1,673 matches
-
să promiți. A mai jurat el odată fără să-și respecte jurământul și toate relele s-au îngrămădit deasupra-i. Așa că, deși e la distanță de mama care amenință furtunos prin telefon, tot nu poate scăpa de ploaia ei cu grindină sonoră. Așa că va merge la biserică, se va spovedi. În loc de eliberare de toate acumulările jegoase ale existenței, se alege cu o eliberare de biserică. Slujitorii bisericii, și ei oameni, se împotmolesc la marginea esenței, fără să mai ajungă să o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fără veste". "Începu să geamă, frântă în brațele lui, în timp ce el o poseda sălbatic". Din cele petrecute după aceea, Jeanne nu-și mai amintește nimic, căci "își pierduse capul". "I se păru doar că el îi strivise buzele cu o grindină de mici sărutări recunoscătoare". Apoi el mai încercă de câteva ori să se apropie, dar ea se împotrivi îngrozită. Se zbătu, iar când "întâlni pe pieptul lui același păr des pe care-l simțise mai înainte pe picior, se trase
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
poligoanele lichelismului universitar Se fac internări În clinici violente Pentru accidente de logică marxista. Pegra roșie absoarbe Resturi obscure Pripășite la fostele noastre ființe. Imense culturi de cuvinte sterile Închid drumul la ieșirea din unanimitate. Mandibulă alienării lovește că o grindină Oamenii obosiți de adevăruri neatinse: Suntem o fauna bolnavă de scorbut politic. Echilibrul firesc este prea departe de noi. Pe bulevarde editoriale perfidia conciliază Drepturile și libertățile triștilor naivi: ,,Să facem totul, dacă se poate și mai mult”. Catastrofă patriotică
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În italiană se întîlnesc cuvinte de origine spaniolă precum: complimento, desinvol-tura, fanfarone, flotta, lindo "curat; elegant", iar în portugheză numărul spaniolismelor este foarte mare: airoso "grațios, elegant", camarilha, carabina, donaire "distincție, grație", duende "stafie", endecha "bocet, cîntec de jale", granizo "grindină", heriondo "hidos, slut", humilde, neblina "ceață, pîclă", picaresco, prenda "dar, însușire", tango etc. Dacă portugheza a resimțit cea mai însemnată înrîurire spaniolă, limba română se află într-o situație opusă, fiindcă a receptat puține elemente în mod direct, cele mai multe preluîndu-le
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost însă recompensat prin surghiun (Și care e răsplata mărețului tău dar ?/ Amara nepăsare ! Exilul mult amar !). Departe de casă, omul este amenințat de moarte, opera - de uitare : Paingănul urzi-va pe voi învălitori./ Și eu, căzând în haos ca grindina în marea,/ Avea-voi două giulgiuri, și moartea și uitarea (V 5). Sosirea Iuliei la Tomis cu mesajul că Ovidiu poate reveni la Roma se dovedește tardivă, căci poetul e un cadavru, un spectru în ghearele peirei, și îl strânge
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
copil care intră în joc: "Numai să vină, îl așteptăm gata de apărare." Iar madam Segal răspundea îngrozită: "Nu, nu, oricât de bine apărați am fi, prefer să nu vină..." Frigul era ascuțit și vântul îți sufla zăpada, tare ca grindina, în față. Își ridică gulerul îmblănit al mantalei și grăbi pasul. În spatele lui, marea mugea. Făcu un ocol pe la poștă, de unde ridică mai multe scrisori de la Isidora, pe care și le vârî distrat în buzunarul interior. Îi răspundea rar la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Margareta nu va merge la studii în Uniunea Sovietică, atunci cine să meargă? Vremurile aveau nevoie de puritate pentru a o lua de la capăt. La ieșirea dintr-un lung coșmar, secolul, îmbătat de răbufnirile primăvăratice care străbăteau printre înghețuri și grindină, stârnea visuri frumoase și îndemna spre elanuri tinerești. Margareta se regăsea aici cu totul firesc. Cu trăsăturile ei pure și privirea arzătoare sub sprâncenele groase, împreunate, întruchipa ideea de tinerețe. Nu doar o întruchipa, dar parcă o absorbise cu totul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nimereau...“ Când au voit să ridice toate vitele din mănăstire, maicele au tras clopotele și au început să se roage cu mătănii către biserică. Impresionați, le-au lăsat vitele. „Tot așa se întâmplă de câte ori este vreo vijelie mare sau vreo grindină, și potopul se potolește.“ Afară de ale mâncării și băuturii, nu le-au luat nimic; este însă adevărat că ascunseseră prin poduri și pivnițe saltelele, pernele, toate lucrurile mai prețioase, și de atunci casele erau dezbrăcate, cum ziceau ele. Vin însă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am mai fost! Ce ne facem, Suflete? Vom zvârli ciubotele. Vom lepăda straiele. Vom lăsa drumurile și vom porni haihui, tot peste câmpii, tot peste păduri, călcând la pământ grânele, scuturând la pământ roadele, Cum merge vântul, și ploaia, și grindina, Cântând, Suflete, hăulind, Suflete, Să nu mai fim cuminți, Suflete! Să nu mai fim... 29 august 1958 Dragostele mele sunt treptele cunoașterii mele, căci fiecare nouă dragoste este un nou prilej pentru a mă dezvălui într-o lumină nouă. Nestăvilită
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dunga vântului o pasăre cânta sus peste râu înfiptă sta o aluniță-n cer din stâlp se clătina o sârmă semănând cu cusătura de la pantalon pre pietre călcând el umplea nădrag și veston pe-alese cu pietricele mai mari ca grindina sclipitoare și grele de parcă Heinrich n-ar fi fost nicicând făr’ de altă rațiune decât apa înaltă gata să se reverse adâncă numa’ bună să te-neci în ea uite cuibul și-l are pasărea-n frasin și prins de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
YOUNG: Băieți, voiajul ăsta în modulul lunar, cu Luna ca fundal, e fantastic. SNOOPY: ...(inaudibil) și avem în clipa asta un răsărit de Pământ... YOUNG: Suntem împreună... SNOOPY: Aprindere completă!... Nu-ți poți închipui zgomotul - ai crede că bate o grindină cu boabe de 3 centimetri... La New York, două surori gemene, de 59 de ani, se aruncă împreună de la al șaselea etaj, deprimate de viață. La Ajaccio, doi liceeni se sinucid - Jean, 17 ani, Simone, 16 ani - fiindcă familiile se opuneau
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
avut trăsături mai puțin maligne. Principala abilitate magică atribuită de popor evreului În răsăritul continentului este puterea de a stăpâni fenomenele meteorologice. Evreul era perceput ca un rain maker, un vrăjitor care poate declanșa sau opri ploaia, furtuna, vântul sau grindina. „Când evreii umblă pe la țară - credeau țăranii bieloruși -, Înseamnă că va fi furtună” <endnote id="(70, p. 137)"/>. Rutenii aveau o superstiție similară : „Are să plouă, căci evreii umblă primprejur” <endnote id="(3, p. 63)"/>. Polonezii erau convinși și ei că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că va fi furtună” <endnote id="(70, p. 137)"/>. Rutenii aveau o superstiție similară : „Are să plouă, căci evreii umblă primprejur” <endnote id="(3, p. 63)"/>. Polonezii erau convinși și ei că un evreu, chiar și mort, poate aduce sau Îndepărta grindina de pe ogoare <endnote id="(70, pp. 135 și 142)"/>. În 1859, după o călătorie În Moldova, medicul francez Eugène Léger scria următoarele despre credințele moldovenilor : „Totdeauna nenorociții evrei. De plouă, de bate vântul, de grindină. Evreul e pricina” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mort, poate aduce sau Îndepărta grindina de pe ogoare <endnote id="(70, pp. 135 și 142)"/>. În 1859, după o călătorie În Moldova, medicul francez Eugène Léger scria următoarele despre credințele moldovenilor : „Totdeauna nenorociții evrei. De plouă, de bate vântul, de grindină. Evreul e pricina” <endnote id="(164, p. 152)"/>. Acest tip de receptare a evreului/străinului a supraviețuit până În zilele noastre : „Ca de obicei, În România, chiar și de secetă erau de vină jidanii” - scria prin 1963 A. Schwefelberg În memoriile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
norii, se duc unde le e voia, Încăle când pe balauri, care Îi duc sus În văzduh. Când le vine pofta, stârnesc norii sau Îi Împrăștie, porun cesc vremii rele să se oprească deasupra unui ținut și să zdrobească cu grindina bucatele de pe câmp ale oamenilor, prăpădindu-le câteodată și vitele” <endnote id="(161, pp. 104-105 ; 35, pp. 141-148 ; 14, pp. 166-259 ; 578, p. 33)"/>. Faptul că În „Cartea solomonarului” apăreau descântece și formule magice scrise cu diverse caractere exotice, inclusiv
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai ales negustorii de cereale) ar fi patronii acestora. Cu alte cuvinte, se spunea că evreii Îi angajează pe solomonari sau pe alți vrăjitori pentru ca - În funcție de interesele lor În afaceri - să oprească sau să declanșeze ploaia, să trimită furtuna sau grindina pe ogoarele țăranilor, cu scopul de a-i obliga pe aceștia „să cumpere [cereale] de la jidani” <endnote id="(36, pp. 125 și 144)"/>. Evreul care aduce ploaia Conform multor credințe populare atestate la români, dar și la slavii nordici <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(139, pp. 89-91)"/>. De asemenea, În descântecele de magie meteorologică - degradate și ajunse În folclorul copiilor - par să fi supraviețuit unele reminiscențe privind arhaica practică rituală a sacrificiilor umane, practică menită să stopeze calamitățile meteorologice care distrugeau recolta (furtună, grindină, ploi excesive) : „Cu sabia lui Mihai [Arhanghelul],/ Cu toporul Domnului,/ Taie capul omului” (pentru exemple și comentarii, <endnote id="vezi 139, pp. 79 ș.u."/>). În unele variante, omul sacrificat capătă identitate etnică : „Cu cuțitul lui Mihai/ Taie capul jidului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
urmăriți și urmăritori) răspîndite într-o mulțime, urmărite și cu camera pe umăr, și pe diverse camere de supraveghere, și pe monitoarele de la centru, ba chiar și prin ochiul lui Dumnezeu ; informația vizuală pare să vină peste noi ca o grindină și totuși se organizează imediat în ceva la fel de clar ca o vedere panoramică asupra unor exerciții militare perfecte. într-o epocă în care majoritatea așa-zișilor regizori de acțiune sînt incapabili să impresioneze altfel decît prin calitatea tehnologiei folosite și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu chemarea lui dureroasă: hau-hau. Dimpotrivă în momente euforice, clopotele duminicale își propagă pe cer sonoritatea cu atâta glorie încît Universul întreg pare convertit într-un vârtej de sunete mergând spte soare și amenințând să se prefacă într-o înspăimîntătoare grindină de aramă. În ultimele versuri, această inspirație care își găsește un corespondent în neoromantismul german, maturitatea apare viguroasă. Strofele, tot austere, aride, au o cădere grea și festivă. Ceea ce mai înainte putea să apară ca problemă are acum vibrația unei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toți oamenii care sînt pe fața pămîntului; munții se vor răsturna, pereții stîncilor se vor prăbuși și toate zidurile vor cădea la pământ...38,22 Îi voi judeca prin ciumă și sînge, printr-o ploaie năprasnică și prin pietre de grindină; voi ploua foc și pucioasă peste el, peste oștile lui și peste popoarele cele multe care vor fi cu el”. Textul lui Ezechiel nu se referă la faptele din perioada sa pentru că din regatul lui Iuda au fost deportate în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din fundul miază-noaptei, în Israel se va porni un mare cutremur, care va dărîma munții și stîncile, fiarele și toate viețuitoa- rele cerului, mării și pămîntului se vor cutremura iar din cer va ploua cu ploaie năprasnică și pietre de grindină, va veni peste oaste și peste popoarele care vor fi cu el foc și pucioasă din cer și mulți vor pieri. Spectacolul groazei este o descriere a unei erupții vulcanice foarte mari ce a avut loc în regiune și a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în limita sumei de 151,9 miliarde lei prevăzută în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației pe anul 1994, producătorilor agricoli, indiferent de forma de proprietate, care au efectuat cheltuieli pe suprafețele calamitate ca urmare a fenomenelor naturale deosebite (îngheț, secetă, grindină) înregistrate în anul agricol 1993 - 1994 în județele: Ialomița, Constanta, Tulcea, Brăila, Galați, Prahova, Buzău, Vrancea, Vaslui, parțial în unele comune din județele: Arad, Iași, Botoșani, Bacău, Sibiu, Călărași și Suceava, nominalizate prin Ordinul nr. 46/1994 al ministrului agriculturii
HOTĂRÂRE nr. 774 din 11 noiembrie 1994 privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafeţele calamitate în anul 1993 - 1994 şi aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111396_a_112725]
-
vii și pomi, datorate înghețului, în celelalte județe cuprinse în ordinul mai sus menționat. Din suma prevăzută la alin. 1 se alocă 6 miliarde lei pentru culturile și materialele de protecție (sticlă) din sere, distruse ca urmare a căderilor de grindină din lunile mai și iulie 1994. Articolul 2 În sensul prezentei hotărâri, producătorii agricoli care au efectuat cheltuieli pe suprafețele calamitate sunt producători agricoli individuali, asociații agricole de tip familial, societăți agricole de tip privat, societăți comerciale agricole cu capital
HOTĂRÂRE nr. 774 din 11 noiembrie 1994 privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafeţele calamitate în anul 1993 - 1994 şi aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111396_a_112725]
-
de 151,9 miliarde lei, prevăzută în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației pe anul 1994, se acordă producătorilor agricoli - indiferent de forma de proprietate - care au efectuat cheltuieli pe suprafețele agricole calamitate ca urmare a fenomenelor naturale deosebite (îngheț, seceta, grindina) înregistrate în anul agricol 1993 - 1994 în județele : Ialomița, Constanta, Tulcea, Brăila, Galați, Prahova, Buzău, Vrancea, Vaslui, parțial în unele comune din județele : Arad, Iași, Botoșani, Sibiu, Călărași și Suceava nominalizate prin Ordinul nr. 46/1994 al ministrului agriculturii și
HOTĂRÂRE nr. 774 din 11 noiembrie 1994 privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafeţele calamitate în anul 1993 - 1994 şi aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111396_a_112725]
-
pagubele produse la vii și pomi, datorate înghețului, în celelalte județe cuprinse în ordinul mai sus menționat. De asemenea, se acordă ajutor financiar nerambursabil și pentru culturile și materialele de protecție (sticla) din sere, distruse ca urmare a caderilor de grindina din lunile mai și iulie 1994. În conformitate cu aceste reglementări, fondurile prevăzute în bugetul propriu al Ministerului Agriculturii și Alimentației se utilizează numai pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu înființarea și întreținerea culturilor agricole până la calamitare, iar pentru seceta, numai pe suprafețele
HOTĂRÂRE nr. 774 din 11 noiembrie 1994 privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafeţele calamitate în anul 1993 - 1994 şi aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111396_a_112725]