2,559 matches
-
restrîns, extrem de peiorativ și eminamente moral cu care a intrat acest franțuzism în uzajul limbii noastre. Mult mai vechiul „a parveni”, din latinescul pervenire, era mai neutru, mai apropiat de „a ajunge”, „a reuși”. Poate că de aici trebuie începută „hermeneutica” acestui dialog. În orice caz, dacă înlăturăm adaosul excesiv de reprobabil din semnificația parvenirii, obținem o definiție de genul următor : o persoană care a ajuns, prin ambiție și un concurs de împrejurări favorabil, la o situație socială dorită și superioară, pentru
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aristocratică prin excelență, cumințenia nevăzută a omului de rînd. Țăranii sînt o clasă care nu vorbește, este vorbită - constata mai demult și mai sec pozitivist și Pierre Bourdieu. Farmecul discret al etnologiei constă astfel, pentru Anghelescu, într-un soi de hermeneutică a tăcerii sau, în alt registru terminologic, de antropologie vizionară a invizibilului, la care privește cu nedisimulată bucurie. O „antropologie” nu în sensul disciplinei occidentale, ci mai degrabă într-unul etimologic, similar cu cel în care Horia Bernea vorbea despre
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
drumurile care duc spre ele, căci indicatoarele sînt invers proporționale cu tradițiile. Aceasta este localitatea care a urcat incontestabil pe primul loc în țop ten, topul meu personal de kitsch autohton. Dar să ne întoarcem la oul lui Flutur și hermeneutica acestuia. Inspirația a venit, probabil, de la tradiționalele ouă de struț, încondeiate cu sîrg de bucovinence recente și achiziționate cu pioșenie de funcționarii Ministerului Afacerilor Externe pentru pachetele lor de protocol. Primul pas, de la găină la struț, fusese deci deja făcut
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Isus le explică Scripturile celor doi pe drumul spre Emaus, dar nici în această povestire nu se citează sau se menționează vreuna dintre ele. E un fapt neobișnuit deoarece, începând cu Paul (cf. 1Cor 15), putem observa o foarte sofisticată hermeneutică a câtorva texte biblice deja bine încorporate în teologia creștină de la început. În schimb, în aceste narațiuni evanghelice nu există nicio mențiune a unui pasaj particular și nici măcar un ecou al unui text din Vechiul Testament. Îmi închipui că unii se
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
parcurgerea exercițiului reductiv. Cercetarea fenomenologică, în ciuda metodei sale riguroase, nu scapă de o ambiguitate, după părerea noastră, salutară: pe de o parte este baza neutră a analiticii, pe de alta oferă o complexitate de date care cer să fie interpretate. Hermeneutica, filosofia interpretării, este o cale ulterioară a gândirii contemporane, o cale care, într-un fel, poate repropune exigențele unei viziuni neștiințifice, și deci unidimensionale, a lumii și astfel să răspundă câtorva instanțe esențiale ale gândirii dialectice. Interpretarea are origini și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
platonic. În epoca patristică s-a dezvoltat ca tehnică a interpretării textelor sacre și a ajuns până la complexele teme teologice contemporane ca structură tipică a gândirii religioase. Semnele, referințele fenomenologice de interpretat au o dublă fațetă, din acest motiv gândirea hermeneutică interesează îndeaproape, în afară de teologi și exegeți, pentru căutarea unui sens transcendent al acțiunilor individuale, și pe psihanaliștii interesați să afle ceea ce este ascuns sub configurarea gesturilor și a viselor, sau pe analiștii limbajului care caută să-i înțeleagă direcțiile semantice
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
filosofia pare să reapară sub două fațete ce reies din ambiguitatea raportului fenomenologic, pe cât de ambiguu pe atât de liber de orice fundament și abandonat faptului pur de a fi prezent, și care cere să fie interpretat. Prin această instanță hermeneutică, filosofia, în sensul tare, va putea probabil să se reîntoarcă la viață, iar analitica însăși ar putea să se deschidă referințelor dialectice. Ar putea deveni, după o expresie frumoasă a lui Paul Ricoeur, o «analitică în ascultare». Funcția maieutică a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cu toții. Interpretarea acestor date, a exigențelor și expresiilor unor obiceiuri precum cele pe care am încercat a le descrie, indică destul de clar o nevoie de sens, exigență care, uneori, se prezintă ca un apel, ca o invocație. Aprofundând această linie hermeneutică putem vedea că cerința, apelul, invocația sunt de fapt expresia unei nostalgii. Este nostalgia față de un absolut îndepărtat și totuși atât de urgent în experiența autentică a vieții cotidiene, nostalgia Absentului. Prin această expresie intenționăm să calificăm ca instanță religioasă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cunoaștere separată de solul ei (primul nivel) și de orizontul ei (al treilea nivel), după terminologia lui Stephan Strasser. La al treilea nivel de obiectivitate se ajunge prin punerea întrebării implacabile cu privire la sensul omului în lume. Fiecare filosofie este o hermeneutică a sensului ascuns în imaginea preștiințifică a lumii și care nu poate fi înțeles deplin doar dintr-o singură perspectivă. Filosofia nu dă o cunoaștere pură, căreia să-i corespundă o realitate pe deplin definită, ci un domeniu în care
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
înțelegere mai profundă este ascunsă în densitatea semantică a simbolului. Interpretarea și activitatea simbolică sunt termeni care trimit unul la celălalt. Limbajul, așa cum a reușit să clarifice psihanaliza, este locul simbolurilor și al dublului sens. Căile de acces la această hermeneutică nu trec deci prin ideile clare și distincte, sau prin univocitatea actului cognitiv absolut, ci prin parcursul activității simbolice, a deschiderii a ceea ce se dă efectiv către un sens. De aceea, itinerariul trasat se poate numi «luptă pentru sens» având
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
distincte, sau prin univocitatea actului cognitiv absolut, ci prin parcursul activității simbolice, a deschiderii a ceea ce se dă efectiv către un sens. De aceea, itinerariul trasat se poate numi «luptă pentru sens» având conotația de «nostalgie a Absentului». În atitudinea hermeneutică a gândirii este evidentă cerința de sens, o cerință care, pentru a fi realizată, implică o luptă, un efort de a descoperi simbolurile, de a le interpreta și de a depăși conflictele de interpretare ce s-ar putea ivi. La fel de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
homo simbolicus» ne face să descoperim prezența lui «homo ermeneuticus». Cine se pune pe sine în raport cu lumea și viața plină de simboluri și folosește ca instrumente ale cunoașterii ascultarea, aluzia, anticiparea, manifestă prin însuși modul în care gândește structura tipică hermeneuticii. Pentru acesta a gândi înseamnă a interpreta. Pentru ca să aibă loc interpretarea este necesar un context, obiect al interpretării, care nu trebuie să fie clar și distinct, ci bogat în coduri, enigme, simboluri și ambiguități; este nevoie de un interpret care
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
un orizont în care nu se poate epuiza pe sine și în călătorie spre o destinație despre care poartă în inimă o mărturie esențială. Destinația, chiar dacă-l împinge într-o căutare continuă, îl așteaptă dincolo de «curba zilelor». Atitudine simbolică, atitudine hermeneutică, condiție itinerantă, toate acestea sunt unite în mod structural: activitatea simbolică considerată din perspectiva temeiurilor sale existențiale ne descoperă statutul aceluia care, implicat într-un context, se angajează să-l interpreteze și, în această atitudine, trimite la o realitate al
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
condiții ne-au dus spre conținutul capitolului dedicat luptei pentru sens, ce constituie nucleul central al acestei expuneri. Nu am voit totuși ca propunerea noastră să fie schimbată pentru o reîntoarcere la tematici spiritualiste tipice orizontului cultural al ultimelor decenii. Hermeneutica comportă o amplă inserare în contextul noilor limbaje și însăși dimensiunea angajării se întemeiază conștient pe confruntarea cu logicele interne ale puterii, indiferent de modul în care sunt concepute. Totodată, nu este intenția noastră să rămână în paginile precedente imaginea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a perspectivei noastre. Ne-am afla într-un amplu acord cu filosoful polonez dacă nu am considera că, pe lângă cunoașterea tipică raționalismului, ar mai avea caracter filosofic și un alt mod de cunoaștere, ce urmărește să ajungă la adevăr cu ajutorul hermeneuticii. Certitudinea absolută, după cum pe bună dreptate observă Kolakowski, cere imanența iar modelul ei este experiența mistică. Despre aceasta însă nu se poate spune ceva, și deci, nu poate deveni obiectul filosofiei. Obiectul ei este religios, nu epistemologic. Și cu privire la aceasta
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
al lumii, cerință ce nu poate fi satisfăcută de cunoașterea științifică. În această etapă a metodei, elaborată la granițele epistemologice unde cunoașterea științifică se întâlnește cu experiența existențială, apare o a doua fază pe care am putea-o califica drept hermeneutică. În cadrul arcului posibilităților pe care le-am subliniat sunt articulate propuneri de sens, elaborarea unor edificii semnificative în lumina cărora este interpretată viața și realitatea. În această fază a propunerilor, tehnicile argumentării sunt cele ale hermeneuticii și discursului persuasiv. Fondul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
putea-o califica drept hermeneutică. În cadrul arcului posibilităților pe care le-am subliniat sunt articulate propuneri de sens, elaborarea unor edificii semnificative în lumina cărora este interpretată viața și realitatea. În această fază a propunerilor, tehnicile argumentării sunt cele ale hermeneuticii și discursului persuasiv. Fondul ontologic al discursului este un univers populat de semne și simboluri ce se oferă interpretării. Viziunea creștină este una dintre aceste interpretări; este reflecția asupra propunerii mesajului creștin cu privire la sensul vieții, la raportul omului cu lumea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
faze ale metodei indicate, adică pe terenul conștientizării existențiale a întregului proces. Așadar, nu întreprindem doar o simplă identificare a condițiilor de posibilitate, și nici doar o elaborare a unor argumentări cu privire la credibilitatea unei viziuni asupra vieții în baza exercițiului hermeneuticii, ci conștientizăm, printr-o cunoaștere reflexivă, situația globală a unei existențe inserate în experiența creștină. Pentru a clarifica și mai bine argumentările pe care intenționăm să le prezentăm, vom face referință la câteva pagini ale lui Karl Jaspers, și în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
necesitatea de a se constitui ca posesie închisă și o împinge să se supună oricărei probe, într-un dialog în care se prezintă nu cu enunțurile sale apodictice, ci cu ipoteze hermeneutice, oferte de sens, măsurate în viața concretă. Ipoteza hermeneutică este exprimată în acel limbaj al credinței care nu este totuna cu conținutul credinței. Limbajul și comunicarea sunt profund legate și, ca urmare, se înțelege că limbajul credinței filosofice, ca raționalitate deschisă și disponibilitate comunicativă totală, ca propunere de ipoteze
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
dar și o interpretare, o ipoteză, dacă o considerăm din perspectiva conștientizării filosofice și abandonare încrezătoare, dacă o privim în lumina credinței religioase. Aceasta este posibilă datorită faptului că rațiunea umană este rațiune deschisă; nu domeniu teoretic exhaustiv, ci activitate hermeneutică. Credință și căutare: o confruntare a structurilor Discursul pe care intenționăm să-l ducem mai departe în aceste ultime paragrafe este legat de cele prezentate în paginile precedente. Vrem să subliniem că trăsăturile caracteristice filosofării prezintă o analogie cu unele
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
natura din care facem parte. Succesul tehnicilor New Age, ca și sensibilitatea ecologică, reîntoarcerea la primitiv și la nativ, fără a uita celebrarea sângelui, a umorilor și a părului, toate acestea evidențiază perfect pluralismul cosmic al deontologiei postmoderne. Dimensiunea ei hermeneutică, de asemenea: toate reușitele, toate lucrurile, oricât de anodine ar fi ele, au un sens, imanent, bineînțeles. Suntem departe de cogito-ul modern. Și de subiectul activ, de cetățeanul responsabil sau de homo politicus. Pe scurt, toate acestea nu mai au
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Saturnalia, filologia clasică românească se îmbogățește acum, prin osârdia colegei Anca Negru, cu a doua operă a lui Macrobius, Comentarii la Visul lui Scipio. Suntem convinși că aceste lucrări vor cuceri cititorul român prin informațiile lor științifice, dar și prin hermeneutica interdisciplinară, prin harul pedagogic și prin stilul lor armonios. Textul latin al operei lui Macrobius a fost reprodus după textul latin Commentarii in Somnium Scipionis tipărit în Biblioteca Scriptorum Græcorum et Romanorum Teubneriana, Lipsiæ 1970, sub îngrijirea lui Iacobus Willis
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
săpând înainte, grămădind în urmă. Leo Butnaru: Ordine de zi, ordine de noapte sau viața ca tentativă de a fi Volumul Ordine de zi, ordine de noapte (Editura Valman, Rm. Sărat, 2009), al lui Leo Butnaru, aduce un fragment din hermeneutica unei vieți trăite între două culturi, aflate într-o continuă dispută, fățișă uneori, pentru a îngloba cultura intermediară. Poemele care-l compun îi dezvăluie cititorului - căruia poetul îi dedică în final o odă - un panoptic alcătuit din ipostaze ale prozaicului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
parc iubiri bătrâne, singuratici/ Cocori uitați ai basmelor, lunatici / Pierind cu umbra-n spate, viscoliți... Volumul cuprinde o lirică reflexivă, în care eul se confesează, oferindu-i cititorului posibilitatea de a-i străbate angoasele, visurile, de a fi părtaș la hermeneutica iluziei, prin care face studiu de caz al trăirii metamorfozate în idee (ca în Bloguvia two). Iubirea (și izvorul ei pământesc, indeniabil, femeia, mai ales că În golul dintre brațele femeii ce ni-i dată / Tresare un hiat de inefabil
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
făcut nevăzut. Rareori am norocul unor contacte așa de sobre și eficiente cu autorii. Tratat, de regulă, ca un prestator de servicii PR-istice, bietul recenzent e strivit fără milă sub un morman de bucoavne, ori, dimpotrivă, sadic pisălogit întru obligatoria hermeneutică a opului considerat de autor drept chintesența înțelepciunii universale. Să fi fost acel domn (admirabil ponderat) Mircea Udrescu, autorul cărții Metronom, o emisiune de Cornel Chiriac ? Sau cineva din partea Editurii Universitare? N-am apucat să mă gândesc prea mult, fiindcă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]