5,312 matches
-
definirea celor două forme ale moralei. Morala ca datorie poate fi comparată cu "regulile gramaticale", iar morala ca aspirație "cu regulile pe care criticii le enunță în scopul de a sublinia ce este sublim și elegant într-o compoziție". Regulile gramaticale prescriu ce este necesar pentru conservarea limbii ca instrument de comunicare, la fel cum regulile moralei ca datorie prescriu ce este necesar pentru viața în societate. Principiile moralei ca aspirație, la fel ca și regulile scrierii expresive sunt "permisive, vagi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
matematice), prescripțiile și normele tehnice și trei "minore": principiile morale, obiceiurile și regulile ideale 6. Primul tip principal de norme este cel al regulilor. Regulile unui joc constituie prototipul și exemplul standard al acestui tip de normă, dar și regulile gramaticale, legile sau regulile logicii și matematicii intră în aceeași categorie. Un al doilea tip principal de normă este cel al prescripțiilor sau reglementărilor. Legile statului sunt prescripții, dar și comenzile militare sau ordinele și permisiunile date de părinți copiilor lor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
tincturezi" de la tinctură, ,,a pune tinctură pe rană" etc.); * se revalorizează (prin substituiri, licențe, dezvoltări semantice etc.) forme existente deja în vocabularului copiilor (,,vântul [...] face crengile să facă vvv [gest] și pomii se clatină, se macină crengile..." 71); * la nivel gramatical * gândirea concretă, analitică, asociată planului afectiv se constituie în premisă a utilizării preponderente a timpului prezent (uneori, în povestire, și a imperfectului), a structurilor în bloc72, a construcțiilor simple, în general, coordonate, a exprimării eliptice, respectiv a repetițiilor ca modalitate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect; să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. Obiectiv(e) cadru dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris Obiective de referință: să recunoască existența scrisului oriunde îl întâlnește; să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are înțeles (semnificație); să găsească ideea uni text
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Cea de-a doua posibilitate de delimitare a conținuturilor este asociată factorilor care influențează procesul propunerii, selecției și organizării acestora, așadar implicit anumitor criterii: criteriul științific: vezi, de exemplu, conținuturi prin care se fixează anumite elemente de ordin fonetic, lexical, gramatical, de tehnică a comunicării etc.; criteriul psiho-pedagogic, didactic: de unde conținuturi care să se raporteze la particularitățle de vârstă și individuale ale copiilor tipuri de texte/povești specifice unui anumit nivel de vârstă, conținuturi cu caracter logopedic pentru anumiți copii, conținuturi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect; să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical" implică abordarea unor conținuturi de tipul: Sunetul, Elemente de vocabular, Sinonimia, Antonimia, Elemente de morfologie, Elemente de sintaxă etc. 5.2. Tipuri de conținuturi abordabile în activitățile de educare a limbajului (etapa preșcolarității) Unitățile științifice de conținut avute în vedere
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc. Compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia Valorile stilistice ale unor unități lexicale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
actualizarea în practica didactică a învățării prin descoperire, a brainstorming-ului etc.; anumite conținuturi, subordonate anumitor domenii, ,,impun" valorificarea anumitor metode și procedee; a se vedea, de exemplu, metodele specifice abordării unor conținuturi de limbă română (analiza se-mantică, analiza gramaticală, metoda fonetică, analitico-sintetică etc.), de literatură (lectura explicativă, procesul literar etc.) versus cele care, în funcție de context, pot fi utilizate cu aplicare pe conținuturi din sfere diferite (exercițiul, conversația, problematizarea etc. la Educarea limbajului, Activități matematice, Cunoașterea mediului etc.); forma de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Subordonată temei generale de reflectare, în comunicare, a normelor limbii române actuale, în condițiile cunoașterii componentelor sistemului acesteia, coordonata morfologică a ,,educării limbajului" în grădiniță cuprinde, ca unități științifice de conținut, clasele semantico-gramaticale/părțile de vorbire (definire, tipologie), anumite categorii gramaticale, aspecte ale flexiunii (pentru părțile de vorbire flexibile), rol/funcționalitate în comunicare toate reprezentate în realitatea comunicării, nu în teoria acesteia. Sunt avute în vedere 301, din această perspectivă: diferențierea cuvintelor prin prisma a ceea ce le definește: cuvinte-nume (substantive comune
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prepozițiile pe, sub, în), Când se întâmplă?, Când facem așa? (adverbul de timp, zilele săptămânii, substantive care denumesc lunile), Păsările/animalele/in-sectele...vorbesc (interjecții-onomatopee), Cusătura/împletitura de cuvinte (prepoziții, conjuncții) etc.; utilizarea corectă a formelor flexionare ale cuvintelor (corespunzătoare categoriilor gramaticale): genul, numărul și cazul substantivelor (Eu spun una, tu spui mai multe; Eu spun multe, tu spui una, A/al cui este...?, Al cui glas este?, La cine s-a oprit roata?, Ruda lui este...), respectiv ale adjectivelor (Găsește cuvintele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a procesului de integrare/socializare etc. Proba orală poate viza, în ciclul preșcolar, caracteristicile pronunției copiilor, ale implicării acestora într-un anumit tip de dialog, măsura în care copiii utilizează limba română literară actuală la nivel fonetic/fonologic, lexical/semantic, gramatical, stilistic, capacitatea acestora de a se raporta la un anumit text literar, de a verbaliza întâmplări reale/imaginare etc. Proba scrisă/grafică este concretizată în grădiniță preponderent în redarea în scris/grafic a unor sunete/cuvinte/propoziții, în forme de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2004: 16-19. 141 Vezi, în acest sens, ,,metoda proiectelor" Metoda 2002. 142 Pentru exemple de teme, vezi și Tudoran-Sabău-Antal 2004: 45-46. 143 Conținutul este prezentat, în anumite lucrări, prin raportare la nivelele limbii (aspecte fonetice, aspecte lexicale, aspecte ale structurii gramaticale, aspecte ale expresivității copiilor Moale 2005: 20-21); precizăm însă că această perspectivă este una restrictivă, în condițiile în care exemplele/particularizările avute în vedere nu cuprind întreaga sferă a comunicării (în plan lingvistic și literar) în etapa preșcolarității. 144 Vezi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Maria". Scrupulos cum îl știm, Snupf a corectat el însuși această ipotetică eroare cu creionul chimic în toate rapoartele primite. (Ba l-a și admonestat sever pe sergentul major Rudolph Black pentru o asemenea "exprimare catastrofală".) Cum, indiferent de erorile gramaticale, în comuna Mărul Putred, tragicele evenimente n-au contenit și a fost găsită înjunghiată mortal și o a șasea blondă, populația era tot mai înfricoșată, așa că la fața locului s-a deplasat și eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl. Întrucât n-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
șasea blondă, populația era tot mai înfricoșată, așa că la fața locului s-a deplasat și eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl. Întrucât n-a existat nici un dubiu că oribilele fapte au fost săvârșite de către numitul Maria Spinoza, trecând peste supărătoarea greșeală gramaticală, Dr. Sicl a interogat cu răbdare numeroși localnici 8. Deoarece toată lumea știa că oribilele fapte au fost săvârșite de Maria, eminentul procuror a spus că, în consecință, orice femeie face parte dintre ipoteticele suspecte. Așa că a cerut date despre alibiurile
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
să-i pronunțe întregul nume: Robert Michael Vasile Bruno Maria Spinoza! Dacă ar fi făcut-o, nici încercatul comisar de poliție Abraham Puiu Snupf și nici eminentul procuror Doctor Rognavaldur Sicl n-ar fi insistat atât pe o bănuită eroare gramaticală. Și nici sergentul major Rudolph Black n-ar fi fost atât de nemeritat admonestat de superiorul său! Din clipa când s-a luat în seamă că era vorba chiar de Robert Michael Vasile Bruno Maria, ancheta a mers ca unsă
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan a putut să-i dea sentința binemeritată criminalului periculos Robert Michael Vasile Bruno Maria Spinoza. 5. Urmări: Deci: 1. Într-o anchetă penală, nu trebuie să dăm prea multă importanță dezacordurilor gramaticale; 2. După cum a spus, seara la club (dar și la clubul BRICOBRIC), eminentul procuror Rognavaldur Sicl, "Este o adevărată șansă să-l ai adversar la bară pe maestrul Ludovic L."; 3. Rezumatul din cursul 5 ("Mărul putred") și-a găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
fi abuziv să atribuim de fiecare dată semnului de pauză o functie semantica. În majoritatea cazurilor, acest grafem marchează doar schimbarea intonației, având o functie expresiva, nu creativă, iar utilizarea să este identică sau foarte apropiată celei consfințite de normele gramaticale. Îl serait abusif d'attribuer chaque fois au tiret une fonction sémantique. Dans la majorité des cas, ce graphème marque seulement le changement d'intonation, et acquiert une fonction expressive, et non une fonction créative, tandis que son emploi est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
generală a limbii române, în ultimele trei secole ale mileniului I, se caracterizează prin două mari procese: pe de o parte, transformarea definitivă, cel mai târziu în secolul VIII-a variantei dunărene a latinei într-o limbă, care, prin structură gramaticală și lexic de bază, se individualiza ca una neoromanică, respectiv, româna, și, pe de altă parte, începutul penetrației vocabulelor slave în limba română, în anii 800-900, secolele IX-X. În acest context, viața religioasă a populației nord-dunărene a jucat un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Panaitescu). Doar în acest fel, prin teoria pânzelor de populație, care treptat se cristalizează pe un anumit teritoriu, printr-o lungă conviețuire, în aceleași regiuni, se clarifică înrâurirea slavă asupra limbii române, marele număr de cuvinte împrumutate și unele elemente gramaticale slave în limba noastră și, totodată, puternica influență a limbii latine sud-dunărene asupra limbii bulgare, inclusiv în gramatică (vezi mai jos). Numai prin admiterea unui proces de secole de înrâuriri reciproce între români și slavi, iar nu prin vreo despărțire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
etnic, noi fii ai Romei".52 După ce-am văzut împrejurările istorice în care s-a închegat limba română, evoluția ei zbuciumată, ne vom referi în continuare la aspectele pur lingvistice ale acesteia. Romanitatea limbii române se oglindește în structura gramaticală și lexicală: cuvintele latine (moștenite) nu cunosc graniță geografică între diferitele zone locuite de români ce constituie factorul general românesc. În schimb, elementele împrumutate sunt familiare și specifice unui anumit teritoriu (de exemplu: ungurismele în Transilvania, slavismele în dialectele sud-dunărene
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vecine sunt repartizate astfel: în maghiară-80, ucraineană-50, germană (sași)-40, bulgară-35, sârbo-croată -33, poloneză-20, neogreacă-20, cehă-10, albaneză-nu știm !54 Limba română prezintă un caracter unitar și omogen numai prin elementul ei latin, de temelie (moștenit), care i-a dat structura gramaticală și fondul lexical. Cercetarea critică a limbii a stabilit elementele de împrumut în lexicul și gramatica românească, care, amestecate cu cele moștenite, abundă și au dat limbii aspectul unui adevărat caleidoscop cultural-istoric. Pentru prima dată, aceasta a fost evidențiat în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mobilă și mai nesistematică, unde apar mereu noțiuni noi. Lexicul-în fiecare limbă romanică (inclusiv româna), s-a transmis același număr de cuvinte: 2000, iar dintre acestea, 500, s-au transmis tuturor limbilor romanice-cuvinte panromanice! Din această categorie fac parte instrumentele gramaticale: prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume, numerale, verbe. Între cele 2000 de cuvinte moștenite în limba română, unele s-au păstrat numai în această limbănumărul lor este de 100, precum ajutor, cântec, creștin, împărat, a ierta, a legăna ș. a. Ca o concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
țigănesc din istoria folcloristicii românești, în graiurile originale și în traducere românească. Culegerea, întocmită cu acuratețe, menționând graiurile în care sunt reproduse textele, dând referințe despre informatori și localități, însoțită de un glosar și de note explicative pentru câteva construcții gramaticale caracteristice, cuprinde 75 de cântece lirice, în majoritate erotice, și 15 povești - vădit tributare poveștilor românești - adunate de la țiganii sălași din Moldova, Muntenia și Oltenia. SCRIERI: Probe de limba și literatura țiganilor din România, București, 1878. Repere bibliografice: St. Negulescu
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
au păstrat doar câteva fragmente), C. a publicat în „Universul literar”, „Viața literară”, „Capricorn”, „Gândirea”, „Vitrina literară” și „Tiparnița literară”. Proza lui C. se reține nu prin anecdotică, ci prin atmosferă. Stilul, marcat de dificultăți de exprimare sau de erori gramaticale, este într-o mică măsură apt să contureze o mișcare epică. Narațiunile apar descompuse în scene, în fotograme ale faptului mărunt, sesizat analitic cu atenție la detalii. Personajele acționează de la nivelul unui naturalism amorțit prin psihologizarea sugestivă a acțiunilor și
CORNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286419_a_287748]