1,507 matches
-
urmă I. Iliescu a chemat minerii ca să pună la punct pe cei care voiau adevărata democrație. Astăzi asistăm la replica semnificativă care se dă tocmai din această Piață de la Universitate. În orele dimineții am primit și am dat telefoane prof. Gruia Novac și Traian Nicola. Toată lumea se bucură de acest moment aniversar, în timp ce pe multe canale TV curge o ploaie de informații despre tot ceea ce se petrece pe mapamond, dar nimeni nu mai vorbește despre Saddam Hussein, omul căruia nu-i
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
apucat s-o lanseze deoarece moartea l-a răpit prematur, deși scăpase teafăr din război și mai avusese și neșansa de a fi un timp prizonier într-un lagăr sovietic. Tot la această agenție C.E.C. m-am întâlnit cu prof. Gruia Novac. Îl aștept să rezolve problema la C.E.C., apoi o discuție apropiată referitor la activitatea cotidiană și despre Gruia Novac junior, fost coleg de clasă cu nepotul meu care, după cutremurul din 1977, a urmat cursurile la Școala Generală nr.
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
neșansa de a fi un timp prizonier într-un lagăr sovietic. Tot la această agenție C.E.C. m-am întâlnit cu prof. Gruia Novac. Îl aștept să rezolve problema la C.E.C., apoi o discuție apropiată referitor la activitatea cotidiană și despre Gruia Novac junior, fost coleg de clasă cu nepotul meu care, după cutremurul din 1977, a urmat cursurile la Școala Generală nr.1, fiind prieteni foarte buni. Și un gest nesperat și tocmai de aceea mai prețuit: m-a adus acasă
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
este născut în satul Hupca, comuna Bogdănești, județul Vaslui, la 27 0ctombrie 1951. Este un apreciat profesionist ca pedagog dar și un remarcat poet și publicist, conducător de publicații literare. Au scris favorabil despre poezia lui Simion Bogdănescu, Theodor Codreanu, Gruia Novac, Valeriu Stancu, Doina Mandache, Ion Mariș, Petruța Chiriac ș.a. Dintre volumele sale de versuri evidențiem: „Totem interior” (1991), „Dioptrii” (1992), „Adio Somnoroasă” (1994), „Obscure” (1996), „Elegii fără timp” (1997), „Soc” (2000), „Poeme maxime” (2007). MAMĂ Am secerat hectare‐ întregi
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Coordonate bârlădene”, în prefața primului număr, prof. Constantin Clisu, secretarul cenaclului literar „Al.Vlahuță” - care funcționa la Casa de cultură a sindicatelor, trecea în revistă condeiele care s‐au ridicat la Bârlad: Cezar Ivănescu, Mircea Coloșenco, Sandu Tacu, George Irava, Gruia Novac, Mihai Sultana Vicol ș.a. Lucrarea „Coordonate bârlădene” apărea sub îngrijirea prof.Constantin Clisu și a dr. ștefan Bucevschi, coperta de prof. Gh. Alupoaiei. ÎNCHINARE MAMEI De ce te miri că duc sicriul mamei? Nu e povară trupul ei ușor, că nu
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
care a murit. În casa asta am trăit Privind la soare, oameni, stele! De‐ aici în viață am pornit În pas cu gândurile mele Pe căi când aspre, când rebele, Să cuceresc ce‐am cucerit... În casa asta am trăit! Gruia Novac Născut la 22 noiembrie 1935 în comuna Căprești, județul Soroca, în Basarabia. școala primară a absolvit‐o în 1946 în comuna Celotea, județul Teleorman iar liceul l‐a urmat la școala pedagogică „Vasile Lupu” din Iași, în anii 1946
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
civili. La 29 octombrie/11 noiembrie se semnala că în rândul ostașilor, plecând din interiorul țării spre Călărași, Oltenița și Giurgiu, creștea în mod progresiv numărul bolnavilor de holeră, friguri intermitente și pneumonie, instalîndu-se lazarete și mici spitale la Slobozia, Gruia, Călugăreni, Botești și în alte locuri 371. Într-o scrisoare din 30 noiembrie/12 decembrie 1853 se arată că încartiruirile s-au înmulțit foarte mult în toate orașele. Câte o casă adăpostește câte 20-25 de soldați, și asta nu numai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Adeseori când fruntea-mi de visuri se încruntă, Când sufletu-mi e-o noapte de visuri și de stele ALEXANDRU LĂPUȘNEANU (p. 202) Jurj Hrăbor Vîscan Movilă Iosif veveriță Moga Pascu Cracale pisar Costea Alexa Bodei Moțoc vornic Ioan visternic Gruie din Trotuș MIRA (p. 233) Vulturul gloriei romane a smuls inima din Roma murindă spre a o readuce la, Dumnezeu de unde venise. Dar, setos de victorii, el se repezi asupra unui gigantic Taur, îl rupse în bucăți, îl omorî, dar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
clădirile impunătoare ale capitalei: municipiul București.” (Istoria și Geografia României, Editura de Stat) Cerințe: 1. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text. 2. Căutați informații despre capitala României și scrieți un text cu titlul „București”. În pădure Călin Gruia „Când au trecut pe sus rândunelele, copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă. Arțarii băteau arama, plopii se muiau în galben, păducelul și cireșul sălbatic furau câte ceva din tăria amurgurilor, pe când stejarii abia își pătau frunzele cu praf de rugină. Teiul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pescuiesc urșii? 2. Transcrieți fragmentul în care este descris modul în care urșii prind pește. 3. Povestiți în scris fragmentul în care ursul își pierde coada. 4. Alcătuiți o compunere gramaticală în care să folosiți șapte verbe. Noi, albinele Călin Gruia Trântorul a plecat să se plimbe prin grădină și s-a întors seara târziu. Nu era obosit când a intrat în stup. De ce să fie? De somn? A dormit pe o floare de nalbă... A visat ceva, tolănit pe un
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Cerințe: 1. Descrieți floarea numită Dalia. 2. Scrieți cuvinte cu același înțeles pentru: zână veșminte jumătate mofturoasă palate pustiu 3. Transcrieți versurile care descriu nemulțumirea Daliei. 4. Alcătuiți propoziții în care să folosiți cuvintele: de mult, demult. Povestea olarului Călin Gruia Cele din poveste s-au întâmplat demult. Într-o dimineață limpede de vară, olarul auzi în văzduh aripi înspăimântate și simți în nări miros de cetini arse. Văzu alergând pe cărarea de pe lângă ograda lui femei cu prunci în brațe, copii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Scrieți pe aproximativ cinci rânduri ce morală se desprinde din text. 3. Formulați enunțuri folosind cuvintele: prețuită, a se rumeni, dospită, vegheau. 4. Explicați expresiile: a zbughit-o, urechea ciulită, foame cumplită, grânele râd pe camp. Un oaspete neobișnuit Călin Gruia La malul apei era o salcie uriașă. Sub salcie creștea cea mai frumoasă iarbă din lume. Apa șușotea printre pietre, vântul legăna încet ramurile copacului, iar Mădălina citea cu glas tare o poveste. Glasul fetiței se amesteca lin cu murmurul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
se găsea în România și că România avea capitala la București. Eram la curent ― aflasem de la tata ― cu faptul că "Domnul Ștefan" îi snopise în bătaie pe turci, dar mă îndoiesc că făceam diferența cuvenită între Ștefan cel Mare și Gruia lui Novac. În fața primăriei, exista un monument cu un vultur de ciment în vârf, cu aripile desfăcute, închinat bărbaților din Lisa căzuți în primul război mondial. Numele lor erau săpate cu litere aurite pe patru plăci de marmură. Acolo se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
desfășurată în Maroc sau de o crimă petrecută tot în Maroc, țară despre care nu știam nimic. Curios e că nici atunci, nici mai târziu n-am citit povești cu zâne, cu spiriduși. Am trecut direct la isprăvile săvârșite de Gruia lui Novac sau de echipajul submarinului Dox. Probabil, la fel ca absența jucăriilor, asta a avut urmări negative. Cred că nici Scufița Roșie, nici Pinocchio, nici Albă ca Zăpada n-au făcut parte din copilăria mea. În schimb, ascultam cu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
-ți spun că suntem sănătoși cu toții. Chiar așa; cu toții. Adică eu, Maranda și feciorul nostru - că de vreo trei săptămâni s-o îndurat Dumnezeu și ne-o dat un fecior... I-am pus numele - și asta eu am vrut-o - Gruia! Mâine-poimâine l-oi auzi strigând tată și mamă. Suntem tare bucuroși, dragă frate! Eu lucrez la gară, unde am ajuns chiar șăf pe o echipă ce încarcă vagoane. Aș dori să aflu și despre tine cum o duci și ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ceea! Dragă frățioare, îți doresc sănătate ție și la ai tăi. Poate pui și tu mâna pe condei și îmi scrii măcar două vorbe, să știu că sunt de la fratele meu Trestie... Cu drag, fratele tău Toader.” * Ce spuneai tu, Gruia? Că dacă termin liceul vreu să merg la facultate. Și cine s-o împotrivit la treaba asta? Nimeni, dar mă gândeam dacă îți avea voi cu ce mă ține... Nu duce tu grija asta. Ne-om descurca noi. Eu de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
tocești coatele degeaba. Păi am stat eu și m-am tot gândit și până la urmă mi-am zis că mie mi se potrivește medicina. De ce crezi tu asta? Ei. Povestea îi mai lungă, tată... Mie poți să mi-o spui, Gruia, că am răbdare să te ascult. Apoi de când m-am trezit pe lume te-am avut în față pe tine, cu piciorul tău rănit, și mereu te vedeam și te văd cum suferi de fiecare dată când mergi mai multă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
unui bolnav este un lucru fără seamăn! Și apoi, tată, ai încărunțit de-a binelea. La fel și mama. Cine îi mai nimerit să vă aline suferințele bătrâneții? Un doctor străin sau unul de-ai tăi? Dacă așa spui tu, Gruia, de ce m-aș împotrivi eu, care nu am prea multă școală? Nu-i nevoie de cine știe câtă carte ca să gândești cum trebuie. 166 Bine, Gruia, tată. Bine. Da’ mamei Maranda nu-i spunem noutatea? Și apoi Dochiței, care te iubește de parcă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
vă aline suferințele bătrâneții? Un doctor străin sau unul de-ai tăi? Dacă așa spui tu, Gruia, de ce m-aș împotrivi eu, care nu am prea multă școală? Nu-i nevoie de cine știe câtă carte ca să gândești cum trebuie. 166 Bine, Gruia, tată. Bine. Da’ mamei Maranda nu-i spunem noutatea? Și apoi Dochiței, care te iubește de parcă ai fi feciorul ei?! Cum să nu le spunem, tată? Numai să se întoarcă din țarină. Da, da. Mama Maranda s-o dus s-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să plec la liceu. Vacanța asta a trecut așa repede! Ca tot ce-i bun. Se sfârșește repede. Seara, după ce toți s-au aciuat în casă,Toaibă a deschis vorba: Știi tu, Marandă, ce mi-o spus năzdrăvanul ista de Gruia? De unde să știu, dacă nu am auzit ce-o spus? Să auzi numai ce i-o putut trece prin cap și să te minunezi! Ia să aud și eu, Gruia, mamă. Lui Gruia îi plăcea felul lui taică-său de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Știi tu, Marandă, ce mi-o spus năzdrăvanul ista de Gruia? De unde să știu, dacă nu am auzit ce-o spus? Să auzi numai ce i-o putut trece prin cap și să te minunezi! Ia să aud și eu, Gruia, mamă. Lui Gruia îi plăcea felul lui taică-său de a trezi curiozitatea Marandei și de aceea a tăcut, să vadă până unde merge discuția. Da’ ce crezi tu că feciorul ista al tău se dă așa ușor la vorbă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ce mi-o spus năzdrăvanul ista de Gruia? De unde să știu, dacă nu am auzit ce-o spus? Să auzi numai ce i-o putut trece prin cap și să te minunezi! Ia să aud și eu, Gruia, mamă. Lui Gruia îi plăcea felul lui taică-său de a trezi curiozitatea Marandei și de aceea a tăcut, să vadă până unde merge discuția. Da’ ce crezi tu că feciorul ista al tău se dă așa ușor la vorbă? Trebuie să-l
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
vorbă? Trebuie să-l rogi frumos și să aștepți apoi până îți iese părul prin căciulă. Și atunci încă dacă vrea îți spune, dacă nu, la Sfântu’ Așteaptă... Hă hă hă! Păi cu tine cine o mai scoate la capăt? Gruia, mamă, spune tu ce ai gândit, că cu tata Toader nu ajungem la liman în noaptea asta. Întâi spune dacă stai bine acolo unde stai? Să nu cazi, când îi auzi - a întrebat-o Toaibă râzând. De stat bine stau
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
gândit, că cu tata Toader nu ajungem la liman în noaptea asta. Întâi spune dacă stai bine acolo unde stai? Să nu cazi, când îi auzi - a întrebat-o Toaibă râzând. De stat bine stau eu, dar nu aud nimica. Gruia râdea în hohote de întorsătura vorbelor lui taică-său. Până la urmă, au început să râdă toți trei. Când s-au săturat de râs, Toaibă a reluat vorba: 167 Gruia, tată, hai să-i spunem noutatea, că altfel mama Maranda se
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Toaibă râzând. De stat bine stau eu, dar nu aud nimica. Gruia râdea în hohote de întorsătura vorbelor lui taică-său. Până la urmă, au început să râdă toți trei. Când s-au săturat de râs, Toaibă a reluat vorba: 167 Gruia, tată, hai să-i spunem noutatea, că altfel mama Maranda se îmbolnăvește de inimă și de unde doctor s-o tămăduiască? Până s-a întâmpla minunea... hehei! Da’ și când a fi să fie, apoi să vezi ce fericită va fi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]