1,982 matches
-
francezi, în școli cu totul comparabile din punct de vedere social. Această organizare a muncii depinde în mare măsură de ceea ce noi am numi în Franța proiect pedagogic, nu proiectul administrativ obligatoriu, ci o voință comună în acțiuni. Astfel, în ce privește hărțuirea între elevi, aceasta este strâns corelată cu o sensibilizare a adulților din școli, al căror nivel de formare și informare este esențial (Olweus, 1993; Smith și Sharp, 1994; Royer, 2003). Rolul directorului nu poate fi subestimat (Raudenbush și Bryk, 1986
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că numeroasele lucrări despre school bullying citate în prima parte corelează acest fenomen cu pierderea stimei de sine și cu depresia. Lucrările recente ale lui Catherine Blaya (2003) au arătat, de exemplu, că există o legătură între abandonul școlar și hărțuirea de către colegi în timpul școlii. Discuție și concluzie Rezultatele din școala elementară franceză, obținute printr-o anchetă pe bază de chestionar referitoare la elevii din ciclul 3, sunt așadar bune în ce privește climatul școlar în general, dar prezintă și o creștere a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Discriminarea relativă poate apărea ca efect secundar, neintenționat al sistemului, decurgând din modul efectiv de a funcționa al practicilor, cutumelor existente la un moment dat (Bulai, 2004, p. 31). O formă specială de discriminare pe criteriu de sex o constituie hărțuirea sexuală. Prin hărțuire sexuală se înțelege orice comportament nedorit ă verbal, nonverbal sau fizic ă de natură sexuală, care are ca scop sau ca efect atingerea demnității persoanei și/sau crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
apărea ca efect secundar, neintenționat al sistemului, decurgând din modul efectiv de a funcționa al practicilor, cutumelor existente la un moment dat (Bulai, 2004, p. 31). O formă specială de discriminare pe criteriu de sex o constituie hărțuirea sexuală. Prin hărțuire sexuală se înțelege orice comportament nedorit ă verbal, nonverbal sau fizic ă de natură sexuală, care are ca scop sau ca efect atingerea demnității persoanei și/sau crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator 1
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
efect atingerea demnității persoanei și/sau crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator 1. De aceea, deși fenomenul există 2, nu este recunoscut la nivelul reprezentărilor curente, mai ales din cauza prejudecăților ce însoțesc percepția asupra hărțuirii sexuale și a efectelor negative în plan profesional, dintre care cele mai însemnate se referă la pierderea locului de muncă. Ca și cea legată de hărțuirea sexuală, reprezentarea de gen privind discriminarea este camuflată, ascunsă de normalitatea vieții de fiecare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este recunoscut la nivelul reprezentărilor curente, mai ales din cauza prejudecăților ce însoțesc percepția asupra hărțuirii sexuale și a efectelor negative în plan profesional, dintre care cele mai însemnate se referă la pierderea locului de muncă. Ca și cea legată de hărțuirea sexuală, reprezentarea de gen privind discriminarea este camuflată, ascunsă de normalitatea vieții de fiecare zi: cei discriminați nu se recunosc astfel, ei receptează discriminarea ca fiind una dintre dificultățile obișnuite pe care le întâmpină. La nivelul soluțiilor privind depășirea discriminărilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în care trebuie luate măsuri specifice etc. Deși au fost înregistrate progrese legate de calcularea și raportarea indicatorilor segregați pe sexe la nivelul tuturor instituțiilor, totuși anumite problematici sensibile la gen (reconcilierea între viața de familie și muncă, violența și hărțuirea sexuală, discriminarea la angajare și promovare, includerea dimensiunii de gen în procesul negocierii colective, accesul la informație și comunicare) rămân neabordate adecvat (din punct de vedere metodologic și operaționalizate marginal) în studii naționale exhaustive. Previziuni optimiste versus lipsa demersurilor concrete
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
datorate apartenenței la un anumit sex1 sau dobândite prin socializare, educație etc. Mihaela Miroiu include în categoria experiențelor femeiești (împărtășite exclusiv de femei): sarcina, avortul, nașterea, lăuzia, alăptarea, ciclul menstrual, menopauza. Spre deosebire de acestea, îngrijirea copiilor, monoparentalitatea, văduvia, violența domestică, violul, hărțuirea sexuală, pornografia, prostituția fac parte din grupul experiențelor feminine, iar subordonarea, discriminarea, anonimatul, imaginea de neajutorat sunt împărtășite și de femei (Miroiu, 2004, p. 44-51). În consecință, având în vedere faptul că interesele și experiențele de viață distincte nu pot
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
egalitatea de șanse, combaterea discriminării etc. Doar una dintre femeile intervievate a declarat că știe de existența Legii privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, iar o alta a recunoscut că a aflat de existența unei legi care reglementează hărțuirea sexuală, însă răspunsul denotă un grad mare de pasivitate: „Da, cea privind hărțuirea sexuală... dar noi ne-am obișnuit așa”. Afirmația este criticabilă și are repercusiuni multiple atât asupra femeii respective, a O.F.-P.D., cât și asupra instituțiilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
că știe de existența Legii privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, iar o alta a recunoscut că a aflat de existența unei legi care reglementează hărțuirea sexuală, însă răspunsul denotă un grad mare de pasivitate: „Da, cea privind hărțuirea sexuală... dar noi ne-am obișnuit așa”. Afirmația este criticabilă și are repercusiuni multiple atât asupra femeii respective, a O.F.-P.D., cât și asupra instituțiilor (guvernamentale și neguvernamentale) care nu au reușit să combată/să schimbe percepțiile potrivit
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
planetele tranzitate, creând un curent deosebit de lejer și armonios; dacă aspectul dominant este o opoziție, tranzitul prin conjuncție este ambiguu: conjunctă cu unul dintre cele două puncte receptoare, planeta În tranzit face opoziție cu cel de-al doilea. Aceasta implică hărțuiri, situații contradictorii. Tranzitul prin careu la opoziția natală este deosebit de puternic, fiindcă este dublat. Planeta În tranzit desenează În acest caz În interiorul temei natale un careu În T, creând o tensiune puternică. În aceeași ordine de idei, am amintit la
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
apartenenței la un anumit sex1 sau dobândite prin socializare, educație etc. Mihaela xe "Miroiu"Miroiu include în categoria experiențelor femeiești (împărtășite exclusiv de femei): sarcina, avortul, nașterea, lăuzia, alăptarea, ciclul menstrual, menopauza. Spre deosebire de acestea, îngrijirea, monoparentalitatea, văduvia, violența domestică, violul, hărțuirea sexuală, pornografia, prostituția fac parte din grupul experiențelor preponderent feminine, iar subordonarea, discriminarea, anonimatul, imaginea de neajutorat sunt împărtășite de femei fie împreună cu anumite „clase”, fie împreună cu alte categorii de marginali. În cadrul acestor experiențe pe care femeile le împărtășesc cu
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ca indici (metonimii ale persoanei), E.Goffman (1973) evidențiază modurile violării spațiale: incursiunea ("măturarea" cu privirea a figurii interlocutorului percepută ca ofensă în bandele de tineri mexicani cărora le este interzis sa îl fixeze pe șef sau ca preludiu al hărțuirii sexuale etc) ; intruziunea în spațiul personal al celuilalt (apropierea prea mare de membrii unui grup care vor avea senzația că sînt spionați sau provocați ca în sistemul castelor indiene unde distanțele permise sînt riguros cuantificate); agresiunea (constînd în atingerea și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
bani?". Atitudini obișnuite, ne-ar veni să spunem. La San Giorgio (Liri), provincia Frosinone, pe 31 august 2009, este arestat Bruno Valente, un tânăr de 35 de ani din Valente, cu acuzația de a fi vinovat de "violență sexuală" și "hărțuire sexuală". Arestatul, în lunile precedente arestului, a violat de mai multe ori o femeie româncă inducându-i "o stare de frică majoră pe parcursul mai multor luni", care au obligat-o să își părăsească propriul cămin și să refugieze într-o
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
pentru el adevărate repere în spațiu și timp, sunt dinții "rari, împuținați de scorbut la Ust-Ijma în patruzeci și trei, când era să dea ortul popii"146. Hrana foarte proastă și distribuită în cantități foarte mici, somnul mereu insuficient și hărțuirea permanentă (numărătoarea deținuților în mod repetat dimineața și seara, perchezițiile nesfârșite) aduc viața la limita superioară a suferinței. Lumea lagărului este infernală mai ales pentru faptul că aici este vizată, cu o cruzime extremă, distrugerea ființei umane în ceea ce are
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
marmitele (distribuirea hranei în funcție de norma de muncă efectuată) și dubla conducere 185. În discursurile de propagandă, se spunea că brigada este eficientă pentru "îmbogățirea psihologică" a membrilor săi și pentru creșterea sentimentului demnității personale, dar, de fapt, scopul evident era hărțuirea permanentă și urmărirea deținuților. În același timp, Soljenițîn mărturisește că exista posibilitatea ca, în cadrul brigăzii, să se stabilească legături autentice de camaraderie și să se dezvolte spiritul de protecție reciprocă și întrajutorare: "Uneori brigada reprezenta și o celulă naturală a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
însușirea ilicită de bunuri sau servicii); * atacurile asupra rețelelor informatice (hacking, spargerea sistemelor de securitate, spionajul, plantarea virușilor informatici sau de tip troian, modificarea neautorizată a materialului computerizat); * furtul de identitate sau de proprietate intelectuală; * exploatarea neautorizată de proprietate intelectuală, hărțuirea și atacurile "textuale"; * vandalizarea proprietăților virtuale particulare (în comunitățile găzduite de spații virtuale 3D); * publicarea de materiale pornografice sau care promovează crimele (filme, articole, imagini etc.) și transmiterea lor spre persoane care nu le-au solicitat (Wall & Williams, 2007). Pe măsură ce
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
nedezvăluirea numelui real sau a unor informații culese online care ar putea conduce la identificarea identității lor reale, chiar dacă aceștia nu și-au dezvăluit-o în cadrul comunității. Nerespectarea acestui principiu poate expune subiecții la riscuri (Hughey, 2008), de la ridiculizare sau hărțuire online până la furtul de date private sau de identitate în scopul folosirii ilegale. Chiar și citarea ad litteram a unor mesaje alături de numele sau adresa web a comunității poate duce la deconspirarea identității autorului, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și decrete de naționalizare, 1947-1949/108 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi / 108 Restricțiile pentru export și Europa de Vest / 116 Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane / 118 Decretele de naționalizare din România / 123 Capitolul IV. Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 / 126 Bucureștiul și Legația Americană / 126 Washington și drepturile omului în România / 130 Efectul restricțiilor americane privind exportul asupra României / 132 America și COCOM /134
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca de o armă prin care să arate că național-țărăniștii și liberalii sînt fasciști sau sînt de partea naziștilor 326. La cîteva zile după aceea, Statele Unite s-au plîns oficial guvernului Groza de întîrzierea alegerilor, de cenzura presei și de hărțuirea partidelor de opoziție prin angajarea de către guvern a unor "bande de huligani". Washingtonul atrăgea atenția Bucureștiului că își creează astfel o imagine proastă în străinătate, una care "contravine, în realitate, promisiunilor pe care le-a făcut". Statele Unite sugerau că România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a face ca fiecare din țările est-europene să fie "mai independentă de economia capitalistă" și de a-i accelera dezvoltarea socialistă. Scăderea volumului comerțului româno-american reflecta succesul implementării politicii adoptate atît de Washington, cît și de București. CAPITOLUL IV Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 Bucureștiul și Legația Americană Influența crescîndă a sovieticilor asupra României se resimțea cel mai acut în rîndurile personalului Legației Americane din București. În septembrie 1948
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe colonelul Lovell, atașatul militar și pe Leverich, consilier al Legației, pentru tentativă de conspirație. Washingtonul a acceptat fără a recunoaște acuzațiile și a solicitat, în schimb, retragerea a doi membri ai Legației Române de la Washington 583. Acest gen de hărțuire reciprocă a continuat pînă în prima jumătate a anului 1949. Deși Washingtonul avea dreptul să hotărască efectivul personalului Legației, Departamentul de Stat știa că, pînă la urmă, tot Bucureștiul urma să decidă asupra personalului diplomatic american din România. În consecință
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dat, însă, rezultate imediate.977 Propunerile oficiale ale României relevau o schimbare semnificativă în ce privește atitudinea Bucureștiului față de americani. În octombrie, Legația Americană observa că, spre deosebire de alte țări din estul Europei, în România nu existaseră de cîțiva ani nici un fel de hărțuiri ale delegațiilor occidentale sau acțiuni indezirabile și, de fapt, nici o activitate antioccidentală 978. Cu toate acestea, reacția Statelor Unite la noua atitudine a Bucureștiului a fost nesemnificativă. În decembrie, Gheorghiu-Dej l-a numit pe Petre Bălăceanu ambasador al României în Statele Unite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai era dispusă să susțină încă o derogare prezidențială 1901. În opoziție se găseau figuri familiare. Laszlo Hamos, de la Comitetul pentru Drepturile Omului din România și preotul Florian Goldău, de la Comitetul Româno-American pentru Ajutorarea Refugiaților au descris amănunțit practicile de hărțuire a emigranților și de discriminare a minorităților din România. Acestora li s-a alăturat un membru al Camerei Reprezentanților, Larry McDonald, autorul Moțiunii 653, care urmărea respingerea cererii președintelui. Opoziția s-a concentrat asupra abuzurilor privind drepturile omului, iar cei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin Documentul Final de la Helsinki, constituie o piedică tristă în calea emigrării". Creșterea indicativilor emigrării nu era suficientă pentru a da o imagine reală a acestei probleme. "De fapt, în spatele fiecăreia dintre aceste plecări stăteau luni și adeseori ani de hărțuire și piedici economice și de procedură". În concluzie, deși nu se opunea reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate", Fascell spera ca România să înlesnească soluționarea cîtorva cazuri de emigrare care beneficiau de un sprijin special din partea Washingtonului, ca de pildă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]