1,532 matches
-
pe piața românească. Țara ieșise din penurie, orașele se extindeau, Capitala căpăta o altă înfățișare, cu cartiere noi, moderne ca Balta Albă, Drumul Taberei, Militari, Titan, cu regularizarea Dâmboviței, construirea metroului, palatul parlamentului cu bulevarde moderne, construirea stațiunilor de pe litoral, hidrocentrale, Canalul Dunăre-Marea Neagră și modernizarea orașelor, capitale de județ etc. Pe acest fond de imagine nouă a țării, primul ministru al României, Ion Gheorghe Maurer, realiza primele contacte cu personalități din Vest, vizita Parisul, în 1964, și se întreținea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
evitarea cuvintelor ieșite din uz și a celor care depășesc capacitatea de înțelegere a elevilor. Precizia presupune selecționarea cuvintelor, a expresiilor care să contribuie la îmbogățirea vocabularului elevilor. Fiecare cuvânt nou trebuie notat în dicționarul geografic al elevilor. Exemplu: baraj, hidrocentrală, pisc, stâncă, industrie, agricultură, căi de comunicație, etc. Expresivitatea privește intonația și pronunțarea expunerii de către învățător. Tactul pedagogic al fiecărui învățător poate fi pus acum în evidență prin tonul cu care prezintă expunerea. Aceasta presupune o accentuare logică, pauze psihologice
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
țara noastră - unele din ele fiind de nivel mondial se află În Carpații Meridionali (Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Păltiniș, Muntele Mic), și vin rapid din urmă: Straja, Parâng, Șureanu, Iezer - Păpușa etc. 82 k) O densă rețea de lucrări hidrotehnice (hidrocentrale și baraje) compusă din 33 de amenajări În Carpații Meridionali din totalul de 51 la nivelul Întregului Arc Carpatic Românescetc. l) o rețea destul de reprezentativă de drumuri, șosele modernizate și poteci. Interesant pentru arealul Carpaților Meridionali este faptul legat de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Panaint; - etnografie și folclor: - echipe de fluierași, centru artizanal, o secție a sălii populare de artă pentru olărit, - centru de ceramică, important centru de pictură pe sticlă, satul Laz, centru renumit de cusături-țesături, - renumite tîrguri de oi cu veche tradiție; - hidrocentrala cu lac de baraj la Tău. SĂLIȘTEA. - m. arh.: Schitul Lactea cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un centru de cultură. ȘUGAG. - centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
duminică din august „În Poiană”; - animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică de interes local; - cabana Oașa, punct de plecare În munții Șureanu, la care se adaugă Încă alte 2 cabane; - hotel și popas turistic; - lac artificial și hidrocentrală. JUDEȚUL ARGEȘ ALBEȘTII DE MUSCEL. - m. arh. Biserica de lemn a fostului schit Ciocanul din Bughea de Sus; - rez. geologică constituită de fostele cariere de calcar, exploatate din timpuri străvechi; - patru izvoare cu apă minerală sulfuroasă; - stațiune balneo - climaterică sezonieră
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din timpuri străvechi; - patru izvoare cu apă minerală sulfuroasă; - stațiune balneo - climaterică sezonieră de interes local (cu băi calde și reci) Bughea de Sus; AREFU. - cetate dacică; - ruinele cetății Poenari (la altitudine de 850 m); - complexul hidroenergetic de la Căpățîneni; - hidrocentrala și barajul de la Vidraru (Înălțimea barajului este 165 m, ocupînd În 1966 locul 5 În lume); - lacul de acumulare Vidraru cu o lungime de peste 14 km; - cabanele Cumpăna, Valea cu pești, Capra , Ierbașu; - restaurantul și bufetul rustic Casa Argeșană lîngă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
apă minerală; - stațiune balneo - climaterică sezonieră - apă minerală de Brădeț (sulfuroasă, sulfatată) indicată În tratarea unor afecțiuni renale, ginecologice, ale aparatului locomotor (În satul Brădetul); CORBENI. - M.i. și de arh. - biserica din satul Bucșănești (1747), ctitor postelnicu Sandu Bucșinescu; - hidrocentrala de la Oești cu lac de acumulare; - popas turistic Dumbrava (căsuțe Încheiate din trunchiuri de brad); CETĂȚENI. - așezare geto - dacă sec. III Î.e.n.; - descoperirea arheologică la punctul Valea Chiliilor din satul Cetățenii din Vale - urmele unor așezări din sec. III Î.e.n.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii; - stațiune balneoclimaterică de interes local. PIETROȘIȚA. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri: Casa Turiștilor, Cindrel; - vile: Briana, Anna, Ardelencuța, Gaudeamus, Păltiniș, Ștefania. - Pensiuni: Perla Păltinișului, Curmătura Strejii, Curmătura Marin, Ancar și Casa de Piatră, Gaudeamus, Bufnița, Miorița; - Cabane: Robert și Păltiniș. RÎUL SADULUI. - hidrocentrala Sadu V; - lac de acumulare; - arhitectură populară: case de lemn foarte frumoase; - aici s-a născut Sava Popovia Savoiu (1878-1906) - pictor și memorialist și Victor Iliu (1912-1968) - cineast și ziarist; - cabanele GÎtul Berbecului pe malul lacului și Valea Sadului. SADU
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
V; - lac de acumulare; - arhitectură populară: case de lemn foarte frumoase; - aici s-a născut Sava Popovia Savoiu (1878-1906) - pictor și memorialist și Victor Iliu (1912-1968) - cineast și ziarist; - cabanele GÎtul Berbecului pe malul lacului și Valea Sadului. SADU. - prima hidrocentrală din România ce produce curent electric pentru Sibiu (1896) Sadu I care funcționează și astăzi; - hidrocentrale noi: Sadu II (1907); - trei lacuri de acumulare; - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, formație de fluierași laureată, realizatori de instrumente musicale populare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Popovia Savoiu (1878-1906) - pictor și memorialist și Victor Iliu (1912-1968) - cineast și ziarist; - cabanele GÎtul Berbecului pe malul lacului și Valea Sadului. SADU. - prima hidrocentrală din România ce produce curent electric pentru Sibiu (1896) Sadu I care funcționează și astăzi; - hidrocentrale noi: Sadu II (1907); - trei lacuri de acumulare; - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, formație de fluierași laureată, realizatori de instrumente musicale populare (fluiere); - izvor de apă sărată denumit Saramura de pe Tocile; - aici s-a născut Ioan Inochintie Micu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Horezu, Casa Marcea, Vila Ralufello, Evrica. - important centru ceramic; - pensiuni turistice. MALAIA. - m. arh.: biserica de lemn „Sf. Nicolae” (Înc. Sec. XIX); - centru etnografic și folcloric: comună păstorească, vatră folclorică, formație de fluierași; - localitatea Ciungeta - important punct hidroenergetic, centru turistic; - hidrocentrala de pe Lotru - cea mai mare de pe rîurile interioare (510 MW). - Pensiunea Coibănelu - lac de acumulare. MUEREASCA. - Monumente de arhitectură: - Biserica „Sf. Nicolae”, sec. XIX, În Muereasca de Jos - Mănăstirea Frăsinei, sec. XIX, Bolnița, sec. XVIIII, pictură; - etnografie și folclor: - vatră
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
până la câteva milioane de volți. Până în anul 1892, Oficiul de Patente al SUA ia eliberat lui Tesla peste 40 de brevete pentru invențiile realizate conform principiului câmpului magnetic rotativ descoperit de el. În 1895, devenea operațională, la Cascada Niagara, prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume. Chiar și în zilele noastre, marea majoritate a motoarelor electrice inductive aflate în uz pretutindeni în lume au la bază proiectul său inițial. Tesla a arătat în autobiografia sa că în numeroase ocazii a
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
studieze posibilitatea așezării pe Dunăre a unui nod hidroenergetic comun. Construcția sistemului începe la 7 septembrie 1964, iar după șapte ani, timp în care muncitorii și inginerii iugoslavi învață românește, iar cei români învață sârbește, are loc inaugurarea oficială a Hidrocentralei "Porțile de Fier I" (2160 MW), după care urmează "Porțile de Fier II" (500 MW). 1961-1989. Gheorghe Gheorghiu-Dej întreprinde o nouă vizită în Iugoslavia, în zilele de 23-30 noiembrie 1963, rostește o cuvântare în Parlamentul de la Belgrad și are convorbiri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
grație în sus! te-ai aplecat de credeam că-mi zici sărut mîna! te văd jos, îți iei în primire stația dinainte de Bacău, Itești golul prezenței proprii, numele de afară panoul luminat, spațiul luminat înăuntru, stațiile index toponimic, apa Bistriței hidrocentrala, tatonează trei cerșetori pe culoar, sinapse cînd întîlnim privirile, pirpiriul agățat de mîner, îmi dați și mie un ban? dialogul degajat dintre ei, mai înainte. Vineri, 5 septembrie, ora 0,15, în sala de așteptare a gării Bacău, locul același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
acceleratul Iași Ciceu Brașov, soare greu groapa de gunoi Bacău arde pe tăcute, Valea Seacă mustața impiegatului, pentru fauna arboricolă din ea mai bine lupa, "Halta Siretu" scris în fugă, două hale catolice, pe cîmpuri taluzul acumulării de apă și hidrocentrala, arboreturi, buruieniș, Faraoani cu două biserici de rit latin, turlă în capătul de sud al navei, teribilă încrîncenare, numai în înghesuiala buruienilor ce lupte, clipă de clipă! pe lîngă pădure șoseaua, ai de trăit mai mult în lupta lor, soarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spre Slănic-Moldova, stînci din albia Trotușului, viaduct, tunel, pod, deschidere în Depresiunea Comănești, țară de sus, din șosea păduri, conducte groase spre rafinărie, suprapunerile Asău, mențin pe zeci de kilometri definiția locală a lumii: case, ceva drumuri, cîte un reper hidrocentrala, gara, joagărul, valea spre Ciobăniș, încetinește, inconsistenți arborii, freamăt de vînt și vietate, dau spațierile naturale, Goioasa, Dumnezeu cu mila, munți de brazi! petice de noroaie crăpate, au trecut ploile, cotul Trotușului în luptă cu somnul, Palanca gospodăriile biloane, planta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la Bacău, agricultură incidental, transport la liber de vînt Duhul, Galbeni făină la moara Vorbele, teroarea trăncănelii Caragiale monocultura, țara bananieră în singurătate, forma de socializare minimă, geamul hrănește în afară strălucirea dinăuntru, orbenia umbra în geam, schelet pe Bistrița hidrocentrala, prea mult Bacău metronom de străzi, o singură mahala, biserica în pămînt turle pe trupul scund, ilogice obiecte de epocă pe sensul descoperirea lor. Ora 23,24, în acceleratul Suceava Constanța, ieșind din Bacău, umbre de clădiri urme de copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la masă la el la local, am venit în Dobrogea cum era cu Ceaușescu, cu munca, am rămas cu el, băiatul meu mai mare era bolnav, tot așa, cu moldoveni m-am ajutat, nu puteam să mergem! Cernavodă centrala nucleară, hidrocentrală, canalul o ecluză goală, o barjă, Dobrogea macrotehnologie în infrastructura anilor '80, masivitate de fiecare kilometru, pînă și tunele în mijlocul cîmpiei, denivelate poduri, rampe, Borcea, ia uitați-vă, e cîmp de ape! aici a fost uscat, doamnă, da' totdeauna Borcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și prin el cerul, rănile vechi nu se vindecă, prezentul sîngerînd, mijlocul de propulsie al viului sîngele țîșnind din artere, perioada întunecată a istoriei, adică a istoriei personale, cîmpuri cum intră omul în ele, luncă pe dig, vertical perete de hidrocentrală, urechile iepurelui ghemuit pe teren, Florin întîlnirea noastră, trupa copilăriei "Iris", intră mai înainte "Phoenix", nu trebuie ratat sfîrșitul de săptămînă, Festivalul medieval de la Sighișoara! Îngrășăminte chimice Bacău azot, uniforma hale fără viață, gunoiștea arsă cu ceață, cu miros, liniștește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mă, rușine de profesoară? ei, păi am făcut cîteva! păi fă-le, mă, pă toate! da' mie nu mi-e frică! tu ai impresia că la examen te mai șoșotești cu cineva? își pierde profesoru' pîinea pentru proști? Cîinenii Mari hidrocentrala în construcție, Perișani 22 km limbi de munți, geme de verde, pilon electric roșu, frunzișuri calea ferată în subutilizare, neelectrificată, munții mă liniștesc, cu spatele la zid în viul lor verde, ruine halta Valea Fratelui, județul Sibiu "Complexul turistic Căprăreț", mereu profilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu lucrurile țepene zăpezi, explozia copacilor în arma foioase, coniferele fac implozie, Goioasa impiegata dînd înapoi, piatra tunelului ieșirea în altă lume, rătăcirea Sinai Sinaia, podul metalic drum în arcul poalele pădurii, plămînii pe dealuri zdrențe, inima hipertrofică, halta Caralița hidrocentrală, organele adăugate tot atavice sînt, ninge, deșertul om locuibil fără repere interne, Asău lanterna verde se leagănă de frig, plugul de la camion carosabilul de nămeți, biserica neluminată, decît crucea, fulguiește, drumuri secundare albe, Trotușul Comănești, străzile țarțamuri electrice, rambleu tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
timpul, fără ea ignoram iarna, peroane acoperite vitraliile de aur ale vederii testiculare, a lăsat cineva ușile deschise, Polu' Nord aicea, să-mi baaag picioru'! încui ușa cu lanțul, ninge mărunt Bacăul, tot nu dau drumul în sala de așteptare, hidrocentrala lipsa rezolvărilor simultane primitivitate, calcul diferențial/algoritm limbajul redus la limbaj, faza cîmp înzăpezit crisalidă, metamorfoză, poate mai mult decît poate omul, cea mai fragilă trestie etc., ca să se rezolve compensatoriu, om e cîmpul cît nu-l știe, cîmp zăpezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
descoperite recent în arhivele vasluiene, energia electrică era produsă de două generatoare germane de mare capacitate, care consumau benzină. De altfel, acest sistem a dăinuit până la sfârșitul anilor ’50 ai secolului trecut, când regimul comunist a hotărât construirea a numeroase hidrocentrale și termocentrale realizându-se, astfel, un adevărat sistem energetic național care a dus la dispariția bătrânelor generatoare. Evreii mai aveau și numeroase ateliere de confecții „la comandă”, bijuterii, blănării, cojocării, „fabrici de sifoane” dar și de pâine, precum și cofetării sau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
alte greutăți, că ni se acordă pentru anii de pușcărie vechime în muncă, da’ vechimea a noastră în muncă este socotită la minimum, deci cu salariul cel mai mic, deși noi, ca să aveți idee, am făcut Canalul 62%, am făcut hidrocentrala de la Bicaz... 70%-80%, am făcut îndiguirea Bălții Brăilei, peste 100.000 de ha, am făcut Letea, dac-ați auzit de fabrica de stuf, care mergea acolo... Am făcut atelierele de la Aiud, unde munceau 4-5.000 de oameni, industrie ușoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]