13,844 matches
-
dar vorba ceea, hoțul dacă nu e prins, nu e hoț. Nu le rămânea nimic mai mult decât să se împace cu pierdera și să tragă învățăminte din cele întâmplate. Au continuat ziua mai departe, ca de obicei. Copiii, la grădiniță, ei, la muncă. Ana povestise despre cele întâmplate colegelor, mai plânse puțin și, după ce ele o mai încurajară, se liniști. Așa trecură două zile destul de grele și apăsătoare. Le era greu, dar își impuneau să depășească situația. A treia zi
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
fie relevantă. I1, I2 și I3 sunt scoruri factoriale înmulțite cu 100. Cu cât valoarea indicelui este mai mare, cu atât problemele din categoria respectivă sunt considerate mai grave. I1 - prețuri și locuri de muncă. I2 - servicii medicale, scoli, creșe, grădinițe, transport în comun, aprovizionare cu alimente. I3 - corupție, infracțiuni, curățenie în localitate, locuințe. Chiar și în condițiile în care se controlează, prin procedee analitice, rolul variabilelor de status (vârstă, avere, educație, sex, mediu rezidențial), diferențierile regionale în percepția problemelor sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
văzut lumina zilei pentru prima dată. Când a rămas însărcinată cu sora Dorina, mama a revenit acasă împreună cu mine și nu s-a mai întors la Dorna, intrând în învățământ la Vama ca educatoare în satul Prisaca-Dornei, pe urmă la Grădinițele Vama de Sus și de Centru, apoi ca profesoară de muzică, agricultură și lucru de mână. Provenind dintr-o familie săracă, dar dotată cu o inteligență sclipitoare și un suflet nobil, ea a învățat tot timpul vieții, pentru a se
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sprâncenară, poate și invidios, căci ea, fiind mai ușoară, era ridicată mai des și mai sus decât mine. De atunci, am devenit mai tolerant, dar pacea familială s-a instalat cu adevărat când noi am început să mergem împreună la grădinița din centru, ținându-ne de mână, eu protejând-o de băieții cei răi, căci eram prieten cu cei de la grupa mare. În anii ei de școală primară, am fost mai mult despărțiți, Dorina mutându-se la casa bunicii Catrina, întrucât
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
orășenesc Câmpulung Moldovenesc, m-au dus la Cluj la un spital universitar, cu trenul accelerat tracționat de o locomotivă cu aburi, a cărei iuțeală îviteză) nu depășea 100km/h. Contactul cu capitala Ardealului a fost surprinzător pentru un copil de grădiniță, pe care l-a furat peisajul de la prima plimbare. În mod special, vitrinele magazinelor viu colorate mă fascinau, de multe ori oprindu-mă din mers și admirând arta decorațiunilor. La un moment dat, neam întâlnit pe trotuar cu un cuplu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
chimneys, making a soft black drizzle. La următoarea stație nu coborî nimeni. — Câți ani ai? Cucoana cu crizanteme ținea de mână copilul așezat lângă ea. — Cum te cheamă? Copilul o privi nedumerit și încercă să-și elibereze mâna. — Mergi la grădiniță? Ochii copilului se umplură cu lacrimi și începu să-și strige mama. — Știi vreo poezie? Copilul deveni isteric și bătu din picioare. Pe cine iubești mai mult? Vocea cucoanei răzbătea printre tijele crizantemelor. Copilul plângea în hohote, mâna lui se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
banca asta l-a făcut sclavul ei... - Mamă dragă, tu ești sănătoasă, tata la fel, vă aveți unul pe celălalt, ce folos ai tu de la mine când, mai toată ziua, și eu și Alex, în ultimul timp și Mihăiță, cu grădinița lui, suntem plecați de acasă? - Mă simt fericită când vă văd seara în jurul mesei. Așa formăm o familie, asta nu pricepi tu! - Dar Alex ar vrea... - Eram sigură că Alex ți-a inoculat ideea asta. Discut eu cu domnul Alex
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
sub plapumă, erau convinși amândoi că fuseseră creați unul pentru celălalt. Proclamară, fără a invoca vreun dubiu, că viața merită trăită din plin. Părinții lui Mihăiță au intuit încă în primii lui ani de viață, apoi din vremea când frecventa grădinița că băiatul lor fusese înzestrat de zânele cele bune cu multe daruri. Cum era și firesc, ei căutau să le descopere și, prin toate mijloacele, să le înaripeze, pentru ca fiul lor să poată zbura spre cele mai înalte piscuri ale
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
de construcții în neordine. În pașii Inei se simțea o neliniște nemărturisită, un amestec de bucurie și curiozitate ce se declanșează uneori în preajma necunoscutului. Nu-și vorbeau. Ea privea în dreapta și în stânga la alte case din zonă, bine gospodărite, cu grădinițe de flori la intrare, cu viță de vie urcătoare. Peste tot, verdele, ca o cortină între lumea de afară și cea din interiorul gospodăriilor, asigura liniștea și tihna locatarilor. - Dar casa noastră unde e, dragule? făcu Ina pe neștiutoarea, deși
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
luase razna. În comuna Smârdioasa, din spatele punctului de frontieră Rușinosul, în cadrul clubului Femina, și mai mare, isteria, din domeniul pariurilor. Clubul ăsta numără vreo treizeci de membre. De la cele mai tinere, până la cele mai în etate. Copiii la cămine, creșe, grădinițe, iar mămicile și bunicuțele la club. Activități cu conținut divers. În cea mai mare măsură distractiv. Pe bază de program, respectat cu sfințenie, zi de zi, de către fiecare. Pentru astăzi era prevăzută ducerea de nas a celui mai sever dintre
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Într-o revistă, o cunoscută actriță se plînge de faptul că „doar 3% din populația României a intrat Într-o sală de teatru”. Nu cred! Fiindcă, Încă de la 4-5 ani, părinții-și duc progeniturile la spectacole cu păpuși. Idem, creșele, grădinițele, școlile. Plus studenții pasionați de arta spectacolului (nu-s puțini!). Plus spectatorii fideli sau cei ocazionali. Treceți și rudele (prietenii) angajaților din teatre. Sau curioșii, publicul atipic. Deci, aș corecta cifra, alăturînd un 3 („33%”). Un actor britanic specializat În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
spirit, ca să o numim așa. Muncea cu multă atenție și aplicație, iar mintea lui, astfel eliberată, hălăduia pe cine știe ce coclauri. În drum spre biserică, chiar pe lângă hotelul Intercontinental, mersese un scurt răstimp alături de o mamă ce își ducea copilul la grădiniță. Puștiul fredona la nesfârșit un cântecel din care nu izbutise să rețină decât refrenul, nu tocmai educativ, dar care îi plăcuse micuțului în mod deosebit: "Bebel cel porcoșel, s-a cam căcat pe el". Cât a stat pe lângă cei doi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mă justific? Nu vedeam de ce. Aha! L-ai citit pe șestache. Evident. Altfel de unde aș fi știut? Păi știi că lecturile dtale „reacționare” nu prea sunt sănătoase, tovarășe? - face Valy țuguidu-și buzele pe un ton excesiv de mieros, propriu educatoarei de la grădiniță, pentru copilul care plânge - nu prea sunt în ton cu politica... În sfârșit, Valy părea fericit că eu, fără să mi dau seama, am călcat câș. Încerc să parez: Altfel de unde știam că, după ce i-am dezglodat pe ruși la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cine susțin. Nu înțeleg - mă încăpățânez. Mazilirea de cele mai multe ori începe mai nou, cu o promovare în funcție. După un anumit timp, când se va da decizia, căderea îi va fi fatală. Ha, ha, ha! Parcă spui o poezie la grădiniță. Le-ai învățat pe de rost, d-le Henri? Valy nu se aștepta la o schimbare radicală de ton. Observasem pe parcursul întrevederilor noastre, că-i place lui Valy să-l abordezi cu numele personajului pe care-l va interpreta pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la Florența, casa de pe Ana Ipătescu din București, unde locuiseră o vreme, apoi Sighișoara, undeva pe Vârtej, unde locuiseră părinții ei, etc. Cel mai interesant album era cel mai mic, cu coperțile vernil. Mi l dăruise până să ajung la grădiniță, ca să mă joc cu el, iar eu sfâșiasem în prima fază, câteva poze și chiar eram gata pregătit să le mănânc, când Karin-tante mă găsise cu gura plină de bucățele de hârtie fotografică. Se speriase, crezând că mă înecasem. Intrase
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să pun afișul cu Vin imediat. Așa! Ei, acuma vreau să văd un sărut ca-n filmele lui Sergiu Nicolaescu. Chiar și cu lacrimi... Iozefina se înalță pe vârfurile picioarelor și mă sărută fugitiv. Nu așa. Ăsta e sărut de grădiniță, măi fraților. Parcă ați ședea fiecare, ca bebelușii, pe olița lui. Atunci Iozefina își încolăcește mâinile pe după capul meu cuibărindu-mi-se la piept. Ne sărutam cu adevărat pentru prima oară, din toate balamalele corpului. Pe moment, de emoție, nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să devin când creșteam mare, mușcător de bilete la film; adesea îi povesteam gazdei mele cât de mult eram atras în copilărie, de clădirea cinematografului, ca de ceva nepământesc; aș fi fost în stare să nu mănânc, să nu frecventez grădinița sau școala¸ numai să fiu dus cât mai des la film unde cel mai mult mă atrăgeau hainele de epocă, multitudinea de culori ale hainelor, interioarele încăperilor, etc, toate apărând parcă, de undeva, din nimicul peretelui, înfiripat brusc din întuneric
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
domnule căpitan! >. Am salutat și făcând stânga-mprejur am plecat în pas alergător. Până acasă la căpitan era oleacă de cale. Am mers cât de repede am putut. Acasă la căpitan, liniște deplină... Altădată, dimineața, cucoana se mai învârtea prin grădinița din fața casei sau ședea la aer în fotel, pe prispă. Acum, țipenie... Intru pe poartă, că aveam cheie, și mă opresc să sun la ușă - avea sunărie. Sun și aștept... Nu durează mult și din spatele ușii se aud zdupăind pașii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
hibernare. Toate ziarele anunțau moartea subită a tovarășului Leonid Ilici Brejnev, toate posturile de radio difuzau muzică deprimantă, la școală învățătorii își exprimau doliul prin îmbrăcăminte neagră, discursuri patetice și apostrofări ale elevilor nu prea triști. Mama se dusese la grădiniță îmbrăcată în haine albe, cu gura strident rujată, provocându-le un șoc directoarei și reprezentantului Ministerului Educației. Iulian retrăia scena groaznică a coborârii coșciugului greu în mormânt, gândindu-se că războiul nimicitor poate începe din clipă în clipă" (din capitolul
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
Kiki, fără să acorde vreo atenție ordinului primit. Totuși, pentru mai multă siguranță, se apropie de Christina și o trase de poala halatului. Mami, cînd vine Como? — Copilul ăsta e traumatizat, observă Thomas. Nu cumva li se dă serotonină la grădiniță? Am auzit că li se pun astfel de substanțe În ceai, ca să stea liniștiți. — Cum să nu fie traumatizat, dacă vorbiți despre extratereștri În prezența lui! se revoltă Christina. Iar Vic se poartă foarte brutal cu el. — Păi, dacă iubim
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a fost doborît. În aceeași dimineață, Marychka veni pentru a-l lua pe Kiki, urmînd să-i poarte de grijă pînă vineri după-amiază. Îndatoririle ei erau relativ simple: În cursul săptămînii, Îl ducea În fiecare zi pe băiețel la o grădiniță cu orar redus, iar seara Îl culca acasă la ea, deoarece Christina avea sau pregătea emisiuni la radio, iar Vic Întîrzia deseori la depozit pînă noaptea tîrziu. Trebuie spus că, În fiecare luni dimineață, atmosfera din această familie era marcată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la fel. Sosiră după aceea, pe rînd, doamna Tamara, Împreună cu grupul ei de sabbatiști, doamna Vera, lidera Grupului de Canalizare prin Cristal, un grup de admiratori ai lui Rudolf Steiner, condus de doamna Letitzia, care lucra ca educatoare la o grădiniță Waldorf, cîteva reprezentante ale Societății Experimentale Findhorn, care sperau să recruteze cu această ocazie noi cotizanți, În sfîrșit, activiste ale mișcărilor feministe sau de vindecare spirituală, homosexuali, cerșetori, vînzători ambulanți, nelipsiții hoți de buzunare, ba chiar și cîțiva locatari ai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Știu unde vrei s-ajungi, îl întrerupe Curistul, uitînd brusc că-l dor picioarele. Știi pe dracu’, nu știți nimic, tocmai asta e problema, reia Roja, nu v-ați dat seama ce se întîmplă în jurul vostru nici cît copiii de grădiniță. V-am spus, în ordine, după ce o să scăpăm de leprele astea luăm totul pe cont propriu, facem pe dracu-n patru să dăm de grupul celorlalți, vedem ce efective avem și, în funcție de situație, ne jucăm cartea pe care am tras
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o s-o vezi, n-a fost ea cu mine aici aproape zi și noapte? Halal sacrificiu, despre ce vorbești? întreabă Roja, m-am abătut de la subiect, aia era o treabă serioasă, inconștientule, m-a apostrofat ca pe un copil de grădiniță, nu mai vreau să am de-a face cu tine. Aici s-a rupt firul, te-ai implicat prea adînc în acțiune, Părințele, o fi cum spui tu, dar nu mai pot da înapoi acuma, mortul de la groapă nu se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
eu dorm. Străzile miros a gunoi ars acum, la Început de octombrie. Prin fața bisericii Anglicane faci o Întoarcere de o sută optzeci de grade și, deși mașina păcăne și gâfâie din cauza uzurii, ești decis să ajungi cu ea lângă grilajul grădiniței de copii, dincolo de care fetița, se joacă, mănâncă, doarme, dansează, alături de ceilalți copii. Când se Întâmplă să fie În curte Își strecoară mânuța durdulie prin grilajul plin de rugină și Îți mângâie obrajii cu degetele ei fragile, ca un orb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]