1,042 matches
-
ajunsă acasă... Urma să se întoarcă acolo unde, rămasă singură, cu trei copii ce trebuiau hrăniți și îmbrăcați, să lupte în același timp și pentru ai scoate cu o pâine în mână și cu autoritățile care, în loc să o ajute, o hărțuiesc. Tocmai din acest motiv, nu prea avea chef să-i răspundă copilului la tot ce i se năzărea. Profesoara cu mama ei schimbau din când în când câte o vorbă pe șoptite, din care Bidaru nu înțelegea nimic. O fi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
prea mult, ne-am luat fiecare vermorelul în spinare, cu intenția bună de a îndepărta elementul descompus și de prisos. Într adevăr, locul era abject, scârbavnic și de nesuportat: printre smocuri de paie răzlețe vedeam rozătoarele agitate, pe care le hărțuiam, cum aleargă, se zbat, unele mor, altele, mai L 68 Rareș Tiron abile, scapă și apucă să intre în găuri, unde de bună seamă că se simțeau în siguranță încă. Niciodată n-am agreat nici meseria de deratizator, nici pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a venit, m-a pus în cătușe și m-a dus direct la secția de poliție. Însă lucrul cel mai de mirare este că, deși chiar mă căiam, în sinea mea, pentru ceea ce săvârșisem, nu mă simțeam deloc apăsat și hărțuit de conștiința de temut a remușcărilor. Dimpotrivă, mă bucuram că fusesem arestat și că voi fi judecat pentru fapta mea, căci nu există o desfătare mai mare pentru omul cinstit, decât aceea de a fi pedepsit pentru greșelile sale! După
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ca un drept al lor legitim. Fericiții! N-am văzut niciodată altfel marea, ori muntele, decât din fotografii. Dar ce sunt, în fond, toate fotografiile? Sunt doar niște hârtii, niște amăgiri deosebit de perverse, care, în cazul meu, mai mult mă hărțuiesc, decât să mă încânte, căci ele înfățișează întocmai ceea ce eu n-am ajuns niciodată să trăiesc pe viu, în persoană. De aceea, nu sunt în stare să privesc vreodată la ele, fără să nu mă amărăsc. Tot ceea ce am văzut
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de șobolani? Că rămăsesem goală pe dedesubt? Dacă ai gândit așa, te-ai înșelat amarnic. Să-ți spun un secret, Gerard: chiar în acele zile îmi veniseră bucuriile și, în loc să fiu ok. din punct de vedere fizic, aproape că eram hărțuită de o hemoragie, de nu putea fi adevărat. Or, în astfel de momente, când sunt la ciclu (tu poate nu mă cunoști suficient) eu am manifestări cât se poate de dure. În astfel de momente sunt extrem de capricioasă, de intransigentă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
presimțise asta și voia să mă apere. Întâmplarea asta nu-i fragment de telenovelă. Atunci, pentru prima oară de când am luat-o razna prin lume, am înțeles că mi-am găsit echilibrul. Un cal oferit de un ins care mă hărțuiește mi-a adus acest dar. Mi-am așezat capul pe coama lui El-Zorab și m-am lăsat purtată, printre stihii, după voia sa. Am simțit că și El-Zorab trăia aceeași bucurie a echilibrului. Când l-am sărutat pe coamă, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mă arunca definitiv în mahalaua sufletului și solicit aprobarea demisiei din funcția de om... Atunci, pentru prima oară de când am luat-o razna prin lume, am înțeles că mi-am găsit echilibrul. Un cal oferit de un ins care mă hărțuiește mi-a adus acest dar. Mi-am așezat capul pe coama lui El-Zorab și m-am lăsat purtată, printre stihii, după voia sa. Am simțit că și El-Zorab trăia aceeași bucurie a echilibrului. Când l-am sărutat pe coamă, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
săltând, săltând, ca și mâna lui. — Chaucer, spuse el, Chaucer... Brusc, În fața ochilor domnișoarei Warren, el abandonă efortul, pipa Îi căzu la podea și, aplecându-se s-o găsească, exclamă iritat: — Naiba să le ia! Naiba! Era un om extenuat, hărțuit de o personalitate care nu era a lui, de curiozități și pofte - un bărbat În pragul unei căderi nervoase. Domnișoara Warren Îl privi triumfătoare. Nu că l-ar fi urât, dar ura orice succes copleșitor, fie că era vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
exista ceva pentru care să merite să sacrifici viața unui copil. Bucură-te că părinții tăi n-au fost Arioi, căci altfel poate că nu te-ai fi aflat acum aici. Asta e foarte adevărat, recunoscu Vetéa Pitó, care fusese hărțuit, nu de puține ori,de recrutorii sectei. Dar ce contează cu adevarat între Arioi nu este ceea ce ți-ar putea cere la un moment dat, ci spiritul de camaraderie dintre ei și faptul că sunt că o mare familie, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
a face dragoste cu vahínes, singurele care nu reușiră să se bucure de nici un minut de odihnă, căci se părea că părăsirea spațiului limitat al navei determinase creșterea libidoului bărbaților, care își petreceau toată ziua, din zori și până în asfințit, hărțuindu-le pe cele trei femei. Miti Matái era singurul care n-avea asemenea preocupări, în primul rând pentru că era un om obișnuit cu perioadele lungi de abstinenta și în al doilea rând pentru că, în calitatea lui de căpitan, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
neliniștit, agitat de un coșmar ciudat în care - iarăși și iarăși - îl hăituiau umbre nedeslușite, încercând să-l împungă cu lănci lungi ca să-l silească să coboare de pe ramura înaltă a unui copac stufos în care își căutase adăpost. Îl hărțuiau ca să sară și să-l străpungă în aer cu lăncile lor, cum i se povestise că indienii și garimpeiros vânau jaguarii. Se trezi mârâind și prost dispus. Făcu baie, mâncă pastă de guayaba, manioc și banane prăjite și începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
care nu-l găseai la cei din Westminster, unde adăposturile erau mult mai solide și oamenii puteau face față bombardamentelor nocturne, extrem de violente. Chelnerița care-i aduse lui Rowe cafeaua și pîinea prăjită era palidă și nervoasă, ca un om hărțuit prea multă vreme; tresărea la fiecare zgomot, confundînd pînă și claxoanele automobilelor cu sirenele alarmelor. Cei din Gray’s Inn și Russell Square erau ceva mai calmi, din pricină că nervii li se puteau reface peste zi. Ziarele scriau că bombardamentul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
neamurilor noastre se răspândi pe colinele din jur. Luna coborâse deja spre ultima palmă când, sumedenie de pietre prinseră a se rostogoli spre noi din susul viroagei. Auzirăm pași grăbiți cum se apropie și-i recunoscurăm pe vânătorii care Îi hărțuiseră pe cei din fruntea puhoaielor lui Scept. I-am oprit rând pe rând, fără să scoatem un zgomot și ne-am pus cu toții pe așteptat. Discutasem de multe ori despre lupta asta cu Tek și cu Barra, iar locul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
să nu meargă acolo chiar neștiutor. Laur, cu ochii blegiți de hâțânarea ritmică a arcurilor mașinii, îl privea admirativ cum se ambalase... părea că-și expune ideologia sa, proprie și personală! Cu aceste idei neașteptate, originale, spontane, Rebegilă spera să hărțuiască mintea interlocutorului, însă toate îi intrau pe o ureche și ieșeau pe amândouă! Parcă se afla la lecțiile de EPO din armată sau la cursurile de filozofie din facultate, pe care le uita imediat ce nu mai avea nevoie de ele
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cap, așteptând să aflu unde bătea. — Ți-am scris două sau trei scrisori, una după alta. Nu mi-ai răspuns. — Știi cum e, când... ești prins cu o treabă. — Aș fi putut să te presez. Aș fi putut să te hărțuiesc. Aș fi putut să mă prăvălesc pe capul tău ca o tonă de cărămizi. Dar m-am abținut. Am hotărât să aștept în culise și să văd cum se desfășoară lucrurile. Vezi tu, unul dintre cele mai importante aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
greu să creadă (de fapt, nu are intuiția necesară!) că Teodora ar putea aștepta de la el ceea ce s-ar putea să-i lipsească cu adevărat: o tandrețe duioasă, aproape „paternă”, și o siguranță protectoare de care are nevoie orice femeie „hărțuită” de problemele existenței cotidiene. Își dă seama că Teodora a găsit în copii un „refugiu” ce o echilibrează, îi conferă o anume liniște. Totuși, nu poate scăpa de sentimentul apăsător al poverii, ce vine din responsabilitatea permanentă pe care și-
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Îngrijorată. — Mda Davie, sîntem prieteni cu amîndoi. Îl cunosc pe Bladesey, ah adică Cliff Blades, de vreo doi ani, dar n-am cunoscut-o pe Bunty decît de curînd. Trecea printr-o perioadă destul de nasoală cu scrîntitu ăsta care o hărțuia, așa că Bladesey a vrut să mă duc pe la ei și să-i susțin un pic. — Ți-a trecut vreodată prin cap ideea că el dădea toate telefoanele alea? Înghit intenționat Încet În sec. — Davie, sînt polițai de cînd mă știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
altora pe cap ghinioanele noastre. Noi nu sîntem făcuți așa. Pizdă ușchită. Capul nostru, al meu, ni se Învîrtește, dar simt În același timp și euforie și greață. În nici un caz nu mă pot Întoarce la birou unde să fiu hărțuit de curve. E dimineață de Hogmanay: afară cu vechiul, să vină noul. Aceleași reguli pentru pizde ca și pentru toți. Noi, eu, intrăm În legătură radio cu Toal, spunîndu-i că urmărim mai multe piste. Apoi mă duc acasă, oprindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
scoate un șir de onomatopee, sugerînd bufnetele) cu un picior de scaun, te îndrăgosteai de scaun?" Urît mai arată viața între Bebe Sex și Titi Sacru, între vipuri goale și vipuri în sutană, între reclame și manele! Și cum ne hărțuiește limba politicheză*, cu subdialecte cu tot: subdialectul emilian, patrician, vasilelup, văcă, roman-năstasic... Măcar am scăpat de ciorb-silabisită. După ce bătrînul Diaconescu ne-a perplexat cu "nu se eczistă", Trandafir Iliescu vrea "o sculă pentru procesare îndelungată". Preț de cîteva mandate, cin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o scroafă pe nume Victoria Principal (pronunțat cum se aude), ajunge la înțelegerea următoare: "Scroafa îi animal delicat, nu ca calu'. Lu' cal îi pui luțărnă în iesle cu furca și gata. Ea-i altfel". Rîdeam de "catafalcul" Tantzi. Îl hărțuia rău pe Lucian, pofticioasa. "Nu cumva să mă dați la telefon. Nu-s. Am murit ieri. Nu mă las posedat de Tantzi". De pe-atunci îi plăcea lui Foișor să mimeze hoinărelile amoroase, sfîrșite tragic; morți violente, cu stilete-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fiu obligată. M-am întors acasă, pe strada "Trompeta". Nu mi-a mai trebuit concurs. Oricum, serviciul de cadre al televiziunii n-ar fi angajat o tovarășă atît de iresponsabilă, fără simț de răspundere. De-atunci a început să mă hărțuiască și vocea vitregă: "Faci figură atît de imbecilă, Iordana. Iubești un bărbat care nu te vrea. Nu te-a oprit la el. Nu-i trebuie casă cu tine. E însurat cu femeia aia cu burta ca o lentilă de ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și gesturi, dar are un suflet minunat... Voia tânărul să nu ție seama și totuși stătuse pe ghimpi la masă și înghițise cu noduri, căci Miron Iuga fusese și mai ursuz, nu i-a adresat nici o privire și s-a hărțuit toată vremea cu fiul său pe fel de fel de mărunțișuri. Odaia lui era la etaj, în clădirea cea nouă, cu o fereastră spre curtea conacului și alta spre parc. Grigore se reîntoarse la tatăl său, în casa cea veche
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
biserică, și se dădu jos, iar pe muiere și pe fată le trimise înainte acasă. Pe afară, pe sub streșini, câțiva mai oropsiți se fereau de ploaie și-și spovedeau oftând nevoile. Chirilă dădu binețe și trecu înlăuntru. Luca Talabă se hărțuia cu primarul în mijlocul unei îngrămădiri de oameni care mai mult tăceau. Cum văzu pe Chirilă, Luca strigă bucuros, parcă i-ar fi sosit un ajutor: ― Bine că te aduse Dumnezeu, Chirilă!... Ia hai, că tu trebuie să știi!... Cârciumarul profită
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
privească: ― Ascultă, băiete, să vă jucați frumos și să nu mă mai amărăști și tu, că sunt eu destul de amărâtă, fire-ar a dracului! Costică nu luă în seamă cicăleala ei și, după ce se învîrti puțin prin casă și se hărțui cu câinii, se văită că i-e foame. ― Te trimite și nemâncat, să te hrănesc eu, că nu v-am hrănit destul! bufni baba Ioana. Vezi că-i mămăligă pe masă, învelită în prosop, și oala cu lapte pe vatră
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
figură străină, parcă. ― O, săraca de mine! bâlbâi pierdută. Și toate astea numai pentru că... A, să plec repede, să... Petre trecuse din vestibul în cerdac și coborâse în curte unde, între timp, se mai adunaseră alți lespezeni. Toader Strîmbu se hărțuia cu muierea lui Dumitru Ciulici din pricina Ilenei, care tot dădea să intre în casă, la cucoana ei, iar Toader îi tot aținea calea, ba o dată i-a făcut și vânt, de fata a început să bocească. ― Bine că vii, Petre
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]