10,924 matches
-
spre Spania se duse La bordul unei nave, cu Rodrigo, erau aproape de țărmul patriei natale. O flotă turcă însă, în apropiere de Costa Brava în obezi îi puse. Și în Algeria fură duși, vânduți ca sclavi lui Dali Mami un grec turcit. Unde-n cinci ani Cervantes Miguel să evadeze, de patru ori a încercat. De fiecare dată însă planurile sale-au eșuat și torturat a fost și chinuit Căci el, lua mereu asupra sa întreaga vină și ce era pe
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miguel_de_cervantes_y_saavedra_din_peregrinarile_parintelui_literar_al_vestitului_hidalgo_don_quijote_de_la_mancha_.html [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
însuși cât mai mult din ’datul’ Mântuirii colective, care i se datorează desigur - lui Isus. În zilele acestea nu mai cred foarte mulți că sunt damnați (fiind și treaba autoeducației de fapt) și că au un destin implacabil precum vechii greci, care de altfel filosofi fiind presupuneau un rol activ de nesupunere față de vitregiile „sortite”, acest lucru reprezentând mântuirea personală - o altă previzualizare păgână a mântuirii, de altfel. O revelație poate fi faptul conștientizării prin fiecare celebrare a Nașterii lui Cristos
TRILOGIA DIVINA VS TRILOGIA IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1419608468.html [Corola-blog/BlogPost/357594_a_358923]
-
căci altfel s-ar anula orice relație între cele două componente: "" (Sf. Grigorie Palama) [47] . Așadar, existența unei legături reale a celor două componente este afirmată explicit. Rămâne ca să vedem pentru care organ se pronunță Sfinții Părinți în vederea localizării minții. Grecii o situau în creier, iar iudaizanții în inimă. Se pare că aceste precizări nu sunt departe de adevăr, insuficiența fiindu-le dată doar de unilateralitatea lor. Ignatie Brianceaninov spune că mintea, deși imaterială, se află în creier, iar puterea contemplativă
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
său: „Frumosul mediază între sensibil și rațional, înalță, eliberează”. Nietzsche nu credea decât într-un zeu care știe să danseze. De ce? „Pentru că dansul are multiplă încărcătură, el e nu doar un simbol, ci este viață, devenire, muzică”. Se spune că grecii înțelegeau bine relația între minte, corp și suflet și considerau că arta poate fi plăcută lui Dumnezeu, dar că poate fi și instrument al Diavolului. Aveau dreptate, fiindcă există, în special în zilele noastre, o deviere a adevăratului scop al
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1430055697.html [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
simbioză culturală romano-occidentala, în afară de Școală Ardeleană, care este etalonul încă neegalat al programului de emancipare națională și socială. 3a) Valahii au luat ultimii contact cu occidentul la Paris, în capitala sec.XIX. Protejați bine de influență din apus de turci, greci, ruși și sârbi, legăturile lor cu vestul au loc pe filiera culturală, iluminista, laică, franțuzească. Teologia catolică le este încă necunoscută. 4) Faptul că Bucureștiul e capitala acestor provincii diferite în raport cu UE și continuă politica greco-pravoslavnică anti occidentala, eludând proiectul
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1414587675.html [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
unit cu Roma și celălalt oscilând între a doua și a treia Romă, Constantinopol, Moscova, sau chiar a patra, București există și alternativă ca ortodocșii moldo-valahii să se coacă sub oblăduirea UE/NATO, sau în cel mai rău caz, împreună cu grecii și bulgării să se elibereze de constrângerile, fără o comuniune cu Roma, de neînțeles a codului canonic romano-catolic actualizat și modernizat, așa zisul acquis communautaire al UE, și să formeze un Bloc Ortodox, de la Moscova la Muntenegro. Ghinionul de a
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1414587675.html [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
s-a născut într-o peșteră... „Luptați-vă pentru frumusețea mea!”, strigă brusc, în istoria abia începută a lumii, Elena din Troia. Și spadele s-au încrucișat, ațâțate fiind de plăcerea frumosului feminin. Frumosul căzuse pe pământ prin femeie. Dar grecul care a furat focul de la zei, prin Prometeu, a știut că-i mai lipsește să fure și frumosul din Olimp; și atunci s-a apucat să-l aducă printre muritori, prin „măsură”. Plictisit apoi de „proporții”, ei îl roagă pe
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
lumină deci dintr-o dată de așa noroc. Omul din fața sa nu îi spuse nimic ci doar luă lingura de lemn de alături și începu să amestece în blid foarte încet după care își întinse iar mâinile pe masă. Hangiul, un grec scund și cu niște ochi iscoditori veni de îndată lângă masă. - Ce dorește stăpânul meu? întrebă acesta într-un dialect ivrit aproximativ, văzând straiele cu care era îmbrăcat Baraba. - Vin din cel mai bun. Doi sextarius de vin. Zece cotili
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
el de gât! spuse Baraba încrâncenat. Ucenicul nu păru însă descumpănit. -Tot vorbeai de respectarea legii prietene...! Iată! Strângând de gât pe adversarul tău calci legea Domnului care spune să nu ucizi! -Taci acum! se răsti Baraba. Vorbești ca un grec, mai spuse el prefăcându-se de astă dată a nu mai fi supărat. -Cum adică? întrebă ucenicul. -Uite-așa! Sucești cuvintele și faptele pe toate părțile cum fac elinii cu filozofia lor proastă și idioată care dă dureri de cap. Ești
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
nou pe ucenic cu palma, cu și mai multă forță decât data trecută. Nu mai zâmbea, fiindcă chiar i se păruse o glumă proastă. Ucenicul își duse mâna la gură și realiză că îi curge sânge din buze. Chiar și grecii aflați la masa lor observară disputa dintre cei doi însă nu dădură atenție prea mare acestui lucru îndemnați fiind de profesorul lor ca să toarne vinul în cănile de aramă. Baraba își dădu și el seama că depășise măsura și le
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
la masa lor observară disputa dintre cei doi însă nu dădură atenție prea mare acestui lucru îndemnați fiind de profesorul lor ca să toarne vinul în cănile de aramă. Baraba își dădu și el seama că depășise măsura și le aruncă grecilor o privire piezișă care ar fi însemnat ca fiecare să-și vadă de treaba lui fiindcă nu se întâmplase mai nimic. După câteva clipe, timp în care Baraba bău vinul din cupă, ucenicul îi răspunse luminându-se dintr-o dată la
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
ucenic, Baraba îi spuse acestuia adresa și întrebându-l dacă a înțeles, omul dădu din cap afirmativ și luându-și rămas bun se ridică de la masă și plecă. Baraba mai zăbovi un timp pe la masă aruncând câte o privire către grecii care făceau mare zarvă la masă îndemnând hangiul să le mai aducă vin și mâncare. Se gândi la ciudatele vorbe ale celui care fusese la masă mai devreme cu el și își aminti discuția pe care o avusese cu ani
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
care-ți va spune că îmi vreau ,,inima” înapoi. De aceea fii mereu gata, iar când vei auzi vorbele acestea să faci cum ne-am înțeles”. Gîndind acestea, stătu puțin la masă, își bău vinul rămas și ieși trecând pe lângă grecii care făceau un haz de pomină. Făcu un mic înconjor pe niște străduțe lăturalnice ca să se asigure că nu este spionat, aruncând priviri iscoditoare din când în când în urma sa și deși nu i se păru nimic suspect, bănuia însă
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
proximitate. Deoarece, distanța nu foarte mare față de brațul sf. Gheorghe, se pare că este totuși un spațiu mlăștinos, cu bălti și/sau lacuri, canale de la care până la cetate se puteau construi ușor - viaducte - “tehnică” apărută de altfel prima dată la greci, în ciuda termenului latin. Cu toate că, așa după cum se obișnuia în general, cetățile române se structurau de obicei pe dealuri/ coline și reliefuri mai înalte, definite prin stabilitatea ce o transmiteau astfel cetăților construite pe ele, ori această -în formă trapezoidala - se
PRIMII MARTIRI AI TINUTULUI, ASTION SI EPICTET, MOTIV DE PELERINAJ LA CETATEA HALMYRIS de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Primii_martiri_ai_tinutului_a_valerian_mihoc_1368099293.html [Corola-blog/BlogPost/344748_a_346077]
-
culte”, ambele fiind declarate biserici naționale. Statutul juridic al Bisericii greco catolice și relațiile sale cu statul român au fost mai bine precizate prin Concordatul dintre Vatican și România (1927 1929). Documentul prevedea existența în România a trei rituri catolice: grec, latin și armean. Pentru ritul grec se stipula următoarea structură organizatorică: o mitropolie la Blaj, cu patru dieceze sufragane: Oradea, Lugoj, Cluj Gherla și Maramureș. În activitatea sa, Biserica greco catolică a fost sprijinită de asociații ale laicatului. În anul
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
și al Giuliei. Ashkelon e un peisaj dezolant, unde existența e la limita suportabilității: „Un petec de pământ din apropierea Mării Mediterane, la miazăzi de o așezare antică, prin care de-a lungul vremurilor s-au abătut tot felul de neamuri: greci, cruciați, turci, romani. O mocirlă de cu oameni necăjiți, uitați de Cel de Sus. Ființe omenești care-și câștigă bucata de pâine prin muncă grea. Bărbații își petreceau timpul în largul mării, pe bărci din nuiele. Erau într-o veșnică
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/ioan_holban_1463480105.html [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
însămânțata cu sacralitatea? Nu este cazul să analizez acum și aici opera lui I Creangă, dar rămâne loc pentru două întrebări retorice simple, așa cum și-a încheiat marea profesoară disertația să, si anume: a) pe bună dreptate ce ar fi grecii fără Homer? b) dar românii fără Ion Creangă? Elenă Armenescu August 2006 - București Referință Bibliografica: Puterea tainica a cuvântului / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 510, Anul ÎI, 24 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elenă Armenescu
PUTEREA TAINICĂ A CUVÂNTULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Puterea_tainica_a_cuvantului_elena_armenescu_1337850369.html [Corola-blog/BlogPost/347049_a_348378]
-
și are multe mădulare, și după cum mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, tot așa este și Cristos. Noi toți, în adevăr, am fost botezați de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; și toți am fost adăpați dintr-un singur Duh...” (1 Cor 12:12,13) Despre complexitatea trupului uman s-au scris biblioteci și procesul cunoașterii acestuia a ridicat spre mirare sprâncenele multor oameni de știință. Corelarea
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Omul_dincolo_de_sine.html [Corola-blog/BlogPost/345011_a_346340]
-
Nu există ierarhie în structura trupului, din punct de vedere biologic. Apostolul Pavel sublinia același lucru în versetele de mai sus: „Noi toți, în adevăr, am fost botezați de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; și toți am fost adăpați dintr-un singur Duh...” În Galateni 3:28, apostolul Pavel continuă: „Nu mai este nici Iudeu nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nici parte bărbătească nici parte femeiască
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Omul_dincolo_de_sine.html [Corola-blog/BlogPost/345011_a_346340]
-
an, Darius, regele Perșilor, a trecut cu o armată uriașă prin părțile noastre, prin Dobrogea, împotriva Sciților de la nordul Mării Negre, care-i turburau împărăția. Neamurile tracice din drumul armatei lui Darius, înspăimântate, s’au închinat de îndată, fără lupta. Singuri Grecii n’au vrut, hotarindu-se cum spune Herodot la o rezistență îndărătnica”. Disproporția de forțe era însă prea mare, așa încât au fost supuși.” Secante românești: „Halal de mine! Sunt orfan!” de Adrian Irvin Rozei „Le Marais este unul dintre cele mai
A APARUT NUMARUL 87, PE LUNA SEPTEMBRIE, AL REVISTEI “PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/A_aparut_numarul_87_pe_luna_septembrie_cristi_dumitrache_1346844561.html [Corola-blog/BlogPost/343776_a_345105]
-
săbii, statui grecești, centurioni cu picioare păroase, coifuri cu coarne vikinge, castele cocoțate pe stânci și tablouri renascentiste, ia la rând toate epocile și punctează pe alocuri, ca din întâmplare, ”invențiile” care s-au dovedit viabile până în zilele noastre: democrația grecilor, dreptul roman, arhitectura evului mediu, comerțul hanseaticilor, revoluția industrială engleză. Mai vin două pagini de etică și un pic de sociologie, clădite pe antagonismul război-pace, bună ocazie de a sublinia nevoia absolută de înțelegere dintre popoare. Abia aici, după așa
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1411736066.html [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
1519, până la abdicarea sa în 1556) și Le Roi des fleuves de l'Europe de Napoleon Bonaparte (1769-1821, împărat al Franței - 1804-1815), bătrânul fluviu a dominat spațiul valaco-pelasgo-daco-getic, o lume fără asemănare care a lăsat posterității o civilizație aparte. Dacă grecii au numit fluviul Istros / Hister și chiar Danaistru, romanii l-au numit Danubius ‘Zeul fluviului', preluat de alte neamuri sub forma Donau în germană, Dunaj în slovacă, Duna în maghiară, Dunav în croată, Dunav în bulgară, Danube în engleză și
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Dunarea_in_poezie_al_florin_tene_1354426848.html [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
doi Adami cu câte-o Evă: Doi broscani și cu-o broscancă, doi franțuji și-o franțuzoaică Doi englezi și-o englezoaică, doi rusneci și cu-o rusoaică, Doi nemțoci cu o nemțoaică, doi arabi și-o arăboaică, Și doi greci cu o grecoaică cu mustață de tigroaică. Bașca au iesit din valuri, cu noroc, doi mexicani Și cu-o mexicancă trăznet, la vreo optsprezece ani. Și-ncă doi yanchei pur-sânge au scăpat și ei ... Citește mai mult Pe o insulă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sorin_olariu/canal [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
minune doi Adami cu câte-o Evă:Doi broscani și cu-o broscancă, doi franțuji și-o franțuzoaicăDoi englezi și-o englezoaică, doi rusneci și cu-o rusoaică,Doi nemțoci cu o nemțoaică, doi arabi și-o arăboaică,Și doi greci cu o grecoaică cu mustață de tigroaică.Bașca au iesit din valuri, cu noroc, doi mexicaniși cu-o mexicancă trăznet, la vreo optsprezece ani.Și-ncă doi yanchei pur-sânge au scăpat și ei ... XIX. COPILUL LACRIMILOR TALE, de Sorin Olariu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sorin_olariu/canal [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
anuală și trec pragul agențiilor de turism pentru a-și programa câte o săptămână sau chiar două de sejur în străinătate sau în sațiunile de pe litoralul românesc. Și pentru că e vara cei mai mulți se îndreaptă spre mare. La turci și la greci condiții mai bune, prețuri mai scăzute Grecia si Turcia rămân destinațiile din străinătate preferate ale sibienilor și în această vară, iar mai mult de 80% dintre cei care șiau rezervat deja concediul au ales Antalya și insulele elene. Cei mai mulți și-
Sibienii preferă un concediu în Turcia, Grecia sau la Marea Neagră by http://www.zilesinopti.ro/articole/5675/sibienii-prefera-un-concediu-in-turcia-grecia-sau-la-marea-neagra [Corola-blog/BlogPost/97746_a_99038]