1,203 matches
-
important să nu trimiți invitații la toată lumea, m-am prins după primele evenimente ☺“). După fiecare eveniment, își scrie impresiile. și le scriu și cei care participă. Schimbările spațiului public în era social media 167 Modelul de business pentru Adrian Hădean gravitează în jurul mâncării, care este, în sine, un produs complex, ce prilejuiește experiențe diverse. Dacă restaurantele ar vinde doar hrană, am putea foarte bine să le numim magazine, băcănii sau brutării. Dar când mergem la restaurant căutăm, pe lângă o mâncare bună
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Pignarre, pe de altă parte, arată că „teatrul este o lume, care-și are înfățișarea sa, legile, moravurile, forma și misterele sale. Nu avem nici un motiv să i refuzăm independența dezvoltării sale în cadrul artei și modul său particular de a gravita între artă și viață. Dar, ar fi în zadar să-i negăm dependența de literatură. Este tributar prin capodoperele sale fără de care ar vegeta la nivelul practicii de bâlci. Un număr de trapez zburător este un poem tot atât de pur ca
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
gândite modalități de eficientizare a acestui demers. 4. Demersul "team teaching" (interși/sau transdisciplinar) care poate veni în sprijinul demersului infuzional prin realizarea, de către specialiștii diverselor domenii, a unor sinteze care să trateze problematica schimbării. Scopul acestora ar trebui să graviteze în jurul preocupării de a identifica elemente comune și diferențiatoare ale realității transpuse în respectivele arii de cunoaștere. Suntem de părere că scopul acestor demersuri este cel de a facilita elevilor ocazia de a dobândi noi cunoștințe, de a exersa conduite
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sau "curții" stăpînului. Dar poate că esențialul nu este acesta. Esențialul constă în căutarea, la toate nivelele, a legăturilor personale între împărat și toți locuitorii Imperiului, legături care, în ochii săi sînt singurele care pot asigura coeziunea ansamblului. În jurul împăratului gravitează o aristocrație imperială, probabil vreo 30 de familii de origine francă, legate de familia imperială și între ele și care dau pe titularii celor mai înalte funcții în tot Imperiul. Cu mult mai larg este cercul vasalilor împăratului: ei îi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
legat de costul cailor și de armamentul cavalerului, ofensiv lance, spadă și defensiv coif (cască), cămașă de zale (armură), scut. Acest cost foarte ridicat face ca posedarea acestor obiecte să fie rezervată unei elite restrînse, cea care posedă fiefuri și gravitează în jurul castelelor. Al doilea corolar este de ordin profesional: mînuirea acestor arme și a acestor cai cere un antrenament precoce intensiv și permanent exerciții zilnice, vînători, turniruri și acest antrenament este rezervat unei elite care i se poate consacra întru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter, Saturn, la care s-au adăugat Pământul, anti-pământul și sfera stelelor fixe. Oricum această teorie nu considera că pământul se află în centrul universului, dar nici că soarele, dar considera pământul ca un satelit ce gravitează în jurul unui centru. În același spirit este și teoria lui Hiketas 134 din Siracuza, la care se adaugă ideea că pământul se învârte în jurul axei sale creând mișcare aparentă a cerului. Fig. 2 Universul lui Philolaos (Ion Banu, Filosofia greacă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al Bisericii rămâne Predania, Tradiția Ecclesiei, firul conducător al creștinismului răsăritean și occidental. Deși caracterul sinodal este comun tuturor Bisericilor Ortodoxe, există diferențe între Ortodoxia românească și celelalte națiuni ortodoxe 3. Față de individualismul pozitiv practicat de Occident, Răsăritul Europei a gravitat în jurul unui ideal ascetic, nemodern care a fost reprezentată de Ortodoxie și care a corectat "mondenismul ciocoiesc". Din această perspectivă, Vasile Băncilă vorbește de o "reactualizare a Ortodoxiei, a spiritului ei", în plan mai mult simbolic: "pe de o parte
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul profilului creștinismului românesc. Arheologia confesională Elita intelectuală interbelică, preocupată, printre multe alte teme, și de problematica interconfesională, de raporturile dintre Răsăritul ortodox și Occidentul, preponderent, catolic, dar și cu puternice influențe protestante, gravita în jurul a două direcții esențiale: cea din jurul lui Nichifor Crainic și a "Gândirii" și cea din jurul lui Nae Ionescu și a ziarului "Cuvântul". Deosebirea dintre aceste două direcții este decelată de Mircea Vulcănescu la nivelul existenței a trei termeni majori
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de gândire care gravitează în jurul apodicticului, problematicului, sisteme materiale cu un caracter reflectoriu, adică punctate de o conștiință teoretică. Rațiunea umană pendulează între o gândire sistemică și un aspect pasiv al sistemului reglat de o latură autonomă a mentalului și de o latură eteronomă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
actualului, a legităților terestre, neputând intra în conjuncție cu libertatea lui Dumnezeu. Parafrazând titlul unei lucrări memorialistice a lui Victor Ioan Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, putem afirma că libertatea este un alter divin, consubstanțial ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce pune omul în poziția privilegiată de a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
formei și al prezentării, dar, prin excelență, ortodoxă, sub aspectul conținutului și al orientării. Pornind de la Homeakov, Golubinski, acești apologeți au susținut, prin metoda științifică, orientarea tradițională a teologiei ruse. Problematica apologetică abordată în operele lui Rojdestvenski, Kudreavțev et Glagolev gravitează în jurul unor teme esențiale, precum: • Divinitatea. Dumnezeu, în calitate de Ființă Supremă, trebuie perceput nu numai ca un simplu principiu ontologic, autonom și etern, ci și ca o Ființă supra-spirituală, cu trăsăturile specifice ale existenței absolute: conștiința, rațiunea și libertatea. Argumentul ontologic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impur: principiul de pierzare care e Pirgu. Eroul romanului este tocmai acest grup stelar, cumpănind luminile de aur și de azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungind nălucile Penei și Ilincei, gravitînd în jurul lui Pirgu, centru fictiv și buf. E prima oară în literatura noastră și a doua oară poate în literatura universală (cazul lui Dostoevski, mai complex, trebuind cercetat cu altă grije), cînd natura planetară se substituie naturei biologice, sociale ori
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
av�nd deasupra un etaj-atic viguros, cu statui că ornamente de v�rf, este un ecran care marcheaz? tamburul domului. Aceast? retoric? monumental? ?i ornamental? este total str?în? dinamicii plastice a lui Michelangelo. Manierismul Cercul de arhitec?i care gravitau �n jurul lui Bramante, mai ales �n s�nul unei adev?rate ?coli de arhitectur? �ns?r-cinat? cu construc?ia bazilicii Sf�ntul Petru, se �mpr??ție prin Italia, �ncep�nd din 1520, dup? moartea lui Rafael, discipol ?i succesor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pe la 1820, ?i uneori ?i dup? aceea. Italia, sl?bit? din punct de vedere politic ?i economic, nu mai este un pol creator, �n ciuda inestimabilului s?u capital de modele ale culturii clasice ?i cu Romă ca centru de gravita?ie. Totu?i, proiecte de prestigiu s�nt lansate de Napoleon, de exemplu, la Vene?ia ?i la Romă, unde se distinge G. Valadier (1762-1839) autor al unor vile luxoase. La Napoli, A. Niccolini (1772-1850) constru-ie?te teatrul Șan Carlo
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
istoriei umanității drept post- seculară. Această apreciere sugerează, pe de o parte, existența unei tendințe de recuperare a religiei și a religiozității și, pe de altă parte, plasarea lor într-o dimensiune mundană. Drept dovadă, politicile publice ale ultimilor ani gravitează în jurul unor concepte ca asistare, caritate, dezvoltare comunitară, întrajutorare, coeziune socială. Ascendența creștină a acestora, ca expresii particulare, specializate ale iubirii aproapelui, e ușor de admis. Prezentul studiu evidențiază modalitățile de apropriere și valorizare a lor, ca bune practici sociale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sunt componente ale secundarului, dar că centralitatea poate trăi numai în și prin secundar 60. Marginalitatea este mai amplă decât centralitatea, diversitatea mai amplă decât claritatea, și potențialitatea mai amplă decât actualitatea. Literatura însăși este secundară în preocupările umane care gravitează în jurul ideii de dreptate socială, progres economic, mediu, mântuire, sexualitate, foamete, cunoaștere etc.61. Dar, principalul și secundarul coexistă. Primul domină pe al doilea, iar la un moment dat, secundarul ia poziție antagonistă față de principal și îl asimilează. Principalul ca
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
făcut pe cale spirituală, pe cale sentimentală de aici pornește. Toată opera mea este închinată acestui târg modest altădată, care prin condiția lui de focar al spiritualității românești s-a ridicat în conștiința neamului pe o treaptă deosebit de înaltă 36. Viața cultural-intelectuală gravita în jurul Liceului Nicu Gane. Modelul sălii de sport ca locație a evenimentelor artistice este preluat și de acest liceu. Aici, C. Nottara își va serba retragerea din activitate, iar în 1930, Sadoveanu va sărbători tot în această sală împlinirea vârstei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Liceului Laurian, I. V. Luca, insista asupra manierei individualiste în care școala ar trebui să-și trateze elevii pentru că, altfel, "când școala cată să deschidă cu aceeaș chee toate felurile de suflete, strică pe cele mai multe din ele"71. Idealul educațional gravita în jurul noțiunii de "personalitate", definită de pedagogul C. Narly, ca "maximul de desvoltare, într-o ființă umană, a originalității sale specifice, în marginile principiului social". Și pentru că personalitatea elevului se manifestă variabil și este supusă influențelor exterioare, educația în calitate de instanță
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
urma să apară lunar datorită solicitărilor cititorilor 37. Încă din primul număr apărut în 1935, semnatarii creațiilor încep să se restrângă. Oricât de discutabil ar fi conținutul acestei reviste, Junimea literară a constituit totuși un nucleu cultural în jurul căruia a gravitat tânăra generație intelectuală bucovineană. Impactul asupra publicului a fost considerabil, dovadă stând și apariția tot mai frecventă a revistei ce a tipărit nu doar creații literare, ci și o cronică bogată a evenimentelor culturale din zonă sau a presei culturale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
oficialitate de interior, deși ea își afișează nonconformismul și se opune puterii dominante. Intelectualul și puterea Constatăm cum conceptul de intelectual a avut în istorie aderența poate cea mai mare, cu straturile sale semantice care descind din cîmpul lexical ce gravitează în jurul noțiunii de intelect 168, și asta în pofida atîtor interpretări tendențioase făcute în marginile alianței dintre intelectual și politică. E aici un binom care a inflamat reflecția cu strategii hermeneutice dintre cele mai contradictorii. Bunăoară, am citit în Eugen Ionescu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o carte de cultură, una în care istoria, nu doar a spațiului românesc, e văzută prin grila mentalului colectiv din perspectiva lucidă și productivă ca sens al spiritului elitist. Avem de-a face cu o structură complexă al cărei scenariu gravitează în jurul doimii text-imagine, un binom nelipsit de altfel din formele clasice ale cărților de bucate. Asemenea cărți au mai scris Prințul Charles și Prințul Henrik al Danemarcei. Însă ansamblul construit de Principesa Margareta dovedește originalitate, are straturi eminamente culturale în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
înlocui pe cele curente, iar mijloacele de care se folosește sunt reconstruirea și reinterpretarea; (b) concepția hermeneutică care urmărește să analizeze ce au însemnat tot timpul, în profunzime, cuvintele teoriilor curente (Burgess și Rosen 1997: 6-7). Principala problemă în jurul căreia gravitează întreaga dispută platonism/nominalism este următoarea: avem motive bune să preferam o metafizică ce nu acceptă entitățile abstracte față de una care le include? Am văzut în secțiunea 4.5.3.1. care sunt motivele invocate de platoniști în favoarea poziției lor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că în pauza unui eveniment merge până la Umberto Eco. Să fii primit de Umberto Eco e neverosimil. Reacția de uimire a doamnei la vederea autografului acordată Lui Moshe Idel de către Umberto Eco, este legitimă. Valoarea impune și distanțează. Totuși valorile gravitează în jurul acelorași puncte, se așează în prietenii care îmbogățesc istoria lumii. Prietenia dintre el și Culianu este exemplară. Se bazează în primul rând pe o aproape inexplicabilă afinitate spirituală. Sunt atrași de aceleași teme fără a interacționa în prealabil. Când
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
constituie un asemantem; 2) trecerea la enunț sau actualizarea, în alți termeni (Bally), se asociază numele propriu unui referent și i se elaborează un nucleu semantic primar: Arthur = x numit Arthur; 3). în enunț, numele propriu dobândește sensuri secundare care gravitează ca electronii în jurul atomului semnificativ: de ex., Arthur = fiul vecinului, pasionat de mecanică, blond, îndrăgostit de Julie etc. Avantajul acestei triade este, în viziunea lui Wilmet, de a nu contesta niciuna dintre teoriile curente, ci de a reuni avantajele acestora
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
apasă, un văl străveziu a cărui imagine e văzută ca o "diafană povară", "cereasca greutate"61. Deși apăsătoare, greutatea e diafană, căci e a cerului ce umple imaginea inimii 62. Inima e astfel înclinată spre puterea de atracție a înaltului, gravitează pe orbita unui centru de greutate dinafara ei. Dacă "altar al divinului este inima omului" (Sf. Bonaventura), conform acestei viziuni teocentrice, deschisă din perspectivă cardiacă, omul renunță la propria persoană imaginară pentru a se alătura imaginii divine, chipului supranatural care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]