1,698 matches
-
renunțe la cinism, egoism și agresiune. Noile invenții financiare au nevoie de raționalitate și umanism. Numai așa pot fi reduse flagrantele inegalități. Altfel, mișcările sociale, de stînga sau de dreapta, pot reizbucni, pînă la haos. Acestea acuză o conspirație între guvernanți și cei care conduc sectorul financiar, plus o excesivă concentrare a banilor și a puterii în principalele centre financiare, în timp ce munca o depun cei mulți. Magnații financiari domină guvernanții ca pe niște marionete, pentru îmbogățirea reciprocă. Asta a generat criza
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dreapta, pot reizbucni, pînă la haos. Acestea acuză o conspirație între guvernanți și cei care conduc sectorul financiar, plus o excesivă concentrare a banilor și a puterii în principalele centre financiare, în timp ce munca o depun cei mulți. Magnații financiari domină guvernanții ca pe niște marionete, pentru îmbogățirea reciprocă. Asta a generat criza. Dacă nu-i atacăm rădăcinile profunde, criza se poate repeta. De ce vinovații nu au fost pedepsiți? Comisia de Anchetă a Crizei Financiare a guvernului SUA a calificat boomul drept
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pînă atunci fiecare își protejează-reglementează cum poate și cum cre-de propria piață. Și atunci unde sunt beneficiile globalizării financiare? Se impune, susține și prefațatorul, o "reglementare inteligentă", astfel încît autoritățile să poată evita calea spre un "echilibru defavorabil". "De aceea guvernanții sunt confruntați cu o decizie dificilă: cum să elimine fluctuațiile excesive, garantînd totodată libertatea economică a indivizilor" (p. 10). Crizele contemporane sunt considerate, în bună măsură, crize de încredere, generate de "profețiile autorealizatoare" ale indivizilor. Cu alte cuvinte, cînd ești
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și investițional al României, după Germania. Este nevoie însă de strategii mai coerente de ambele părți. 4.4. NOI, CRIZA ȘI GLOBALIZAREA Actuala criză internațională a relevat vulnerabilități majore ale economiei românești, care pînă nu de mult "duduia" de nici guvernanții n-o mai puteau opri. Prima și cea mai mare dintre ele o reprezintă deficitul de cont curent ajuns la 15% din P.I.B. și e tot mai greu de fi-nanțat, chiar dacă Banca Națională și-a constituit cele mai mari rezerve
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
spus care sunt mai importante. Problema mare e că statul se delegitimează pe zi ce trece, clasa politică e o mizerie, în timp ce guvernul privat, din umbră, oferă în vînt soluții mult mai pertinente. Păcat că vîntul nu suflă și pe la guvernanți, să-i mai vînture. Orice veste, bună sau rea, poate schimba radical perspectivele, scăpînd puterii de decizie sau de control din țară. România de astăzi nu are forța de a genera evoluții, ci doar de a le prelua de la economiile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
bine țării dacă v-ați lua jucăriile și ați pleca acasă. Știu că mulți nu aveți o meserie, dar veți putea trăi din ce-ați adunat, sau puteți urma niște cursuri de calificare, ceva. Eventual, la Universita-tea "Spiru Haret". Domnilor guvernanți, în frun-te cu bărbatul de stat Emil Boc și cu farmazoana Elena Udrea, lăsați locul unor specialiști, unor tehnocrați neutri politic, cît încă se mai poate face ceva. Altminteri va fi prea tîrziu și dezlănțuirea socială inevitabilă ce va urma
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
canadiană, a preluat SENELECxe "SENELEC", furnizorul național de energie. Vânzarea SENELEC a luat poporul senegalez prin surprindere, pentru că întreprinderea publică era generatoare de profituri și era bine administrată. Vânzarea a condus țara la o criză politică, la confruntări majore între guvernanți și muncitori, deoarece guvernul promisese muncitorilor și managerilor companiei că aceasta nu va fi privatizată dacă administrarea sa și situația financiară vor fi satisfăcătoare. Ministerul Energiei a recunoscut public că guvernul promisese să nu privatizeze compania, dar că a fost
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
comparativă a celor două piramide ale vârstelor ne arată totuși unele diferențe dătătoare de speranță și, în al doilea rând, ne arată că speranța demografică a României nu este urbană, că viitorul demografic al României este încă rural și, dacă guvernanții de azi nu vor adopta grabnic o politică demografică de suport pentru fertilitatea rurală, România urbană nu va avea viitor. Chestiunea este atestată de faptul că secțiunea feminină a piramidei rurale este singurul element de echilibru populațional într-o societate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
legionare sau provenite din rezistența armată. În intervalul 1948-1953, numeroși preoți, călugări și teologi ortodocși cu manifestări ostile regimului, cu trecut legionar sau doar inventat, au fost anchetați, arestați și condamnați la ani grei de închisoare. În cele din urmă, guvernanții comuniști au emis Decretul nr. 410/28 octombrie 1959, care urmărea desființarea mai multor mănăstiri și scoaterea din monahism a numeroși călugări. Din statisticile autorităților aflăm că, la 31 martie 1960, mai existau 132 de mănăstiri ortodoxe, 62 fiind desființate
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
grup, pentru stabilirea comportamentelor tuturor membrilor grupului prin reguli de influențare și de control social.<footnote C. Schifirneț, Sociologie, Editura Economică, București, 1999, pp. 5-6. footnote> Apariția instituțiilor politice este legată de apariția relațiilor politice, care presupune stratificarea socială între guvernanți desemnați prin proceduri publice solemne și guvernați. În lipsa unor relații politice de tipul conducători-conduși, nu se poate vorbi despre instituții politice. Autoritatea exercitată de instituțiile politice prezintă următoarele caracteristici: are putere de constrângere exterioară în numele voinței majorității populației și în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
misiunii sale<footnote B. Tricot, R.H. Lebel, Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris, 1985, p. 16. footnote>. Cerințe pe care ar trebui să le întrunească instituțiile politice: adaptabilitatea la cerințele vieții sociale și la mentalitățile politice ale noilor generații de guvernanți și guvernați; asigurarea funcționalității coerente a actului de guvernare; adaptabilitatea la cerințele managementului crizelor; permanenta preocupare pentru menținerea și sporirea legitimității populare; capacitatea de inovare a noi valori politice și tipuri de comportament politic și de difuzare a acestora în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în condițiile „personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora, de a le garanta funcționarea liberă și rolul lor de corpuri intermediare între guvernant și guvernanți; disponibilitatea de promovare a unor mecanisme constituționale și reglementare, care să permită raporturi instituționale de natură democratică între majoritate și opoziție; recurgerea cât mai puțin posibil la violență în activitatea de guvernare și abilitatea de realizare și menținere
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora, de a le garanta funcționarea liberă și rolul lor de corpuri intermediare între guvernant și guvernanți; disponibilitatea de promovare a unor mecanisme constituționale și reglementare, care să permită raporturi instituționale de natură democratică între majoritate și opoziție; recurgerea cât mai puțin posibil la violență în activitatea de guvernare și abilitatea de realizare și menținere a armoniei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
granițelor sale<footnote J.C. Plano, M. Greenberg, The American Political Dictionary, The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois, 1976, p. 18. footnote>. Statul este o colectivitate umană constituită istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a muncii<footnote E. Durkheim, De la division du travail social, PUF, Paris, 1960, p. 205. footnote
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a muncii<footnote E. Durkheim, De la division du travail social, PUF, Paris, 1960, p. 205. footnote>. Această idee a fost preluată de Marx, potrivit căruia statul este un
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
puterii (respectând Constituția) și corecta folosire a acestei puteri (în conformitate cu legile statului). Legitimitatea puterii indică și capacitatea guvernanților de a obține din partea celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
guvernate pe baza Constituțiilor scrise. Substanța regimului constituțional o reprezintă regulile de organizare și conducere a statului, indiferent care ar fi forma lor: cutumiară sau scrisă. Fiecare stat modern are nevoie de o Constituție, pentru că într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face prin intermediul Constituției. Guvernanții (organe care exercită cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească) dețin prerogative în baza Constituției
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Fiecare stat modern are nevoie de o Constituție, pentru că într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face prin intermediul Constituției. Guvernanții (organe care exercită cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească) dețin prerogative în baza Constituției sau a unui act normativ cu valoare constituțională și nu a unei legi ordinare sau organice. Uneori, atribuțiile lor concrete pot fi (și sunt) stabilite prin
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
aleși prin vot universal. Din punct de vedere al politologiei, Constituția este ansamblul normelor politice și legale fundamentale care prescrie reguli de guvernare. Din punct de vedere sociologic, Constituția este un pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se garantează un summum de drepturi, în schimbul acceptării de către ei a puterii de comandă și a dominației la care sunt supuși de guvernant, fără însă ca acesta să devină tiranic<footnote Respectarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se garantează un summum de drepturi, în schimbul acceptării de către ei a puterii de comandă și a dominației la care sunt supuși de guvernant, fără însă ca acesta să devină tiranic<footnote Respectarea acordului este asigurată printr-o infrastructură instituțională (instituții politice sau autorități publice), organizată pe principiul separației puterilor și al verificării lor reciproce (checks and balances), prevăzute în Constituție. footnote>. Constituția este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. 5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a parlamentului precedent își continuă procedura în noul parlament. Dispozițiile acestui articol răspund exigențelor generale ale democrației constituționale, în virtutea cărora guvernanții trebuie să fie aleși la intervale regulate de timp, asigurând astfel exercitarea suveranității naționale de către popor, în conformitate cu voința acestuia. În condițiile în care Constituția României consacră două Camere parlamentare egal legitime, este normal ca durata mandatului acestora să fie identică
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
grup, pentru stabilirea comportamentelor tuturor membrilor grupului prin reguli de influențare și de control social.<footnote C. Schifirneț, Sociologie, Editura Economică, București, 1999, pp. 5-6. footnote> Apariția instituțiilor politice este legată de apariția relațiilor politice, care presupune stratificarea socială între guvernanți desemnați prin proceduri publice solemne și guvernați. În lipsa unor relații politice de tipul conducători-conduși, nu se poate vorbi despre instituții politice. Autoritatea exercitată de instituțiile politice prezintă următoarele caracteristici: are putere de constrângere exterioară în numele voinței majorității populației și în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
misiunii sale<footnote B. Tricot, R.H. Lebel, Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris, 1985, p. 16. footnote>. Cerințe pe care ar trebui să le întrunească instituțiile politice: adaptabilitatea la cerințele vieții sociale și la mentalitățile politice ale noilor generații de guvernanți și guvernați; asigurarea funcționalității coerente a actului de guvernare; adaptabilitatea la cerințele managementului crizelor; permanenta preocupare pentru menținerea și sporirea legitimității populare; capacitatea de inovare a noi valori politice și tipuri de comportament politic și de difuzare a acestora în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
în condițiile „personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora, de a le garanta funcționarea liberă și rolul lor de corpuri intermediare între guvernant și guvernanți; disponibilitatea de promovare a unor mecanisme constituționale și reglementare, care să permită raporturi instituționale de natură democratică între majoritate și opoziție; recurgerea cât mai puțin posibil la violență în activitatea de guvernare și abilitatea de realizare și menținere
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]