2,871 matches
-
Înțelesul pe care-l dă M. Eminescu "locuirii pe pământ" este zidul, el nu este "pro-ducerea pământului", precum la Heidegger, ci act al faptei umane: "Mur pe mur, stâncă pe stâncă o cetate de giganți / Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție, / Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, ..." (Memento mori). Precizarea lui Heidegger este importantă: "În înălțarea sa, templul conferă lucrurilor chipul care le este propriu și oamenilor o perspectivă asupra lor înșile. Această perspectivă rămâne deschisă atâta vreme cât
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vom trebui să le administrăm pedepse la închisoare, numai în cazuri cu totul excepționale, în unul-două cazuri, să fie condamnați la moarte. Tov. Chișinevschi: Unde e vorba de teroare... Tov. Gheorghiu-Dej: Nu numai teroare. Sunt unii care au făcut lucruri grozave, au dat inamicului secrete de stat foarte serioase. Deci unii dintre ei trebuie să fie condamnați la moarte. Eu spun că aproape toți merită acest lucru, dar este o masă de oameni, nu poți să-i măcelărești pe toți. Tov.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să, căci Blake spune: "[Los] se temea acum de Moartea cea de Veci și de supremă Stingere:/ El Golgonooza o zidi pe Lacul lui Udan Adan./ Și pe Hotarul Transparenței apoi zidi Luban-ul./ Tharmas Temelia așeza și Los cu chin grozav isprăvi zidirea"298. Scopul construirii Orașului Golgonooza este, așadar, mîntuirea ce nu se poate împlini decît printr-o cuprindere a întregii realități: se pornește din chiar inima căderii Udan Adan unde se află sălașul Satanei, prin urmare se construiește pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tu însăți ești o rădăcină-n iad crescînd, 55 Deși așa ceresc de frumoasă, încît să mă duci la pieire. Uneori cred că ești o floare ce se-ntinde, Alteori cred că ești un fruct ieșind din mugur În chin grozav și suferința; și sînt ca un atom, Un Nimic, lăsat în întuneric; și totuși sînt o identitate: 60 Doresc și simt și plîng și gem. Ah, groaznic! groaznic!" În Rai Femeile trec iarnă dormind în valuri moi de borangic Țesute
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Enion la pernă lui Ahania. Urizen văzu și simți pizma, și-i fu umplută-nchipuirea. Jelindu-se, el contemplắ trecutul în sfera-i luminoasă 102, În inima și-n spirit îngrozit de-a' viitorului vedenii Pe care înaintea să grozava-i fantezie le-ntocmea în golul ne-ntocmit. 295 Căci Los și Enitharmon umblară înainte pe Pămîntul cel acoperit cu roua Contractîndu-și ori dilatîndu-și simțurile cele-ntru totul mlădioase, După voința pentru-a murmura în florile mărunte că albină, După voința pentru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-ntinsă precum un curcubeu strălucitor, plîngînd, zîmbind, pierind. Acestfel trăia Los, pe Enion departe împingînd-o în infinitul cel de moarte, Să poată trage în Vîrtejul 104 ei și spiritul Ahaniei. 385 Ah, tu, orbire fericită! Enion nu vede ale-ndoielii grozavii, Si ástfel se jelește din afunzimea-ntunecoasă; de aur cerurile tremura: "Silită sînt ciulini să semăn în locul grîului, urzici în locul hrănitoarei trufandale. Sădit-am în pămînt un legămînt ce-i mincinos; rodit-a arbore otrăvitor. Am ales șarpele că sfetnic
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ură începea În locul dragostei pentru Enion. Enion, oarbă, de ani încovoiata, Se scufundắ în reci tălăzuiri, trăind o viață-n miezul apelor; 180 Înspăimîntata,-n depărtare se pierdu spre Entuthon Benithon 117, Lume de-adîncă beznă-n care lucrurile toate în grozavii au rădăcini. Acestea sînt cuvintele lui Enion, ce se aud dintr-ale disperării valuri reci: "O Tharmas, te pierdusem, și cînd sperăm că te găsisem, O Tharmas, să nu mă nimicești de tot, ci lasă doar 185 O mică umbră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ciocanului, mulțumind Urechilor Lui Los în cruntă răzbunare înghițit; sorbi cu bucurie strigătele Lui Enitharmon și gemetele lui Urizen, hrana de foc mîniei sale Și indurării sale, hrănindu-se în taină din gînduri de cruzime. Năluca plînse către lucrările-i grozave cînd el varsă fierul topit 195 Din Linguri uriașe în jurul mădularelor lui Enitharmon. Însă atunci cînd îl varsă în jurul oaselor lui Urizen, el rîse Sec pe vîntul gol, întunecosu-i chip supus fiind Vocii lui Los; silit trudea-n jurul Cuptoarelor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cuptoare; Însă cuptoarele se-opriră toate și foalele-ncetară să mai sufle. El tremurînd statu și Enitharmon îi îmbrățișa genunchii, Simțurile lor, ce nu intră-n expansiune, rămîn într-o alcătuire trainica. 20 Noaptea sufla rece, țipat-a Enitharmon peste grozavul vînt. Cu palidele-i mîini bărbatul și-l îmbrățișează, și peste capul ei plăpînd Șed Umbre ale Morții Veșnice în aerul de plumb. Însă duiosul fluier, flautul, violă, armóniul, harfa și chimvalul, Si sonul dulce-al vocilor de-argint alínă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
temere profetica, 75 Fiindcă se temea acum de Moartea cea de Veci și de supremă Stingere: El Golgonooza o zidi132 pe Lacul lui Udan Adan. Și pe Hotarul Transparenței 133 apoi zidi Luban-ul134. Tharmas Temelia așeza și Los cu chin grozav isprăvi zidirea. Însă cînd paisprezece veri și ierni și-au fost sfîrșit rotirea peste 80 Solemnul lor sălaș, Los privi rumenul băiat Îmbrățișîndu-și luminoasă mama, si văzu focuri răutăcioase În ochii săi cei tineri, limpede-nțelegînd că Orc puse la cale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
suflet, se contractă ori dilata: Contractați, ei văd tainițele munților nemărginiți, Vinele de-aur și de-argint și ascunzișurile Valei 139, Și orice crește din cast mugur sau sufletul înmiresmat respíră: 125 În timp ce dilatați ei văd a' Soarelui și Lunii grozavii 140, Elementarele Planete și sferele de foc excentric. Nările sale respiră-o pălălaie, si pletele-i sînt precum codri Cu jivine; acolo leul fioros privește, tigrul și lupul urlă-acolo, Și-acolo Vulturul și-ascunde puiu-n stînci și în prăpastii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale-adîncurilor cumplit îl tulburau Cu șolzi și-arípi de fier și-aramă, cărarea dinaintea-i devorînd-o. Neîncetata era lupta. Nainte pașii istoviți și-i aplecă Un văd croind spre-ntunecata lume-a lui Urthona; suí Plin de durere pe munții cei grozavi și coborî plin de durere 80 Și văzu cruntele lor frici și de priveliște-ai săi ochi fost-au tulburați: Urletele, scrîșnete, gemete, țipete, zguduituri, suspine și bufniri Se-amestecă-mpreună iscînd o lume pentru Los. În nemiloasa desfătare Los cu tristețe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
totusi calea să trecea prin 150 Lumea-aceasta-ngrozitoare; statu o vreme și se uitắ napoi asupra Groaznicei călătorii de dinainte, Dealuri și Vai de chin și disperare! Oftînd, ștergînd lacrima proaspătă, si întorcîndu-se apoi în jur, se aruncă-n Grozavul gol; căzînd cădea și cădea, Învolburîndu-se-n irezistibile rotiri în jos și-n jos 155 În groaznicul neant fără de capăt, căzînd, căzînd, căzînd, Intru Neantul de la Răsărit, lumea pustie-a lui Luváh. Îndurătorul veșnic, cel care vede toate, căderea i-o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
călcîiul sau mortală rădăcina Prin stîncă răzbătu, rădăcina Tainei blestemate dînd Ramuri în cerul lui Los: acestea, precum niște canale întocmite, jos aplecîndu-se Prind iarăși rădăcina oriunde ar atinge, dînd iarăși ramuri 194 35 În încîlcite Labirinturi cuprinzînd multe adîncimi grozave. Uimit tresari Urizen cînd se văzu împresurat în jur Și-n înălțimi acoperit cu arbori; se înalță, insă tulpinile Erau atît de dese, încît cu greutate și mare suferință și-aduse Cărțile afară din umbra-ngrozitoare, toate, afară doar de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Urthona! acum Năluca străbătînd rătăcitoare A' lui Los adîncuri, sclavul Creației pe care am zidit-o204. Noapte și zi pentru Los trudesc; asculta însă viziunea mea. Zăresc în tine viitorul. O voi aduce jos pe dulcea Vala 300 La-mbrățișările acestei grozavii, si spulbera-voi Trupul pe care l-am zidit; apoi ne contopi-vom iar în fericire; Căci, pîn' ce aste grozavii sădite-n jurul Porților vieții de Veci Nu-s alungate și nimicnicite, nicicînd nu vom putea de Porți din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
asculta însă viziunea mea. Zăresc în tine viitorul. O voi aduce jos pe dulcea Vala 300 La-mbrățișările acestei grozavii, si spulbera-voi Trupul pe care l-am zidit; apoi ne contopi-vom iar în fericire; Căci, pîn' ce aste grozavii sădite-n jurul Porților vieții de Veci Nu-s alungate și nimicnicite, nicicînd nu vom putea de Porți din nou să trecem. Știi că în Fiecare Om Năluca e smintita, sălbatică 305 Și sluta, că astfel sînt o prădătoare pofta
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fala nechezînd; aceasta nu-i o harfa gíngașă, Acesta nu-i pîrîu susurător, nici Umbră-a unui Mirt, 205 Ci răni și sînge și țipete-nfricoșătoare și goarne de război, Si inimi care luminii-au fost deschise de marea sabie grozavă, Si măruntaie-ascunse în oțel, ce-i de ciocan bătut, afară spintecate pe pămînt. Cheamă-ți nainte zîmbetele dulcii amăgiri, si cheamă-ți lacrimile tulburi! Suspinele-ți le auzim în ascuțite trîmbiți cînd Dimineață re-nnoi-va sîngele". 210 Așa cîntară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu rubinul se-întindeau pe fața-i pînă jos 70 La furiosul gît; zvîrcolindu-se, în groaznice dureri de-nmugurire răsucindu-se, Armura cea de șolzi dădu mlădițe. Îndărătnice, pe spatele și pieptul sau Smaraldul, Onixul, Safirul, iaspul, berilul, ametistul Cu o grozavă rîvna se luptau care să cîștige-un loc peste Mărețul Dúșman, rodul copacului de taină 75 Cel frămîntat în albia de plămădit a lui Uvith 243. Orc hrană încă-o devora Turbat de-nfometare. Ucigătoarea hrană încă, în aur și în pietre
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Si înghețate-n pîntecul lui Tharmas aleargă rîurile chinului lui Enion. El tremurînd culcatu-s-a, umflat de tot potopul, înăbușindu-se în suferință. ¶5 În stînci crăpate deschizîndu-se, amestecîndu-se-mpreună ei se unesc în arzătoare suferință 349, Amestecîndu-și beznă cea grozavă 350 cu tandrele ei mădulare; apoi spre nalturi ea pluti, Țipînd peste ocean: minune luminoasă-n fața căreia natură se cutremura, Femeie jumătate și jumătate fiara 351, toate culorile lui mohorît unduindu-se se-ngînă 5 Cu a ei limpezime de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
order for the day of Intellectual Battle". ["1 Cîntecul de Jale al lui Enitharmon, care a zguduit cerurile cu mînie, / 2 Și astfel începe cartea lui Vala, pe care orișicine o citește / 3 Cu Intelectul sau de înțelege Frază cea grozavă / 6 Cerurile se cutremura-vor; Pămîntul se mișca-va și se va-nfiora, și munții / 7 Cu toate pădurile lor; rîurile și văile se tînguiau în groaznică frică. 4 [Să audă sunetul] Auzind marșul Lung răsunătorului, puternicului vers eroic / 5
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
92, 13-14); căci Luvah (Duhul) este "încătușat în fiarele/ Urii spirituale, din care izvoraște Iubirea Sexuală că lanțuri de fier" (Jerusalem, 54, 11-12), adăugînd la sfîrșitul poemului Milton: "[Puterea] noastră sexuală [...] zboară în Ulro. De-aici se înălțară toate-ale noastre grozavii în Veșnicie" (Milton, 41, 33-34). Observăm și aici elemente de mistica a luminii la Blake. Cum spune Lovinescu, "aparențele subzista" (Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 18) după mîntuirea prin învierea din morți, la fel cum un Jivan-mukta, sau un inițiat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să de Revoluție Științifică: contractarea ochilor semnifică, la nivel fizic, folosirea de către omul de știință a microscopului cu care explorează "ascunzișurile Valei", i.e. lumea infinitezimala a Naturii (infinitul mic pascalian). 140 (V, 125) dilatați ei văd a' Soarelui și Lunii grozavii: Dilatarea ochilor lui Orc semnifică, la nivel fizic, folosirea de către omul de știință a telescopului cu care explorează structura corpurilor cerești ("Elementarele Planete și sferele de foc", i.e. sistemele de tipul celui solar: planetele, cu rol fundamental în constituirea și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru a sa răpită mireasă." 347 (3) womb impress'd: Blake vrea probabil să spună: womb impregnated. 348 (3) sferele-i cerești: Probabil ale lui Tharmas. 349 (5, 1) arzătoare suferință: Vezi Vala, I, 173. 350 (5, 2) beznă cea grozavă: Vezi Vala, I, 174, unde Blake, dimpotrivă, vorbeste de amestecarea "strălucirii" lui [Tharmas] cu "tandrele ei mădulare" (ale lui Enion). Se observă astfel ezitările lui Blake în ce priveste aspectele fundamentale ontice precum Lumină versus întuneric, probabil și datorită accepțiunii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Honoria. Papă Leo este transformat într-un simplu patriarh - rol de baș secund. Nici o modificare nu l-a perturbat pe Verdi care a continuat să compună cu entuziasm. Într-o scrisoare către publicistul francez, Léon Escudier, Verdi scria: ” Ce idee grozavă ar fi sa montam Atiilla la Grand Opéra din Paris”. Libretul a continuat să sosească cu mari întârzieri din vina lui Solera, deoarece acesta se mutase în capitala Spaniei din cauza soției sale, cântăreața Teresa Rosmira, care rupsese contractul cu Teatrul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ilie, cînd toată lumea se zbate pentru o casă, pentru o haină, pentru o excursie în străinătate, pentru o bijuterie, două, acolo, tu te zbați pentru un cavou! Nu înțeleg. Ilie: (cu aerul că a pus mîna pe firele unei afaceri grozave, aproape conspirative) Uite c-am să-ți explic de ce mă zbat. Și-ai să înțelegi. Dom' le mașină nu-mi iau pentru că n-am bani. Și dacă aș avea bani cu ce să o cumpăr, nu i-aș mai avea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]