință. Toate mergeau ca pe roate până când, într-una din zile, grădinarul nostru se întâlnește pe una din imensele alei ale grădinii regale cu Moartea. Îngrozit, grădinarul se prezintă Șahului și îi spune: "Padișahule, dă-mi calul tău cel mai iute, m-am întâlnit cu Moartea și vreau să fug la Ispahan, să mă ascund în mulțime și să scap de ea". Șahul îi îndeplinește dorința și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
timp (când totul revine la normal) se liniștește și redevine frumoasă, se lasă admirată. Ne putem închipui că plantele dispun și de un sistem electric de transmitere a stimulilor, sistem care este sensibil la simpatie? Tomatele, îngrijite cu afecțiune de grădinar, își exprimă afecțiunea prin a produce cu peste 20% mai multe fructe. Și câte alte "întâmplări" nu se petrec în această lume vegetală, pe care omul o subapreciază, uneori chiar o umilește, fără a se strădui să-i cunoască tainele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
un obiect accesibil și plăcut. Ori asta presupune muncă, răbdare, toate purtând amprenta pasiunii. A deschis pentru mine poarta unui tărâm misterios și atrăgător tocmai prin aura enigmatică ce-l înconjoară: NATURA! O zi n-a trecut fără folos. Asemenea grădinarului care nu-și lasă grădina în paragină, care sădește an de an semințe, și profesorul a sădit cunoștințele cu răbdare și profesionalism. Veșnica întrebare: „de ce?” a interconectat de fiecare dată „circuitele” punându-ne logica la încercare. Consider că sunt una
Schiţă de portret. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Cristina Hordilă Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1851]
-
și aceeași frumusețe. Dacă aș fi fost sculptor, i-aș fi ridicat o statuie, atât de mult m-a impresionat prezența ei și munca nobilă pe care o desfășoară. Poate, și pentru faptul că, dintotdeauna, mi-a plăcut să fiu „grădinar’’... Cândva, am avut un vis, ceva fantastic în care se făcea că aveam o casă în care înfloriseră doi pomi. M-am trezit cu o senzație extraordinară. Același lucru fantastic face și Ikebana; aduce natura în casele noastre, creând o
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]