999 matches
-
polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
aflată în parea stângă. Ea are hramul “Sfânta Elisabeta a Portugaliei” (sărbătorit la 4 iulie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 151 credincioși romano-catolici (3,57% din populația localității) și 1 greco-catolic. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Ilișești s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană sau polonă) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
evrei (2,07%), 29 țigani, 15 unguri, 5 polonezi, 1 rus și 1 cehoslovac. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.503 ortodocși (89,09%), 135 romano-catolici (8%), 35 mozaici (2,07%), 12 evanghelici (luterani), 1 greco-catolic și 1 de religie nedeclarată. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
țigani (6,30%), 28 polonezi, 18 ruși și 2 ruteni. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.172 ortodocși (55,17%), 727 romano-catolici (34,22%), 156 mozaici (7,34%), 59 evanghelici (luterani) (2,77%) și 10 greco-catolici. În prima jumătate a secolului al XX-lea, au funcționat la Bucșoaia două organizații germane: „Katholischen Mädchenbund“ (Organizația Fetelor Catolice) și „Katholischen Jungmännerverein“ (Asociația Tinerilor Catolici), care aparțineau de „Landesverband der katholisch-deutschen Jugend in der Bukowina“ (Asociația Națională a Tineretului
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
biserica din Frasin. La recensământul din 2002, din cei 6.532 locuitori ai comunei Frasin, 6.357 s-au declarat de religie ortodoxă (97,32%), 147 de religie romano-catolică (2,25%), 19 penticostali, 4 creștini după Evanghelie, 2 adventiști, 1 greco-catolic, 1 evanghelic (luteran) și reformat. Comuna Frasin era formată din patru sate: Frasin, Bucșoaia, Doroteia și Plutonița. În anul 2003, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin era considerată cea mai mare filială a parohiei cu circa 60 de
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
era de 1.234 locuitori, dintre care 895 polonezi (72,52%), 255 ruteni (20,66%), 56 români (4,53%), 20 germani (1,62%), 5 evrei și 3 ruși. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 915 romano-catolici (74,14%), 266 greco-catolici (21,55%), 48 ortodocși (3,88%) și 5 mozaici. O parte a etnicilor polonezi din Solonețu Nou a emigrat în 1946 și 1947 în Polonia, plecând atunci 523 de persoane, iar satul Solonețu Nou rămânând cu o populație de 527
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
d. 1975, Șimleu Silvaniei) a fost un geolog, arheolog, profesor, jurnalist și om politic. a fost deputat de Sălaj, președinte al organizației județene a Partidului Național Liberal, prefect și vicepreședinte la Camera Deputaților. S-a născut într-o famile de greco-catolici la 20 februarie 1893 în Boianul Mare, atunci în plasă Tășnad, fiind unul din cei zece copii ai preotului Emil Lobonțiu, fiul preotului Ioan Lobonțiu, cel care a început la 1848 revoluția în Giurtelecu Șimleului. "Pe mine m-a crescut
Emil Lobonțiu () [Corola-website/Science/324035_a_325364]
-
(n. 27 iulie 1867, Șimleu Silvaniei — d. 1943, Cluj) a fost un avocat, profesor, filozof și jurnalist. S-a născut pe 27 iulie 1867 într-o famile de greco-catolici, fiind fiul Clarei Maniu si a lui Ioan Maniu, unul dintre descendentii lui Laurențiu Man. A avut următorii frati: Scipio (+8ani); Elena, măritată cu Ioan Pop, vicar foraneu la Năsăud; Iuliu; Sabina (+22ani); Ioan (+7luni); Cornelia, călugărită sub numele de
Cassiu Maniu () [Corola-website/Science/324042_a_325371]
-
limita estică a localității. Monografia lui Kádár mai spune că în anul 1777 o parte a comunității acceptă uniația, restul rămânând ortodocși. Apar astfel dispute, rivalitatea dintre cele două confesiuni având ca subiect tocmai biserica satului. Ulterior, biserica este cedată greco-catolicilor, în urma intervenției guvernanților. În prima parte a secolului al XIX-lea, biserica este menționată în șematismele bisericii greco-catolice, fiind închinată "Sfinților Arhangheli". Într-un inventar al parohiei greco-catolice din Rus, din 9 Iunie 1940, printre alte bunuri este menționată și
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
pentru Transilvania, pe anii 1926-1928, printre bisericile care primesc acordul de demolare pe motiv că deveniseră neîncăpătoare sau se aflau în stare de ruinare se numără și cea de-a doua biserică de lemn din Poșaga de Jos (cea a greco-catolicilor). Din Șematismul Veneratul Cler al Archidiecesei Metropolitane Greco-Catolice Române de Alba-Iulia și Făgăraș pre anul 1900 aflăm că la începul secolului XIX în Poșaga de Jos au funcționat ca preoți Vasile Popa acestuia urmându-i Vasilie Pintea care slujea pe la
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
de-a lungul timpului, a unei mari diversități religioase, fiind prezenta religia greco- catolică, reformata, româno- catolică, unitariana, ortodoxă și religia mozaica (evrei). Începînd cu anul 1848 și practic până în anul 1948 ponderea populației, după apartenența religioasă, era formată din greco-catolici, urmată la mare distanță de reformați. Populația de religie mozaica este formată din câteva familii de evrei care au locuit în Aruncuta până în preajma celui de-al doilea război mondial. Decretul regimului comunist nr.358/1 decembrie 1948 scoate, în
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
coaguleze diversele grupuri, ci caracterul național trebui înțeles prin prisma structurii etnice, sociale și politice a membrilor, prin legăturile mai mult sau mai puțin efemere stabilite între diferitele grupări, prin scopul unic urmărit - înlăturarea comunismului"". 2. caracter creștin: ""Desființarea cultului greco-catolic la 1 decembrie 1948 și măsurile de prigoană luată împotriva unor credincioși și preoți ai acestui cult au provocat și ele plecarea în munți a unor persoane urmărite de Securitate sub denumirea de „nereveniți”. Tot din motive religioase au plecat
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
momentele când Ungaria vecină vehicula ideea revizuirii granițelor stabilite prin tratatele de la Versailles. La 19 aprilie 1934 s-a constituit Comitetul județean al Ligii Antirevizioniste Române, Dr. Aurel Baciu fiind ales membru, alături de protopopii Ștefan Rusu (ortodox) și Elie Câmpeanu (greco-catolic), Francisc Porubschi, prefectul județului, Dr. Emil Aurel Dandea, primarul municipiului Târgu-Mureș, Dr. Ioan Vescan, fost prefect al județului, și profesorul Dumitru Mărtinaș. La 10 mai 1937 a avut loc, în sala festivă a Palatului municipal din Târgu-Mureș, Adunarea Generală a
Aurel Baciu () [Corola-website/Science/327142_a_328471]
-
și locul ieșirii Streiului din depresiune. Și-a primit numele de la poziția înconjurată de cursul Râului Mare și Apei Borii. Prima dată s-a aflat despre biserică datorită cercetătorilor epocii romane (sec. XVIII), iar cea dintâi descriere se datorează vicarului greco-catolic Ștefan Moldovan (1853), care clasat biserica într-o perioadă neverosimil de timpurie (între secolele VIII-XIII). Analizele științifice le-a inaugurat Virgil Vătășianu (1936, 1959). Au urmat contribuții parțiale semnate de către Ștefan Lupșa, Mircea Păcurariu și Vasile Drăguț. Apoi Radu Popa
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
lună o slujbă este realizată și în limba germană. Una dintre cele mai vechi biserici a românilor din Târgu Mureș este Biserica Bob, cunoscut și sub denumirea "Biserica de Piatră", ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea pe cheltuiala episcopului greco-catolic Ioan Bob de la Blaj. De această biserică se leagă activitatea protopopului și istoricului Petru Maior. Planul lăcașului cult are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
În 1750 românii catolici au primit o parcelă de la oraș în urma intervenției călugărului iezuit József Balogh. Cu ajutorul economic al unui comerciant român a fost ridicată aici o biserică de lemn. În 1792, după ce vechea biserică arsese într-un incendiu, episcopul greco-catolic Ioan Bob a acordat sprijinul material necesar pentru ridicarea unui lăcaș de cult din cărămidă în stil baroc, devenind astfel ctitorul bisericii, așa cum o demonstrează și inscripția aflată deasupra ușii. Lucrările au fost conduse de János Topler. Reprezentanții Școlii Ardelenești
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 33.706 locuitori, dintre care 22.393 români (66,4%), 9.465 maghiari (28,1%), 933 țigani (2,8%), 832 evrei (2,5%) ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 19.106 greco-catolici (56,7%), 7.687 reformați (22,8%), 4.003 ortodocși (11,9%), 1.798 romano-catolici (5,3%), 835 mozaici (2,5%) ș.a. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, județul Turda număra 181.953 locuitori. Distribuția pe orașe și plăși
Plasa Unirea, județul Turda () [Corola-website/Science/330732_a_332061]
-
respectat de către conaționali. În calitate de vicepreședinte al Fundației Mitropolit Alexandru Șterca-Șuluțiu din Blaj, toate recomandările sale pentru continuarea studiilor erau onorate, la fel erau tratate și recomandările către Comitetul Fundației Emanoil Gojdu. A protestat ferm împotriva încercării de încorporare a românilor greco-catolici din Budapesta, în parohia greco-catolică maghiară de Muncaci, reușind să fie puși sub jurisdicția Episcopiei Române unite din Oradea. Deși înalt funcționar de stat, a rămas împreună cu toți membrii familiei sale români devotați în ciuda interdicțiilor de tot felul impuse prin
Ioan Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328791_a_330120]
-
anelastice în: validarea operabilității instalațiilor sub presiune și a sclerometriei în metrologia încercărilor de materiale.” În SUA a fost foarte activ în rândul comunității românești. A fost membru fondator și director onorific al Ziarului MIORIȚA USA. Patriot român autentic, creștin greco-catolic, a promovat cultura românească și prietenia cu alte națiuni. Contactat de către unele cercuri maghiare din S.U.A. pentru sustinerea separării Transilvaniei de România, le-a răspuns indignat: Cum adică? Să-i propui chiar unui Rațiu așa ceva?! S-a repatriat împreună cu soția
Mircea-Dimitrie Rațiu () [Corola-website/Science/328776_a_330105]
-
întâlnire cu Patriarhul Chiril I al Moscovei, în Havana, capitala Cubei , în urma căreia au semnat o declarație comună, cu 30 de paragrafe, în care, printre altele, cei doi își exprimă speranța că această întâlnire va deschide calea reducerii tensiunilor între greco-catolici și ortodocși, intensificate de conflictul din Ucraina. Papă Francisc vorbește cursiv pe langă spaniolă, limba oficială a Argentinei, italiană - limba maternă a părinților -, engleză, franceza, latină, germană, limba în care și-a redactat teza de filosofie. Posedă noțiuni de limbă
Papa Francisc () [Corola-website/Science/328849_a_330178]
-
care 16.553 români (49,6%), 11.147 germani (33,4%), 4.521 maghiari (13,6%) ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 16.455 ortodocși (49,4%), 14.545 romano-catolici (43,7%), 1.105 luterani (3,3%), 511 greco-catolici (1,5%) ș.a. În 1930 Plasa Sântana era alcătuită din 13 sate. <br>
Plasa Sfânta Ana, județul Arad () [Corola-website/Science/329432_a_330761]
-
mai compus trei melodii pentru banda sonoră. Chahine a denumit-o „vocea secolului XX” și a primit Premiul Egiptean pentru Critici. Majida este fiica muzicianului libanez Halim El Roumi și a soției sale Marie Loutfi, care erau un cuplu de greco-catolici de rit malekit din orașul Tir din sudul Libanului. S-au căsătorit în Egipt și au avut trei fete, Maha, Mona și Majida, și un băiat, Awad. Halim El Roumi a colaborat cu mari muzicieni și cântăreți, dintre care este
Majida El Roumi () [Corola-website/Science/330933_a_332262]
-
aveau o conștiință socială mai dezvoltată decât cei aflați sub dominația rusă în Basarabia și erau conduși de o elită politică experimentată și activă, formată din reprezentanți ai clasei de mijloc a orașelor și intelectuali ai satelor (preoți ortodocși si greco-catolici, profesori, funcționari publici). La începutul secolului al XX-lea, comunitatea ucraineană era favorizată la nivelul administrației locale. În aceeași perioadă opțiunile politice ucrainene se îndreptau spre 3 curente politice: "Bătrânii ruteni", "Tinerii ruteni" și "Radicalii". Din 1896 activa în Bucovina
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580 locuitori.
Plasa Recaș, județul Timiș-Torontal () [Corola-website/Science/333884_a_335213]
-
județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580 locuitori.
Plasa Ciacova, județul Timiș-Torontal () [Corola-website/Science/333883_a_335212]