1,049 matches
-
dumisale casile noastre din Iași... care casi sânt pe Ulița Feredeilor și se hotărăsc cu casile dumisale Costandin Costachi hatman și cu casile spătarului Palade și cu casile spătarului Ilie, care le avem noi de la răpousatul părintele nostru Ioan Buhuș hatman.” „Din zapisul ista n-am înțeles cu cât a vândut casele Mihalache Sturza.” Păi cum să înțelegi, părinte, dacă despre bani se scrie abia după ce au iscălit toți martorii, chiar și Mihalachi Luca diacul, care scrie mai departe: „Iar de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
În locul lui, a fost numit clucerul Petriceicu, la propunerea boierilor. Acesta de origine filopolonă, reușește în scurta lui domnie (20 august 1672-11 noiembrie 1673) să provoace turcilor pagube considerabile, aliindu-se cu viitorul rege al Poloniei, Ioan Sobieski, pe atunci hatman al Coroanei. ,,Între 11000 și 18000 de turci sunt uciși (10-11 noiembrie 1673), 24 de tunuri și o imensă sumă de bani cad în mâinile învingătorilor”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 110 footnote>. Cum polonii nu sunt preocupați să
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Deși se vede la tot pasul intenția ce o avea de a folosi Cetățuia ca loc întărit la vremuri de încercare, el se îngrijește mai mult să-i dezvolte latura religioasă. „Pentru incapacitate probabil, Antonie, căruia Duca-i impusese ca hatman pe cumnatul Buhuș, fu mazilit apoi la întoarcere, lângă Chișinău și luat în cătușe împreună cu tabăra turcească de asprul pașă bătrân, care era să pregătească peste câțiva ani cea mai mare înfrângere oștilor Turciei regenerate, deschizând astfel epoca lichidării Ungariei
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dar numai de buzduganul domnesc. I se dă o masă de către marele vizir, apoi în fața lui se face plata ienicerilor”<footnote Ibidem, p. 297 footnote>. Ca voievod al Moldovei, Duca Vodă avea două tuiuri (cozi de cal). În calitatea de hatman al Ucrainei, demnitate pe care o primește acum, în a treia domnie, i se mai dă și al treilea tui, fiind cu tot atâtea tuiuri cât avea și marele vizir. La întoarcerea spre Iași, alături de un alai fastuos, se oprea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Vasile Gheuca vel vistiernic, Gheorghe Bogdan vel jitnicel și Lupu sluger au fost tăiați înaintea porții domnești, în al doilea an al domniei 1681”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 64 footnote>. Cheltuielile făcute la Constantinopol cu prilejul primirii titlului de hatman al Ucrainei trebuiau acoperite, și Duca Vodă s-a dovedit a nu avea nici un scrupul. Cum luxul de la casa domnească depășea posibilitățile vistieriei, unele impozite au fost mărite de până la 16 ori, după cum mărturisesc cronicile. Dacă oamenii nu puteau să
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Lupu un domn moldovean nu se mai bucurase de atâta prestigiu. Duca înființează o tipografie grecească la ctitoria lui, Mănăstirea Cetățuia în 1681, la acel moment singura din întreg Orientul ortodox. De asemenea, el își ia în serios rolul de hatman al Ucrainei și ,,înființează două colonii importante pe Nipru, la Tigănauca și la Nemirova”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 112 footnote>. Se ocupa atât de mult de organizarea Ucrainei încât boierii moldoveni bănuiau că ar vrea să se stabilească
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pe Nipru, la Tigănauca și la Nemirova”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 112 footnote>. Se ocupa atât de mult de organizarea Ucrainei încât boierii moldoveni bănuiau că ar vrea să se stabilească acolo definitiv. Duca a numit un nomestnic (hatman) Iane la Nemirova și a ,,început a se înălța și a scrie la tituluș Domn Țării Moldovei și Ucrainei”<footnote Nicolae Costin, op. cit., p. 12 footnote>. Prestigiul lui Duca Vodă îi permite să mijlocească negocierile dintre ruși și turci, finalizate
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din curte, apărându-ne până la mănăstire la Cetățue. Întâmplându-se cu noi numai Bosna Ali, cu toți copiii din casă și din boierii cei mari s-au tâmplat numai Darie Donici vel dvornic de țara de gios și Dumitrașcu Racoviță hatman, fratele domniei mele. Și încongiurându-ne în mănăstire ne-am bătut ca la două ceasuri. Întâmplându-se un Cantemir Mârza cu o sumă de tătari și cu porunca împărăției să fie de pază scaunului, sosind la cea vreme despre mănăstirea lui
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și boltită o am acoperit, precum să vede lângă movilă, ca să fie de pomenire și la acești boeri care s-au întâmplat: Darie Donici vel dvornic den Țara de gios, Gavriil Miclescul vel vornic den Țara de Sus, Dumitrașcu Racoviță hatman, Constantin vel postelnic, Ioan Paladie vel spătariu, Dumitru Macri vel ban, Constantin Ruset vel paharnic, Constantin Costachi vel visternic, Ioan Cantacuzino vel comis”. Până în anul 1857 s-a păstrat foișorul care înconjura crucea din piatră cioplită dintr-o stâncă întreagă
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
extrem de gravă a epidemiei din Iași, unde, potrivit datelor furnizate de doctorul Fornete până la 25 mai/6 iunie, se îmbolnăviseră 1 200 de persoane, înregistrîndu-se un deces la trei contaminați. Printre victime s-a numărat și șeful miliției ostășești, marele hatman Constantin Paladi, decedat la 29 mai/10 iunie 39. La 1/13 iunie, consulul Blutte, în raportul înaintat superiorului său de la Viena, revenea cu noi amănunte asupra dramaticei situații ce domnea în Moldova. "Cholera morbus - scria el - a început subit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de la doctorul Ilasciuk - care opina că molima fusese adusă la Iași din târgul Ștefănești -, numărul contaminaților, de la începutul epidemiei, la 4 764, dintre care 2 554 au sucombat; printre decedați îi menționa pe marele vistier Săndulachi Sturdza și fiul, marele hatman Gheorghe Ghica, doctorul Fornete și multe soții de boieri 43. Din nefericire, epidemia bântuia cu furie și la Iași, mortalitatea fiind în creștere. Astfel, la 3l mai/12 iunie, consulul Lagan se adresa ministrului Afacerilor Externe de la Paris, informîndu-l că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
încuviințare de la superiorul său de la Constantinopol, contele Armand Charles de Guilleminot, la 18/30 mai, el a plecat din Iași, nu fără a lăsa paza consulatului în grija viceconsulului Mouton. În ajunul plecării sale (29 mai/10 iunie), a murit hatmanul <Constantin Paladi>, comandantul șef al miliției moldave și alți patru mari boieri, printre cei 170 de răpuși în acea zi. "Tribunalele, de altfel, și-au încetat activitatea și cea mai mare parte a locuitorilor orașului ceva mai înstăriți au luat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
împotriva flagelului. Țara a fost împărțită în șapte zone, fiecare fiind atribuită responsabilității a câte unui mare boier: clucerul Grigore Filipescu, pentru București; banul Grigore Băleanu, în județele Dâmbovița, Argeș și Muscel; vornicul Mihai Ghica, în Prahova și Saac (Săcuieni); hatmanul Corneanu, în Ilfov; logofătul Manolache Arghiropol, în Teleorman și Olt; pitarul Grigore Obedeanu, în Vlașca, și Costache Suțu, în Rîmnicu Sărat, Buzău, Brăila și Ialomița. În această vreme a fost alcătuit și Comitetul doctorilor din București, avîndu-l în frunte pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
1847, când se auzise că holera bântuia în Persia și Imperiul Otoman, Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei, alcătuit din ministrul din Lăuntru, logofătul Iordache Ghica, ministrul Dreptății "beizadea" Nicolae Suțu, "gheneral inspectorul" Miliției "beizadea" Dimitrie Sturdza și Secretarul de Stat hatmanul Nicolae Mavrocordat, reunit sub președinția domnitorului Mihail Sturdza, hotărâse ca, în afara întăririi carantinelor de la Galați, Sculeni, Lipcani și Leova, având fiecare un director, un medic și doi slujitori, să se stabilească la Iași, în fiecare "cvartal" al orașului, câte un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
astfel, demnitarul turc avu nenorocirea să-și piardă un fiu în vârstă de 12 ani233. Printre cei răpuși de boală s-a mai numărat la Iași și mitropolitul Meletie Brandaburul, decedat la 19 iunie/1 iulie, în vreme ce chiar fiul domnitorului, hatmanul Dimitri Sturdza, fusese atins de molimă. Principele Moldovei însuși a părăsit palatul domnesc, împreună cu familia și suita sa, adăpostindu-se într-o mică reședință din afara orașului. Virulența epidemiei a paralizat întreaga activitatea a Capitalei. Toate afacerile au sistat, prăvăliile au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sută de seimeni era condusă de spătarul Vasile Cociul, bărbat falnic, care se trăgea din neamul albanezilor. În urma lor, călărea Dumitașcu Ștefan logofăt, purtând în mână un buzdugan de aur curat, apoi, alți mari boieri, în frunte cu Miron Barnovschi hatmanul și portarul Sucevei. Lângă domnitor, ascultând slugarnic, vistiernicul Hrize se căznea să priceapă înțelesul slovelor citite de stolnicul Neculai Ureche, asudând sub dulama cumpărată de la Liov. Alaiul, care se încheia cu cei cincizeci de slujitori tătari, aduși din câmpiile Buceagului
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
portarul Sucevei. Lângă domnitor, ascultând slugarnic, vistiernicul Hrize se căznea să priceapă înțelesul slovelor citite de stolnicul Neculai Ureche, asudând sub dulama cumpărată de la Liov. Alaiul, care se încheia cu cei cincizeci de slujitori tătari, aduși din câmpiile Buceagului de hatmanul Barnovschi, se îngustă la trecerea Bahluiului, lățindu-se la vederea Bisericii Sf. Gheorghe, aflată în apropierea Curții. Domnul descălecă și păși în întunecimea sălii tronului, luminată, sporadic, de lampioanele aduse cu multă trudă de la Veneția, loc de surghiun al tinereții
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
postelnicul, retrăgându-se îmbujorat spre capătul sălii. Cine-i la rând, logofete? Iaca un boier grec, Doamne! se hlizi Dumitrașcu. Și dacă-i grec, n-are nevoie de dreptate? întrebă îngăduitor Radu Mihnea. Ba cum să nu, Măria Ta, îndrăzni hatmanul Barnovschi, că doar țara noastră e și țara lor. Hatmane, pentru aste vorbe și vicleșuguri alții au plătit cu capul, amenință domnitorul. Măria Ta, încercă să domolească primejdia Celebi Constantin, pârcălabul de Neamț, hatmanul o fi închinat câteva ulcele de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cum să nu, Măria Ta, îndrăzni hatmanul Barnovschi, că doar țara noastră e și țara lor. Hatmane, pentru aste vorbe și vicleșuguri alții au plătit cu capul, amenință domnitorul. Măria Ta, încercă să domolească primejdia Celebi Constantin, pârcălabul de Neamț, hatmanul o fi închinat câteva ulcele de vin negru! Ș-apoi o hi ostenit după drumul lung până la curtea Măriei Tale, se băgă în vorbă și Condică, pârcălabul Hotinului. Tăceți, cinstiți boieri, îi îndemnă logofătul, hai mai bine să auzim ce
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
poimâine noapte, când vârcolacii vor mânca luna, iar creștinii s or ascunde de frică! promise diacul, desprinzându-se din îmbrățișarea molatică a domniței. În tot acest timp, doi ochi scrutau întunericul nopții, încercând să deslușească vorbele celor doi îndrăgostiți. Era hatmanul Barnovschi, care nu plecase spre Suceava, întârziind din pricina unor daraveri cu vierii din Dealul lui Vodă, care-i datorau vinăritul pe ultimii doi ani. Dușmănia fățișă asupra domnitorului găsea o cale de izbândă! Putea să-l lovească în mândria lui
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
vinăritul pe ultimii doi ani. Dușmănia fățișă asupra domnitorului găsea o cale de izbândă! Putea să-l lovească în mândria lui de tată de familie. Ce s-ar mai bucura să știe toți boierii despre isprava domniței! Cu aceste gânduri, hatmanul îl pofti la sfat, a doua zi, pe diacul Radu: Frumos mai scrii, diece! Mulțumesc pentru cinstea ce mi-o arăți, cinstite hatmane, dar cred că pentru alte pricini m-ai chemat! stărui tânărul slujitor. Am știut că ești dezghețat
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Sucevei. Vreau să te ajut în împlinirea dragostei tale! Dar eu nu iubesc decât pe Domnul! Vorbe mari, diece! Te-am zărit aseară sărutând doi ochi albaștri de copilă neprihănită. Și tare mă tem că tătâne-su nu știe! zâmbi hatmanul. Cinstite hatmane, n-o să poți pune stavilă iubirii a două suflete nevinovate! murmură rugător tânărul slujbaș. Ba dimpotrivă, am hotărât să v-ajut! O s-o răpești mâine noapte pe domnița Catrina și-ai s-o aduci în cetatea Sucevei, pe
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
domnul Radu Mihnea l-a îndemnat să învețe slovele, trimițându-l la mănăstirile de la Sfântul Munte și apoi luându-l la curtea lui de la Iași. „Nu mă pot pune împotriva sorții!” hotârî diacul Radu. „Ș-apoi, dacă mă sprijină și hatmanul, izbânda-i sigură” se gândi el mai înțelept. Domnitorul n avea habar de ce se petrecea în încăperile curții domnești, fiind tulburat de ticluirile vicleanului Nicodim, care-l împingea spre un război cu boierii pământeni. Și se mai gândea și la
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
răbufni Vodă, poruncind să se arate boierilor: Cinstite fețe boierești, începu el molcom, acoperindu și mânia ce-i stăpânea întregul suflet. Am hotărât, la ruga clucerului Iordache, să fie pus în slujbă ruda lui Ilie. Bună alegere, Măria Ta! râse hatmanul Barnovschi. Hatmane, amenință Domnul, prea te-ai așezat la Curte. Ai uitat îndatoririle slujbei domnești? Măria Ta, se potoli hatmanul, am mai avut de descurcat unele treburi ale moșiei. Dar astă seară plec unde mi-e locul, încredință el. Așa
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
boierie nu este? Plecați la slujbele voastre și lăsați caftanele în mâinile mele! porunci domnitorul, trântind ușa ce ducea la coridorul dinaintea salonului. „Dacă era o copilă sau soție a vreunui boiernaș moldovean, uita Măria Sa să trimită ștafete!” se gândea hatmanul Barnovschi, căutându-l pe diacul Radu pentru a-și pecetlui făgăduiala. Dar diacul se feri de privirea pătrunzătoare a hatmanului, îndemnându-se la post și ascultare Domnului. Zilele trecură netulburate de puținele întâmplări petrecute la Curtea din Hîrlău: domnița Catrina
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]