1,485 matches
-
că este bun pentru ei, în vreme ce antropologii susțin că aceștia aleg în general hrana după criteriul nutri-ționist166. Gustul și nutriționismul au devenit termeni distincți, întreaga dezbatere despre sănătate și fast-food bazându-se pe această diferență. Să consumăm în continuare mâncare gustoasă, dar mai puțin sănătoasă, sau să ne orientăm către produse mai puțin gustoase, dar sănătoase? În plus, invazia produselor gata preparate destinate consumului imediat nu a schimbat obiceiurile noastre culinare numai "prin di-zolvarea unei mese într-o serie de gustări
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
hrana după criteriul nutri-ționist166. Gustul și nutriționismul au devenit termeni distincți, întreaga dezbatere despre sănătate și fast-food bazându-se pe această diferență. Să consumăm în continuare mâncare gustoasă, dar mai puțin sănătoasă, sau să ne orientăm către produse mai puțin gustoase, dar sănătoase? În plus, invazia produselor gata preparate destinate consumului imediat nu a schimbat obiceiurile noastre culinare numai "prin di-zolvarea unei mese într-o serie de gustări neregulate", dar și prin transformarea mesei într-o formă asocială 167. Dimensiunea socială
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
idee bună ar fi să așeze în dreptul farfuriilor câte un cartonaș colorat pe care să scrie numele invitaților. Zis și făcut! Acum e sigură că petrecerea va fi foarte reușită. Atenție! Pentru ca invitații să fie mulțumiți, mâncarea trebuie să fie gustoasă și aranjată frumos. Pe masă poți așeza o vază joasă cu flori. Desenează și tu o masă festivă decorată după indicațiile de mai sus. Poți adăuga și elemente care crezi că ar înfrumuseța-o! IV.4. CUM MÂNCĂM? Este ora
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Contrazicându-se din nou, Iacob nota că: „...acțiuni CARS nu au fost duse luna aceasta, motivul fiind lipsa complectă de alimente”. Parcă mai sus spusese ceva de rațiile de orz, borșul de zarzavaturi și cartofii fierți asezonați cu „excelentele” și „gustoasele” murături asortate! i. „Munca de luna aceasta s’a observat a fi scăzută de tot” Fraza din inter-titlu reprezintă primul rând din secțiunea „concluzii”, cu care tov. Ion V. Iacob își termină în mod jalnic „raportul de activitate”. De altfel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
inima ușoară, liberă de această povară. Tot ceea ce vedeam în cale mi se părea chezășia viitoarei mele fericiri. În case îmi închipuiam ospețe rustice; pe cîmpuri, jocuri nebunatice; de-a lungul apelor scăldări, plimbări, pescuit; în pomi, roadele cele mai gustoase; la umbra lor voluptoase îmbrățișări; pe munți, hîrdaie cu lapte și smîntînă, o trîndăvie fermecătoare, pacea, simplitatea, plăcerea de a merge fără să știi unde. J.-J. Rousseau, Confesiuni, p. 75 Se înțelege așadar că descrierile expresive aparțin cu prioritate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
om cu înfățișare frumoasă, cu haină de frate, și i-a poruncit să se ridice și să-l urmeze, iar apoi l-a condus într-un loc foarte frumos și au intrat într-un palat minunat, oferindu-i o băutură gustoasă și zicându-i: „Fiul meu, ori de câte ori ți se va face sete, vino la mine și îți voi da să bei”. Novicele l-a întrebat cine era; acela a răspuns că era fratele Francisc. Trezindu-se, fratele de care vorbim nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
copii săraci să ceară de pomană; el le-a dat bucata sa de pâine iar ei i-au dăruit o bucățică din pâinea lor; i s-a părut că acea pâine uscată, cerșită din dragoste față de Dumnezeu, era mult mai gustoasă decât pâinea proaspătă pe care el și familia sa o mâncau. Și, astfel, copiii, pentru a avea o pâine mai gustoasă, cereau unul altuia o bucată de pâine din dragoste pentru Dumnezeu. Fratele William spunea că, după ce îi vizita pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din pâinea lor; i s-a părut că acea pâine uscată, cerșită din dragoste față de Dumnezeu, era mult mai gustoasă decât pâinea proaspătă pe care el și familia sa o mâncau. Și, astfel, copiii, pentru a avea o pâine mai gustoasă, cereau unul altuia o bucată de pâine din dragoste pentru Dumnezeu. Fratele William spunea că, după ce îi vizita pe frați, simțea nevoia să glumească puțin pentru a uita ceea ce auzise. El însuși mi-a mărturisit că dulcele Isus avea să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
plugul - cu care Samgar a doborât șase sute de filisteni (Jud 3,31)- spinii și buruienile, pentru ca, fiind tăiate corzile de viță nefolositoare și mlădițele neesențiale ce nu fac rădăcini, după ce au fost scoși mărăcinii, via să producă ciorchini dulci și gustoși. Acei ciorchini care, după ce au fost purificați în teascul răbdării, vor putea fi transferați în crama veșniciei, după ce, asemenea focului, au ars în totalitate răutatea și dragostea răcită a multora, ce vor avea același sfârșit, așa cum au murit filistenii din cauza
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe zăpadă un pic de sânge, după datina strămoșească. Apoi, jamboanele, slănina și cârnații cu usturoi făcuți de tata, afumați întâi la foc molcum, cu mult fum, și la urmă cu fum fierbinte, ca să se frăgezească carnea; răciturile lui mama, gustoase, de spuneai că sunt făcute de curcan, nu altceva, borșurile cu carne de porc afumată, la care tata mânca vreo doi ardei iuți, de-l gâdila după ureche, încât se înroșea la față și vesel, nevoie mare, stingea usturimea cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să se odihnească”. Apoi îl porționa pentru cozonaci și păști. Păștile erau cu brânză și smântână. Cozonacii erau umpluți cu rahat, stafide, cacao și nucă. Eu n-am mai văzut după aceea, de-a lungul vremii, cozonaci așa crescuți și gustoși cum făcea mama. Doamne, unde ești, să ne dai înapoi făina de grâu și drojdia de atunci, cu toate mirodeniile și untul, și toate celea!? Erau niște cozonaci înalți, foarte bine crescuți, cu miezul galben, pufos și aromat, încât se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de atunci, cu toate mirodeniile și untul, și toate celea!? Erau niște cozonaci înalți, foarte bine crescuți, cu miezul galben, pufos și aromat, încât se topea în gură. Nu cred să fi făcut cineva în curtea copilăriei mele cozonaci mai gustoși și mai frumoși ca ai noștri. De altfel, veneau toți vecinii, chipurile, cu mostre de-ale lor, știind că vor primi de la mama, cozonac de-al nostru pe săturate. Mai vezi astăzi câte o gospodină, supărată după o noapte albă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
câte vreun cumpărător mai simandicos, se uita lung jos, într-o parte și-mi spunea; - Hai la mine, mama a făcut ceva bun! Una din mâncărurile preferate pe atunci erau cele făcute din fasole, pentru faptul că erau sățioase și gustoase. Chiar fasolea simplă, fiartă și cu un pic de sare și cu o ceapă spartă cu pumnul era bună. Ce bună, era aur curat! Dar cum o făcea doamna Aurica, mama prietenului meu bun, n-o făcea nimeni! Nu știu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
carne m-am lăsat, că face jenă la ficat și pentru că mi-am amintit de anii '46-'47 când nu mâncam carne deloc din cauză că măcelăriile erau închise pentru alte noi, săracii. Unul din frații mei, adept și el al știrului gustos din acele vremuri de frumoasă aducere aminte, tot mâncând și mâncând borș cu știr (după rețeta de mai sus) s-a subțiat de tot și acum se plimbă, de ceva ani prin veșnicile câmpii de vânătoare ale apașilor și comanșilor
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și-a pus titulatura "Familia Viorel Haralambie Costăchescu - profesor". Frumos, dar prea pompos. Într-o zi, am întârziat împreună la o terasă. După mai multe rânduri de halbe cu câte cinzeci de miligrame de rom în bere (o face mai gustoasă și mai băubilă), am plecat spre prima stație de tramvai. Și fiind cam aglomerat, eu m-am urcat pe la mijloc, iar el pe la spatele vagonului. Ceva ceva, am auzit eu un zvon de scandal care venea de la partea din spate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Gabi a cerut și o halbă cu bere, iar bietul Tarzan, fiind pedepsit cu conducerea mașinii, s-a mulțumit cu un pahar de apă minerală. După ce au mâncat, Gabi a spus: - Așa ceva n-am mai mâncat niciodată, este, întradevăr foarte gustoasă. Ce-ar fi să cumpărăm vreun kil, două, să avem pentru mai târziu. - Dragul meu, i-am răspuns eu, mai avem friptură și mezeluri de acasă. Și-apoi, cam faci a sărăcie, ce, ai impresia că acolo unde mergem n-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Învățat cum să așez masa când am musafiri și cum să fiu o gazdă perfectă. La masa lor te săturai numai privind fața de masă, cum erau așezate bucatele și felul În care te Îmbiau să guști din fiecare; bucate gustoase, pregătite de amândoi... era cea mai mare bucurie și plăcere a mea! Înainte de Paști, am plecat cu mașina la țară, cu soțul și fiul nostru, să luăm lumina divină În noaptea Învierii Domnului. În drum, am trecut și pe la mătușa
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
văruit, am scuturat, am pus cuverturi noi și preșuri curate pe care le-am spălat la gârlă, măcar să vadă că suntem curați, că săraci, Își dădea seama oricine, de cum intra În curte. Am tăiat câteva păsări și am făcut mâncare gustoasă că la asta mă pricep. Când au ajuns În comună, oamenii au rămas cu gura căscată că acea mașină straină s-a oprit la poarta noastră. Era prin luna mai când câmpiile erau verzi și pomii dădeau În rod; holdele
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
de păcură. Ca cele din Infern. Transpirăm intens la „prepararea” aerului care ne va ucide pe toți. Spre deosebire de om, animalele nu-și pot perfecționa răutatea. . Omul a îmblânzit porcul, nu fiindcă e mai ager la minte, ci pentru că e mai gustos. MITURI Mitul deplasează necunoscutul spre mister. Ne agățăm de mituri ca de corabia lui Noe. Din mica Arcă a lui Noe a crescut marea grădină a lui Dumnezeu. Nici noi nu am mai rămas în Paradis, dar nici reptila. Grăbește
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui, și prin suferință îl înștiințează. 16. Și pe tine te va scoate din strîmtoare ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină și masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase. 17. Dar dacă-ți aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedezlipită de pricina ta. 18. Supărarea să nu te împingă la batjocură, și mărimea prețului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire! 19. Oare ar ajunge strigătele tale să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
argintii egali orientați, chefali prăpăstioși cu zalele curgând ca niște râuri neîntrerupte; la rând urmau barbunii mustăcioși, dragoni cu spini paralizanți, zarganul cu ciocul și spinarea verde, fosforescentă; bogăția mării le arătau cambule, calcani și limbi de mare cu nasturii gustoși și pălămida roz-vineție, rechinii promițători și răpitori cu pielea întunecoasă și aspră; ultima a apărut regina, robustă cu aripile înfoiate încingând lanțuri brune, roșcat-verzui pe spate; fâlfâindu-le, se deconspira arătându-și dorsala albăstruie-roză și burta gălbuie. Au tresărit recunoscând
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pe pantaloni ca să fie și ei compromiși. În timp ce savuram gustul extraordinar al coltucului ăla, mă gândeam ce bine e să locuiești nicăieri, pentru că ai totul la tine. Țigări, mâncare, băutură, toate adunate de prin gunoaie probabil, dar care erau foarte gustoase mai ales pentru mine, care nu mai mâncasem de cu o seară înainte. Cred că eram în lift deja de vreo opt ore, ideea cu desfăcutul panoului din tavan venindu-mi imediat după ce amicul îngălat m-a servit cu prima
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
mănînc; și te voi binecuvînta înaintea Domnului, înainte de moartea mea." 8. Acum, fiule, ascultă sfatul meu, și fă ce îți poruncesc. 9. Du-te de ia-mi din turmă doi iezi buni, ca să fac din ei tatălui tău o mîncare gustoasă cum îi place; 10. tu ai s-o duci tatălui tău s-o mănînce, ca să te binecuvinteze înainte de moartea lui." 11. Iacov a răspuns mamei sale: "Iată, fratele meu Esau este păros, iar eu n-am păr deloc. 12. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
mare, care se găseau acasă, și le-a pus pe Iacov, fiul ei cel mai tînăr. 16. I-a acoperit cu pielea iezilor mîinile și gîtul, care era fără păr. 17. Și a dat în mîna fiului său Iacov mîncarea gustoasă și pîinea, pe care le pregătise. 18. El a venit la tatăl său, și a zis: "Tată!" "Iată-mă", a zis Isaac. Cine ești tu, fiule?" 19. Iacov a răspuns tatălui său: "Eu sunt Esau, fiul tău cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
blestema și binecuvîntat să fie oricine te va binecuvînta." 30. Isaac sfîrșise de binecuvîntat pe Iacov, și abia plecase Iacov de la tatăl său Isaac, cînd fratele său Esau s-a întors de la vînătoare. 31. A făcut și el o mîncare gustoasă, pe care a adus-o tatălui său. Și a zis tatălui său: "Tată, scoală-te și mănîncă din vînatul fiului tău, pentru ca să mă binecuvinteze sufletul tău!" 32. Tatăl său Isaac i-a zis: "Cine ești tu?" Și el a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]